- CONSTRUCTIA UNEI CASE UNIFAMILIALE DIN JUDETUL CONSTANTA

 

CONSTRUCTIA UNEI CASE UNIFAMILIALE DIN JUDETUL CONSTANTA

DESCRIEREA JUDETULUI CONSTANTA

1.SCURT ISTORIC

Judetul Constanta are o veche traditie istorica ale carei inceputuri de locuire umana se manifesta odata cu procesul de antropogeneza (epoca paleolitica).

Epoca bronzului si a fierului releva inflorirea civilizatiei tracice si mai apoi geto-dacice, care reprezinta populatia de baza a Dobrogei si a judetului Constanta pentru o perioada lunga de timp. Incepand cu sec.VII i.e.n. pe tarmul vestic al Marii Negre se instaleaza primele colonii grecesti:  Histria, Tomis si Calatis, aflate toate pe teritoriul judetului Constanta-civilizatia greaca, intrand intr-un dialog continuu si fructuos, cu populatia autohtona a geto-dacilor.

La sfarsitul sec. I i.e.n. Dobrogea si judetul Constanta au trecut sub stapanirea Imperiului roman-civilizatie care a durat 630 de ani. Influenta Romei si mai apoi a celei romano-bizantina facandu-se simtita din plin si contribuind esential la formarea poporului roman si limbii romane.

Perioada medievala se manifesta prin evolutia civilizatiei romanesti integrata initial Tarii Romanesti pana la sfarsitul domniei lui Mircea cel Batran, dupa care Dobrogea si judetul Constanta, timp de 400 de ani a fost sub administratie otomana. Numeroase monumente de arhitectura, releva si aceasta amprenta specifica epocii medievale.

In urma razboiului de indepedenta din 1877, Dobrogea revine la patria mama-statul national roman -iar prin tratatul de la Berlin (1878) se consacra cucerirea independentei de stat a Romaniei.

Fara indoiala ca istoria judetului Constanta este indisolubil legata de cea a orasului.

2.GEOGRAFIA

Judetul Constanta este situat in partea de S-E a Romaniei, invecinandu-se la nord cu judetul Tulcea, la est cu Marea Neagra, la sud cu Bulgaria si la vest cu fluviul Dunarea. 

Suprafata judetului Constanta este de 7 071 km2 si ocupa in acest sens locul 8 intre judetele Romaniei. Din punct de vedere teritorial-administrativ este impartita in
3 municipii, 8 orase, 54 comune si 195 sate. 

Forma de relief predominanta este podisul cu altitudine joasa, cu valori sub 200 de metri, doar in nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri 250 m. Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde podisul Dobrogei de Sud care seamana cu o campie inalta cu aspect calcaros. 
 

Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m. O trasatura distinctiva a judetului este prezenta lacurilor naturale si de lunca si a lagunelor (Oltina, Sinoe, Tasaul, Techirghiol, Mangalia). 
  Reteaua hidrografica a judetului este formata de urmatoarele cursuri de apa: Dunarea, pe o lungime de 137 km, Valea Carasu, Valea Baciu si Casimcea. 
La est, judetul este scaldat de apele Marii Negre, o mare continentala cu golfuri larg deschise si putine peninsule. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adancimea apei este mica in dreptul litoralului romanesc. 
Reteaua hidrografica s-a imbogatit prin darea in exploatare a Canalului Dunare - Marea Neagra pe o distanta de 64,2 km, Canalul Poarta Alba - Midia pe o distanta de 27,5 km si alte canale de irigatie din Valea Carasu.

Clima temperat - continentala, caracteristica judetului Constanta, este influentata de pozitia geografica, situarea intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul temperat-continental prezinta o puternica influenta marina. Climatul marin este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede care bat dinspre mare. Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 10-15 oC. Precipitatiile anuale variaza intre 400-500 mm, zona cea mai saraca in precipitatii fiind litoralul, unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400 mm. 

In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa.Vegetatia (alcatuita din plante ierboase) este caracteristica stepei, aici gasindu-se atat elemente floristice est-europene cat si specii din flora mediteraneana si balcanica.  

Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului si cuprinde mai multe specii: insecte, reptile, pasari si mamifere.
In regiune exista mai multe rezervatii naturale care constituie un punct de atractie inedit in oferta turistica a regiunii. Una din cele mai importante rezervatii se afla pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, acolo unde se gaseste Masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si adaposteste cca 5-6 specii rare de flora. Alte rezervatii importante aflate pe teritoriul judetului Constanta: Rezervatia Fantanita-Murfatlar, Dunele litorale de la Agigea, Padurea Hagieni, Lacul Techirghiol, Canarelele de la Harsova, Pesterile de la Gurile Dobrogei, Punctul Fosilier de la Aliman, Seimenii Mari, Cernavoda si Reciful de la Topalu.

Bogatiile solului sunt reprezentate de suprafetele intinse de terenuri agricole, terenuri care reprezinta 80% din suprafata totala, din care suprafata arabila reprezinta cca. 85%.
In subsol sunt importante resurse minerale printre care se numara mineralele feroase, apele mineralizate, materialele de constructii, izvoarele mezotermale, rocile comune si cele fosfatice. Suprafata ` podisului este in mare parte acoperita de o patura de calcar si loess, podisul Casimcea avand chiar o structura aparte: un amestec de sisturi verzi acoperite de calcare jurasice si straturi de loess. Platforma continentala a Marii Negre are importante resurse de hidrocarburi si minerale puse in valoare pe masura darii in folosinta a unor instalatii de foraj marin. Din punct de vedere al resurselor,un interes special il prezinta lacurile sarate Techirghiol si Nuntasi cu importantele lor rezerve de namol sapropelic cu valoroase calitati terapeutice.

3.POTENTIALUL SOCIAL

Populatia ocupata - la 01.01.2004 este de 276.100 persoane, din care: 27,4% lucreaza in agricultura, 17,7% in industrie, 14,2% in circulatia marfurilor, 10,4% in transporturi  si 7,9% in constructii.

Densitatea este de 101 de locuitori pe kmp-peste media pe tara. Municipiul Constanta este resedinta judetului si este al doilea oras, ca marime dupa capitala tarii Bucuresti. 

Ca grad de urbanizare judetul Constanta se afla pe locul trei in tara, concentrand 73,5% din populatie in cele 3 municipii si 8 orase.

4.TURISMUL

Judetul Constanta reprezinta o importanta zona turistica a Romaniei, datorita litoralului Marii Negre - 82 km de litoral din totalul de 245 km, cat are tarmul romanesc al Marii Negre, tezaurului arheologic, ineditului peisajelor naturale, zonelor de agrement, vanatoare si pescuit. Aceasta componenta reprezentativa a economiei judetului concentreaza cca 43 % din potentialul turistic al tarii, prin cele 19 localitati litorale, din care 13 statiuni. (60 % in hoteluri). 

Pe langa turismul litoral si balnear, in ultimii doi ani exista tendinta dezvoltarii unui alt tip de turism - de afaceri, prin existenta unor complexe turistice moderne, care pun la dispozitie sali de conferinte si in general, au toate conditiile pentru desfasurarea intalnirilor de afaceri la orice nivel.

Zona litorala Capul Midia - Vama Veche se intinde pe o lungime de 70 km, cuprinzand cea mai dezvoltata retea de localitati urbane si rurale:

• Statiunea Mamaia , infiintata in anul 1906, ocupa o suprafata ingusta ce desparte lacul Siutghiol de Marea Neagra, pozitie ce favorizeaza cura balneara si sporturile nautice, fiind o statiune destinata in special turismului de odihna si agrement.
• Statiunea Eforie Nord , situata la 14 km de Constanta, este marginita la est de Marea Neagra, iar la sud-vest de lacul Techirghiol renumit prin binecunoscutele sale valente curative. Statiunea functioneaza partial si in extrasezon si este recomandata pentru turismul curativ, fiind renumita pentru Sanatoriul EFOSAN, important centru fizioterapeutic.
• Statiunea Eforie Sud este situata intre faleza marii si lacul Techirghiol si este recomandata pentru tratamentul cu namol si bai in apele lacului Techirghiol, in tratarea afectiunilor locomotorii si reumatismale in aer liber cu namol sapropelic in centrul balnear ,,Baile Reci'.
• Statiunea Techirghiol situata pe malul lacului cu acelasi nume, a dobandit statutul de statiune balneara in 1899. Factorii curativi sunt apa sarata a lacului - predomina clorurile de sodiu si magneziu si iodura de sodiu si namolul sapropelic terapeutic de origine organica cu saruri multiple.
• Statiunea Costinesti , situata la 31 km de Constanta, se remarca prin multitudinea manifestarilor cultural - artistice destinate tinerilor.
• Salba de noi statiuni litorale, construite in anul 1965, este formata din: Olimp, Neptun, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn .
• Stravechiul Callatis , cu o vechime de peste 2000 de ani, actualul municipiu Mangalia , este si o statiune balneoclimaterica permanenta, binecunoscuta. Beneficiind de o structura de cazare moderna, baza de tratament permite realizarea de proceduri cu apa mezotermala, sulfuroasa, captata din izvoarele Callatis si Hercules pentru afectiuni digestive, renale, metabolice si reumatismale.

Litoralul dispune de cai de comunicatii moderne care il leaga de restul tarii si are o echipare tehnico-edilitara ce satisface cerintele unui numar de cca 2 milioane de turisti. Baza turistica dispune de 818 unitati de cazare, cu 121 196 locuri, din care: 278 hoteluri, 29 campinguri, 418 vile, 13 tabere. 
Activitatea turistica a judetului Constanta este determinata in principal de:

• caracteristicile geo - topo - climatic;
• vestigiile si monumentele cu valoare istorica si arhitecturala;
• baza de cazare, de alimentatie, de tratament si de agrement;
• posibilitatile de practicare a mai multor forme de turism (de odihna, balnear, cultural, stiintific, profesional, in interes de afaceri, pentru copii si tineret);
• posibilitatile de conexiune facila dintre Vestul Europei, Orientul Mijlociu si Extremul Orient care favorizeaza dezvoltarea turistica.

CONSTRUCTIA UNEI CASE UNIFAMILIALE IN ORASUL CONSTANTA

DATE GENERALE

LOCALITATEA: CONSTANTA,STR.DOBROGEI NR.51BIS

BENEFICIAR:    CARAMAN TASCU SI ELENA

REGIM DE INALTIME EXISTENT:    PARTER

REGIM DE INALTIME EXISTENT:    P+M

SUPRAFATA TERENULUI: 105,00 MP-CF.ACTE

108,00 MP-CF.MASURATORI

SITUATIA EXISTENTA

SUPRAFATA CONSTRUITA: 94,00 MP

SUPRAFATA DESFASURATA: 94,00 MP

AMPLASAMENT :

Terenul aferent constructiei propuse se afla in intravilanul Municipiului Constanta, in zona Piata Chiliei , pe strada Dobrogei nr. 51 BIS .

Terenul are urmatoarele vecinatati:

nord:    strada Dobrogei

est:    proprietate privata

vest:    proprietate privata

sud:    proprietate privata

Din punct de vedere functional terenul se afla intr-o zona rezidentiala a orasului ,zona destinata locuintelor individuale cu regim de inaltime preponderent intre P si P+2E. De-a lungul b-dului Mamaia exista insa imobile cu regim mai mare de inaltime si cu functiuni publice la parter.

Circulatia principala se desfasoara pe strada Dobrogei, care se racordeaza cu B-dul Mamaia. Amplasamentul considerat este usor accesibil atat pentru autovehicule cat si si pentru pietoni,din/spre strada Dobrogei .

Alimentarea cu apa si reteaua de canalizare

Amplasamentul studiat are bransament de apa/canalizare.

Alimentarea cu energie electrica

Amplasamentul studiat are bransament electric.

Telecomunicatii

Amplasamentul studiat are bransament telefonic.

Din punct de vedere al conditiilor tehnice cerute constructiilor, cladirea raspunde urmatoarelor exigente:

rezistenta si stabilitate la solicitari statice, dinamice (seismice);

siguranta in exploatare;

siguranta la foc;

protectie impotriva zgomotului;

sanatate pentru oameni si protectia mediului;

izolatie termica, hidrofuga si economie de energie prevazute in legea calitatii nr.10/1995

REGIM JURIDIC :

Terenul in suprafata de 105,00 mp ( conform acte ) si 108,00 mp ( conform masuratori ) , constituie proprietate privata CARAMAN TASCU SI ELENA, conform contractului de vanzare-cumparare autentificat cu nr. 711 din 08.06.2007 la Biroul Notarului Public Grosu George.

1.ARHITECTURA

A.Descriere obiectiv :

Amplasamentul studiat e situat in zona Pieta Chiliei, pe strada Dobrogei. In prezent exista pe teren o constructie cu regim de inaltime- parter cu functiunea de locuinta unifamiliala .

Constructia initiala , in regim parter ocupa in prezent 87,04 % din suprafata terenului, aliniindu-se pe limita de proprietate dinspre est si strada Dobrogei.

IN PREZENT,CONSTRUCTIA ARE URMATOARELE CARACTERISTICI :

S CONSTRUITA= 94,00MP

S DESFASURATA= 94,00MP

S UTILA TOTALA= 64,03MP

S LOCUIBILA = 48,91MP

Subsolul este partial si este compus din beci cu dimensiunile de 3,09x4,53.Subsolul se pastreaza ca atare.

Parterul este compus din urmatoarele functiuni :

HOL    S.U.= 5,56 MP

CAMERA 1    S.U.=14,22 MP

CAMERA 2    S.U.=10,86 MP

CAMERA 3 S.U.=15,00 MP

CAMERA 4    S.U.= 8,83 MP

BAIE    S.U.= 5,28 MP

BUCATARIE    S.U.= 4,28 MP

DEPOZIT    S.U.= 7,23 MP

Deoarece, compartimentarea interioara prezenta a parterului nu este in conformitate cu dorintele beneficiarului (parter nedecomandat si compus din spatii inguste),se propun urmatoarele lucrari ,sustinute si de raportul de expertiza tehnica anexat (expert tehnic atestat ing.Stere Caradima):

-desfacerea tuturor zidurilor interioare si exterioare ramase,singurele ziduri care se vor pastra fiind cel de caramida de pe latura perpendiculara pe strada-latura de est (20,20m), si cel de pe limita de nord opusa strazii (5,38m) afllate pe limita de proprietate ; zidul dinspre latura de est,perpendicular pe strada, se va integra in structura noului imobil,cu conditia realizarii de subzidiri pentru asigurarea fundarii pe loess galben macroporic si la necesitatea inglobarii in acest zid a unor stalpi de b.a. pentru asigurarea rigiditatii laterale a cladirii pe directia transversala;

-se va reduce lungimea actuala construita a imobilului,lasand o zona libera de 5,00m de la strada pnetru amenajare un loc de parcare auto si respectiv de 1,90 de la latura opusa strazii imobilui-demolare autorizata cu A.D. nr.81/13.05.2008;

-pe latime suprafata construita se va extinde pe intreaga latime a terenului afferent-cf.planurilor anexate;

-subsolul existent se va pastra in totalitate ca atare;portiunea din noul imobil imobil propus ce se suprapune peste subsolul existent se va prelua prin consola din structura propriu-zisa a a acestuia-nu va rezema pe structura imobilului existent;

-sarpanta acoperisului si lanseul peste parter existent se vor demola;

-structura imobilului nou propus se va compune dintr-o structura mixta,cu ziduri portante pe cele doua laturi longitudinale (zidul de caramida de pe latura de est ce se pastreaza si zid nou portent realizat pe limita proprietatii dinspre vest) si din elementele noi de pe restul suprafetei constructiei-stalpi si grinzi de beton armat pe directia transversala;

-se va realiza un planseu nou din placa de b.a. de 13cm grosime,iar sarpanta acoperisului peste mansarda va fii integral din lemn.

In vederea imprejmuirii terenului se va construi un gard cu urmatoarele caracteristici:

-pe latura de nord-vest (la strada) se va construi un gard parapet opac de 30 cm inaltime,din zidarie de b.c.a. si stalpi de beton armat, combinat cu panouri din fier forjat pana la inaltimea de 2,20m.Panourile de fier forjat se vor dubla la interiorul curtii cu placi de policarbonat translucide de 1,00 cm grosime (conform planului anexat "Fatade gard ";

-pe celelalte laturi se va construi un gard opac din zidarie de b.c.a. pana la inaltimea de 2,20m.

Totodata se doreste si o organizare de santier,ceea ce presupune imprejmuirea terenului cu panouri metalice 2,50 x 3 m cu rol de protectie,decopertarea si nivelarea terenului si amplasarea unei baraci metalice cu dimensiunile de 3,00 x5,00m,necesara adapostirii uneltelor si utilajelor pe timpul construirii.se va amenaja si o platforma necesara spalarii rotilor autocamioanelor necesare santierului.

B. Finisaje :

Finisajele interioare ce se executa sunt urmatoarele:

-in dormitoare vor fi prevazute pardoseli -parchet;

-se vor folosi pardoseli din gresie in living-room, holuri si bai ;

-pe pereti se vor executa vopsele lavabile care se aplica pe glet de ipsos;

-in grupurile sanitare    se executa placaj cu faianta h=2.00m;

-compartimentarile interioare se vor executa din pereti de b.c.a de 15cm;

-tamplaria interioara este din lemn de brad vopsita cu vopsele superioare;

-scara va fi prevazuta cu balustrade cu inaltimea de 90cm. latimea rampei este de 1,10m

-finisajele folosite la realizarea treptelor si contratreptelor vor fi mozaicate pe loc cu piatra de mozaic din marmura frecata , cu stratul de uzura de 15mm, finisate ingrijit, cu muchii drepte si suprafete plane.

Finisajele exterioare:

-fatadele se vor finisa cu tencuieli structurate tip "dufa" -culoare bej,aramiziu pal si caramiziu-maro.

-tamplaria exterioara va fi din aluminiu culoare maro inchis,cu geam termopan la usi si ferestre.

C.Acoperisul:

Cladirea va fi acoperita cu sarpanta de lemn si invelitoare din tigla metalica tip "lindab"/sindrila bituminoasa.

D.Izolarea termica:

Zidaria de b.c.a, de 30 cm grosime, se va realiza cu rosturi mici de 3mm cu mortar adeziv conform normativului in vigoare,si se va izola la exterior cu polistiren extrudat de 5 cm grosime.

Puntile termice din dreptul stalpilor si grinzilor din beton armat vor fi izolate cu polistiren extrudat de 5cm.

2.REZISTENTA

Din punct de vedere al protectiei seismice, in conformitate cu prevederile cuprinse in "cod de proiectare seismica - partea i: prevederi de proiectare pentru cladiri " - p100-1/2006 , constructia face parte din clasa de importanta iii, pentru care se aplica un coeficient de importanta g_i = 1.00. perioada de colt, caracteristica amplasamentului constructiei este tc = 0.7 sec, iar acceleratia terenului a_g=0.16g.

La executie se vor respecta cu strictete prevederile din : legea nr. 5 / 65 .

Normativele republicane de protectia muncii aprobate de ministerul muncii si ministerul sanatatii cu nr. 34 / 1975 si 60 / 1975 , modificate cu ordonanta nr. 110 / 1977 .

Norme de protectia muncii , vol.1-10 in activitatea de constructii-montaj aprobate cu ord. nr.1233/d/1980

Norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor aprobate cu decret nr. 290 / 1977 si norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului , indicativ p118/83 .

La aplicarea prescriptiilor mentionate se vor avea in vedere toate reactualizarile si completarile la zi a acestora .

La executie se vor respecta prevederile normativelor p118-83 , c169-83 , c140-86 , p104-83 si    c56-85

Masurile indicate in aceste normative nu sunt limitative , beneficiarii si unitatea de constructii-montaj fiind obligati sa stabileasca in functie de conditiile de lucru , masurile necesare care sa conduca la inlaturarea producerii accidentelor de munca .

proiectul a fost intocmit cu respectarea prevederilor normativelor p100-92 , p118-83 , c169-83 , c140-86 si p104-83

Nerespectarea proiectului intocmit fara acceptul scris al proiectantului intocmitor si cu avizele prevazute in legislatia in vigoare , conduce la absolvirea de orice responsabilitate a proiectantului cu consecintele prevazute in actele normative referitoare la aceste situatii .

3.INSTALATII:

A.Instalatii electrice:

Instalatiile electrice se executa cu respectarea normativelor in vigoare . se va lucra cu electricieni autorizati.

B. Instalatii sanitare:

Instalatia sanitara interioara consta din: obiecte sanitare, conducte de legatura si distributie apa rece si calda, canalizari interioare, racorduri si retele exterioare.

colectarea apelor uzate se va face prin tuburi de scurgere din polietilena de inalta densitate care vor fi deversate in canalizarea stradala .

C.Instalatii termice:

Energie termica se obtine prin intermediul unei centrale termice proprii cu gaze naturale.incaperile vor fi echipate cu corpuri de incalzit din aluminiu care functioneaza cu agent termic -apa- la 90 grade.

PLAN URBANISTIC ZONAL

PUZ-REGLEMENTARI URBANISTICE

PLAN SITUATIE

FATADA PRINCIPALA

FATADA POSTERIOARA

FATADA LATERALA DREAPTA

FATADA LATERALA STANGA