	Aeronautica	Comunicatii	Constructii	Electronica	Navigatie	Pompieri
	Tehnica mecanica

Electronica

Index » inginerie » Electronica
» Piata de energie electrica

Piata de energie electrica

PIATA DE ENERGIE ELECTRICA

INTRODUCERE

Omenirea se confrunta cu trei provocari majore: cresterea economica, consumul de energie si de resurse si conservarea mediului ambiant. Avand in vedere aceste aspecte, Comunitatea Europeana a reactionat si a evaluat situatia existenta, stabilind scenariile necesare pentru restructurarea sectorului energetic la nivel european.

Dezvoltarea pe baze durabile a sectorului energetic trebuie sa conduca la satisfacerea necesarului de energie electrica la un pret competitiv in conditii de siguranta si calitate in alimentare, utilizarea eficienta a resurselor, cu limitarea impactului asupra mediului inconjurator.

In conditiile interconectarii sistemului energetic national (SEN) cu Uniunea de Coordonare a Transportului Energiei Electrice (UCTE) si aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, s-au luat masurile necesare pentru formarea unei piete de energie electrica romanesti, care sa fie integrata in cea europeana.

Piata de energie electrica permite consumatorilor de energie electrica sa achizitioneze energie electrica in conditii de competitivitate, in conformitate cu reglementarile in domeniu, existente la data achizitiei. Incepand cu august 2000 in Romania functioneaza o Piata de Energie Electrica, la inceput pe baza vechiului Cod Comercial, iar din anul 2005 pe baza noului Cod Comercial.

Restructurarea sectorului energiei electrice are drept scop scaderea preturilor energiei electrice prin mecanisme concurentiale.

Piata de energie electrica din Romania a inregistrat de-a lungul procesului de liberalizare o anumita evolutie, fiind parcurse etapele de restructurare si de reforma.

Au avut loc schimbari de natura structurala, organizatorica, legislativa si tehnica, privind mecanismele comerciale si de tranzactionare a energiei electrice.

Transformarile au avut in vedere si relatiile dintre entitatile implicate: autoritati, operatori ai pietelor si participanti la piata.

La inceput piata a functionat pe baza vechiului Cod Comercial. Intrarea in vigoare a noului Cod Comercial al pietei angro de energie electrica si inceperea functionarii comerciale a noii Platforme de Tranzactionare in luna iulie 2005, au marcat intrarea pietei de energie electrica din Romania intr-o noua etapa. S-au operat modificari ale mecanismelor comerciale si au intrat in functiune Piata pentru Ziua Urmatoare, voluntara, bazata pe oferte de vanzare si de cumparare de energie electrica si Piata de Echilibrare, obligatorie. In cadrul pietei au aparut noi entitati, respectiv Partile Responsabile pentru Echilibrare. Schimbarile survenite au impus adaptarea relatiilor dintre operatorii pietelor si participantii la piata, deoarece operarea noilor piete a presupus implementarea de noi sisteme informatice specializate.

Noile relatii dezvoltate in cadrul pietei de energie electrica, trebuie sa reflecte corectitudine, transparenta si sa genereze incredere partilor implicate.

In paralel cu dezvoltarea pietei de energie este necesara o siguranta corespunzatoare, in functionarea sistemului energetic si in alimentarea consumatorilor cu energie electrica de calitate.

Competitia va determina intrarea pe piata a celor mai ieftine oferte din momentul respectiv, precum si realizarea numai a celor mai ieftine proiecte de investitii, in sectorul de productie.

Crearea unui cadru corect si transparent al pietei va incuraja investitiile in sectorul energetic.

Prin liberalizarea sectorului energetic, companiile de producere sau furnizare nu se mai bazeaza pe un venit predictibil reglementat, ci se confrunta cu un risc financiar mult mai mare. Energia va fi supusa legilor concurentei, deci nu mai este privita ca un "serviciu public". Mediul concurential asigura managementul eficient al costurilor, formarea libera a preturilor si crearea de stimulente in vederea reducerii costurilor si a utilizarii eficiente a resurselor.

Cresterea concurentei trebuie sa reprezinte un mecanism eficient pentru reducerea pretului energiei electrice la consumatorii finali.

Deoarece piata de energie electrica este un concept mai nou, de circa 15 ani, in desfasurarea procesului de echilibrare pot aparea unele probleme, care trebuie stapanite si rezolvate la timp. Este necesara o intelegere corecta a mecanismelor de piata si aplicarea lor corecta. Calitatea functionarii SEN este asigurata tot pe baze concurentiale prin tranzactionarea pe piata serviciilor de sistem si gestionarea congestiilor de retea pe criterii comerciale.

Coexistenta sinergica a tuturor pietelor active permite alegerea celor mai economice solutii, precum si stimularea de noi investitii in conditii de eficienta.

Prima comunicare a Comisiei Europene care abordeaza chestiunea unei politici energetice comune dateaza din 1995 si s-a numit Cartea Verde - Pentru o politica energetica a Uniunii Europene. I-au urmat, in acelasi an, Cartea Alba - O politica energetica a Uniunii Europene, apoi o noua secventa de comunicari in 1996 si 1997, numita Cartea Verde pentru o Strategie Comunitara - Energie pentru viitor: Surse Regenerabile de Energie, respectiv Cartea Alba: Energie pentru viitor - Surse Regenerabile de Energie.

Aceste documente stau la baza actualei politici energetice comune si a legislatiei europene create pentru a o pune in practica.

Complexitatea problemelor legate de producerea, transportul si consumul energiei a crescut in ultimele decenii, odata cu acutizarea problemelor globale de mediu, schimbarile climatice si epuizarea resurselor energetice.

Pe langa acestea, Uniunea Europeana se confrunta cu cateva probleme specifice, intre care cea mai serioasa este cea legata de dependenta accentuata fata de resursele energetice de import.

Aflata sub presiunea angajamentelor asumate prin Protocolul de la Kyoto, Comisia Europeana a lansat in anul 2000 cea de-a treia Carte Verde - Spre o strategie europeana a sigurantei in alimentarea cu energie. Raportul final asupra Cartii Verzi a Energiei, rezultat in urma unei dezbateri publice de o amploare fara precedent in ultimii 30 de ani, a fost prezentat de Comisia Europeana la 27 mai 2002 si s-a decis liberalizarea totala a pietei de energie electrica pentru consumatorii industriali si comerciali, incepand cu anul 2004.

Cartea Verde a Energiei este primul studiu energetic cu adevarat important realizat dupa anii 70 in spatiul european si reprezinta baza unei strategii energetice pe termen lung a Comunitatilor Europene. Scopul sau n-a fost sa prezinte solutii, ci sa atentioneze asupra starii actuale a sectorului de energie, precum si a implicatiilor si consecintelor consumului de energie asupra economiei si mediului inconjurator.

Pentru a imbunatati siguranta in alimentare cu energie si a raspunde in acelasi timp cerintelor de mediu (in special schimbarilor climatice si incalzirii planetei), Cartea Verde evidentiaza necesitatea ca sursele de energie regenerabile sa devina o parte tot mai importanta a productiei de energie.

Pana in 2010, proportia surselor regenerabile in productia de energie electrica ar trebui sa ajunga la 12 % fata de 6% in 1998. Pentru a realiza aceasta crestere este nevoie de unele masuri complementare. Sursele conventionale de energie cu potential poluant mai redus (pacura, gaz natural, energie nucleara) sunt reconsiderate, in sensul de a sprijini, prin ele dezvoltarea de noi resurse regenerabile. Pe alta parte, grija pentru mentinerea competitiei pe piata de energie nu da prea mult spatiu de manevra subventiilor de stat destinate stimularii producatorilor de energie din surse neconventionale. Din acest motiv, Comisia Europeana considera ca este necesara o minima armonizare in domeniul subventiilor. Promovarea energiei verzi prin certificate sau printr-o reforma a taxelor de mediu sunt doua dintre cele mai vehiculate modele.

Dezbaterea lansata de Cartea Verde a conturat cateva directii de actiune, dupa cum urmeaza:

Managementul cererii de energie electrica. Consumul de energie va trebui sa fie controlat si dirijat, indeosebi prin monitorizarea atenta a eficientei energetice si prin diversificarea surselor de energie primara.

Stocurile de combustibil. In 2004, Uniunea Europeana a consumat peste 20% din productia mondiala de petrol. Pentru siguranta in alimentarea cu combustibil energetic, este necesara asigurarea de stocuri strategice de petrol si coordonarea utilizarii acestora, si solidaritatea pe timp de criza. O abordare similara exista pentru stocurile de gaz.

Siguranta alimentarii. Pentru siguranta in alimentarea cu energie primara in Europa, s-a convenit crearea unui nou parteneriat energetic EU - Rusia, care va contine prevederi legate de siguranta retelei, protectia investitiilor, proiecte majore de interes comun.

Surse de energie noi si regenerabile. Acestea reprezinta in prezent doar 6% din balanta energetica a UE. Daca se pastreaza trendul, ele vor acoperi numai 9% din totalul consumului de energie primara pana in 2030.

Directiva privind promovarea energiei produse din resurse regenerabile, face un pas important spre atragerea interesului pentru investitii in surse alternative, actul legislativ contine prevederi ce fac referire la programe de sprijin national pentru producatorii de energie pe baza de surse energetice regenerabile, in conditiile acordarii unor garantii de origine a electricitatii produse din aceste surse si suportarea costurilor tehnice pentru racordarea la retea a producatorilor de energie.

Energia nucleara. Temerile legate de incalzirea planetei au schimbat perceptia asupra energiei nucleare. Este un fapt recunoscut ca folosirea energiei nucleare si a resurselor regenerabile, impreuna cu eficienta energetica crescuta conduc la limitarea efectului de sera al gazelor emise de combustibili fosili. Abandonarea totala a energiei nucleare ar insemna ca 35% din productia de energie electrica sa fie acoperita cu alte surse. De aceea, optiunea nucleara ramane deschisa statelor europene care o doresc. Totusi, procesarea si transportul deseurilor radioactive ramane o chestiune inca nerezolvata. Noile tari membre care au reactoare vechi, trebuie sa le inchida sau sa le modernizeze. Statele trebuie sa-si construiasca sistemul national de depozitare a deseurilor radioactive.

Piata interna de energie. Este singura care poate asigura competitia sanatoasa si garanta siguranta alimentarii cu energie, intarind competitivitatea economiei europene, dar necesita capacitati trans-frontaliere imbunatatite.

Comertul cu energie in UE. Comertul acopera doar 8% in cazul energiei electrice si are inca nevoie de capacitati de interconectare. Exista un plan de dezvoltare a infrastructurii de gaz si retele electrice si au fost identificate mai multe proiecte de interes european.

Conceptul global de siguranta in alimentarea. Acest deziderat impune un efort de anticipatie pe termen lung si relatii intarite cu terte tari.

Decuplarea consumului de energie de cresterea economica, este o tendinta a politicii comune de energie, prin care incearca reducerea sau stoparea influentelor negative ale sectorului de energie asupra mediului si vietii sociale.

Instrumentul recomandat este folosirea eficienta a energiei.

Romania fiind membra a Uniunii Europene, trebuie sa-si stabileasca o strategie energetica proprie, care sa tina seama, pe de o parte de directivele UE si de alte reglementari europene de mediu, iar pe de alta parte sa acorde atentie marita modului cum raspunde la cele trei provocari majore mondiale privind cresterea economica, consumul de energie si de resurse energetice si conservarea mediului ambiant.

CONTEXTUL LEGISLATIV in sprijinul crearii pietei de energie electrica

Pentru restructurarea sectorului energetic european si a sectoarelor energetice nationale, precum si pentru crearea si dezvoltarea pietei de energie electrica europene, Uniunea Europeana a emis o serie de acte normative pentru tarile membre, care permit alegerea optiunilor cele mai potrivite conditiilor geo-politice, precum si posibilitatea initierii unor actiuni proprii, prin acte normative nationale.

Restructurarea sistemului energetic romanesc si crearea si dezvoltarea pietei de energie au avut la baza in principal urmatoarele acte normative:

Directiva UE 92 / 1996 care stabileste principalele conditii pentru lansarea procesului de liberalizare;

OUG 63 / 1999, care adapteaza prevederile Directivei UE 92 / 1996 la conditiile specifice ale Romaniei;

Directiva UE 54 / 2003, care prevede noi masuri pentru cresterea eficientei, a calitatii serviciilor si a gradului de concurenta;

Legea energiei 318 / 2003 care adapteaza prevederile Directivei UE 54 / 2003 privind regulile comune pentru piata interna, la conditiile specifice ale Romaniei;

HG 890 / 2003 prin care se aproba Foaia de parcurs a Guvernului Romaniei care stabileste sarcinile si obiectivele specifice, precum si reperele evolutiei pietei de energie electrica din Romania;

Decizia ANRE 22 / 12.07.1999, care aproba Codul Comercial al Pietei Angro de Energie Electrica.

HG Nr. 627 / 2000 de infiintare prin restructurarea CONEL - Compania Nationala de Electricitate - a urmatoarelor societati comerciale:

a) TERMOELECTRICA - producator de energie electrica in centrale termoelectrice pe baza de combustibili fosili;

b) HIDROELECTRICA - producator de energie electrica in centralele hidroelectrice;

c) NUCLEARELECTRICA - producator de energie electrica in centrala nuclear electrica Cernavoda cu un grup energetic de 700 MW. In viitor se vor pune in functiune esalonat si alte grupuri de 700 MW;

d) ELECTRICA - distribuitor si furnizor de energie electrica;

e) TRANSELECTRICA - Companie Nationala de Transport, care realizeaza in principal urmatoarele atributii:

operator de transport a energiei electrice;

operator de sistem energetic;

administrator al pietei angro de energie electrica.

HG 1342/2001, care aproba ca Electrica Bucuresti sa se organizeze in urmatoarele filiale de furnizare si distributie a energiei electrice (cu diferite aporturi procentuale de activitate):

MUNTENIA NORD (16,7%);

MUNTENIA SUD (14,1%);

DOBROGEA (7,1%);

BANAT (10,0%);

TRANSILVANIA SUD (10,5%);

OLTENIA (19,7%);

MOLDOVA (11,7%).

Aceste filiale de distributie sunt intr-un proces avansat de privatizare.

HG nr.1524/2002 care aproba reorganizarea Termoelectrica, formandu-se urmatoarele filiale:

ELECTROCENTRALE Bucuresti (28%);

ELECTROCENTRALE Turceni (19%);

ELECTROCENTRALE Rovinari (18%);