Performantele traductoarelor
Performantele traductoarelor sunt indicatori care permit sa se aprecieze
masura in care caracteristicile reale corespund cu cele ideale si ce conditii
sunt necesare pentru o buna concordanta intre acestea.
Caracteristicile si performantele de regim stationar
se refera la situatia in care marimile de intrare si de iesire din traductor nu
variaza, adica parametrii purtatori de informatie specifici celor doua marimi
sunt invarianti.
Caracteristica statica a traductorului este reprezentata prin relatia intrare -
iesire (I-E):
y = f(x) (1.1)
in care y si x indepli¬nesc cerintele unei masurari statice.
Relatia (1.1) poate fi exprimata analitic sau poate fi data grafic printr-o
curba tra¬sata cu perechile de valori (x , y).
Caracteristica y = f(x) reda dependenta I-E sub forma ideala deoarece, in
realitate, in timpul functionarii traductorului, simultan cu marimea de masurat
x, se exercita atat efectele marimilor perturbatoare externe cat si a celor
interne care determina modificari nedorite ale caracteristicii statice ideale.
In afara acestor perturbatii (nedorite), asupra traductorului intervin si
marimile de reglaj, notate prin . Aceste reglaje servesc la obtinerea unor
caracteristici adecvate domeniului de variatie al marimii de masurat in
conditii reale de functionare a traductorului. Tinand seama de toate marimile
care pot conditiona functionarea traductorului, acesta se poate reprezenta
printr-o schema functionala restransa.
