CLASIFICAREA, IDENTIFICAREA, AMBALAREA Sl ETICHETAREA MARFURILOR PERICULOASE

CLASIFICAREA, IDENTIFICAREA, AMBALAREA Sl ETICHETAREA MARFURILOR PERICULOASE

4. Cum sunt clasificate marfurile periculoase

Tinand cont de marea diversitate a marfurilor periculoase si avand in vedere necesitatea realizarii unor norme corespunzatoare pentru asigurarea securitatii in timpul manipularii, depozitarii si transportului, marfurile periculoase au fost si sunt, clasificate, dupa urmatoarele criterii :

caracteristicile riscului principal;

marimea riscului;

riscurile subsidiare;

prevederi speciale;

a) Cea mai cunoscuta clasificare este aceea realizata pe baza caracteristicilor riscului principal. Clasificarea face obiectul Regulii 2, Partea A din Capitolul VII al Documentului SOLAS - 1974. Deosebirea marfurilor periculoase se face pe clase si diviziuni, astfel:

Clasa 1 - Explozivi (Explosives)

Definitii

Substanta exploziva este substanta solida sau lichida, sau un amestec, capabila de reactie chimica in stare sa produca gaze la asemenea temperatura, presiune si viteza ce pot sa faca distrugeri in imprejurimi. Sunt incluse si substantele pirotehnice chiar daca acestea nu dezvolta gaze.

Substanta pirotehnica este o substanta sau un amestec de substante realizate cu scopul de a produce efectul prin incalzire, lumina, sunet, gaz sau fum sau o combinatie a acestora, ca rezultat al propriilor reactii chimice exotermice, fara detonatie.

Articol exploziv este un articol care contine una sau mai multe substante explozive.

Explozie in masa este acea explozie care afecteaza aproape intreaga incarcatura in mod instantaneu.

Clasa 1 cuprinde:

a. substante explozive, exceptand pe acelea care sunt prea periculoase pentru
transport sau pe acelea unde riscul primordial este apropriat unei alte clase;

b. articole explozive, exceptand dispozitivele continand substante explozive in
asemeneacantitati, astfel ca daca are loc un incident ca urmare a unei detonatii

accidentale pe timpul transportului, sa nu cauzeze nici un efect exterior dispozitivului (expulzare, fum, incendiu sau zgomot puternic);

c. substante sau articole care nu au fost mentionate la subpunctele .1, .2 dar care au fost concepute si realizate cu scopul de a produce efecte explozive sau pirotehnice.

Avand in vedere forma diversificata de manifestare a riscului specific, si mai ales a riscului de explozie in masa, substantele explozive sunt divizate, in sase diviziuni. Cele sase diviziuni ale clasei 1 sunt:

Diviziunea 1.1 - Substante sau articole care prezinta riscul de explozie in masa (Substances and articles which have a mass explosion hazard)

Diviziunea 1.2 - Substante sau articole care prezinta riscul de expulzare fara risc de explozie in masa; (Substances and articles which have a projection hazard but not a mass explosion hazard)

Diviziunea 1.3 - Substante sau articole care prezinta fie risc de incendiu de suflu minor, fie risc de expulzare sau ambele riscuri, fara risc de explozie in masa; (Substances and articles which have a fire hazard and either minor blast hazard or a minor projection hazard or both, but not a mass explosion hazard)

Aceasta diviziune cuprinde substante sau articole care dau o crestere considerabila a caldurii radiante.

Diviziunea 1.4 - Substante sau articole care prezinta un risc nesemnificativ; (Substances and articles which present no sgnificant hazard)

Aceasta diviziune cuprinde substante si articole care prezinta nunai un risc mic in eventualitatea unei detonatii pe timpul transportului. Efectul acestora se limiteaza la interiorul ambalajului fara sa se manifeste prin expulzari de parti din marfa sau ambalaje, iar un incendiu exterior nu poate pune in pericol de explozie continutul ambalat. Toate aceste aprecieri sunt valabile, atat timp, cat starea ambalajului este corespunzatoare.

Diviziunea 1.5 - Substante sau articole foarte insensibile, cu risc de explozie in masa; (Very insensitive substances which have a mass explosion hazard)

Aceasta diviziune cuprinde substante care au riscul de explozie in masa, dar sunt asa de insensibile incat este putin probabila inceperea sau trecerea de la ardere la detonatie, in conditii normale de transport pe mare. Probabilitatea trecerii de la ardere la detonatie este cu atat mai mare, cu cat cantitatea transportata pe nava este mai mare. in consecinta, cerintele de stivuire ale tuturor substantelor explozive apartinand diviziunii 1.5 sunt identice cu cele pentru diviziunea 1.1.

Diviziunea 1.6 - Substante sau articole extrem de insensibile, fara riscul exploziei in masa;

(Extremely insensitive articles which do not have a mass explosion hazard);

Aceasta diviziune cuprinde articole care contin numai substante detonante extrem de insensibile si care demonstreaza o probabilitate neglijabil a de initiere sau propagare accidentala. Riscul prezentat de aceste articole ale diviziunii 1.6 este limitat la explozia unui singur articol.

Clasa 2 - Gaze :comprimate, lichefiate sau dizolvate, sub presiune (Gases: compresed, liquefied or dissolved under pressure)

Definitii

Aceasta clasa cuprinde gaze: gaze lichefiate; gaze in solutie; gaze lichefiate refrigerate; amestec de gaze; amestec de unul sau mai multe gaze cu unul sau mai mul ti vapori de la substante care apartin altor clase; articole care contin gaz; hexafluorid de tellurium; aerosoli.

Gaz este acea substanta care:

a are presiunea vaporilor de cel putin 300 kPa; sau

este complet in stare gazoasa la 20° C si la presiunea standard de 101.3 kPa.
In functie de starea de agregare fizica, conditia de transport a gazelor poate fi :

gaz comprimat - un gaz (altfel decat in solutie), care atunci cand este ambalat sub
presiune, este in totalitate sub forma gazoasa la temperatura de 20° C;

gaz lichefiat - un gaz care atunci cand este ambalat pentru transport este partial
lichid la temperatura de 20° C;

gaz lichefiat refrigerat - un gaz care atunci cand este impachetat pentru transport
este partial lichid datorita temperaturii sale scazute;

gaz in solutie - un gaz comprimat care atunci cand este ambalat pentru transport
este dizolvat intr-un solvent.

In Codul IMDG, clasa 2 este subdivizata in functie de riscurile primordiale ale gazelor pe timpul transportului, astfel :

Diviziunea 2.1 - Gaze inflamabile (Flammable gases)

Diviziunea 2.2 - Gaze neinflamabile si neotravitoare (Non-flammable, non poisonus gases)

Diviziunea 2.3 - Gaze otravitoare (Poisonus gases)

Clasa 3 - Lichide inflamabile (Flammable liguids)

Definitii

Aceste lichide, sau amestecuri de lichide continand substante solide in solutie sau suspensie (vopseluri, lacuri, emailuri, etc dar fara sa fie incluse substante care datorita proprietatilor lor periculoase au fost incluse in alte clase), emit vapori inflamabili care au punctul de aprindere (flashpoint), la/sub 61° C.

Mai sunt incluse substante transportate sau oferite la transport, la temperaturi ridicate, in stare lichida care emit vapori inflamabiiili la cea mai scazuta decat temperatura maxima de transport.

Prevederile Codului IMDG nu se aplica acelor lichide care au punctul de aprindere mai mare de 35°C, care nu sustine combustia.

in intelesul acestui Cod, lichidele care nu sustin combustia sunt considerate acelea:

care au trecut testul de combustibilitate; sau

punctul de ardere potrivit ISO 2592 este mai mare de 100° C; sau

acestea sunt solutii miscibile cu un continut de apa mai mare de 90%

in conformitate cu prevederile Codului IMDG clasa 3 este divizata astfel:

Diviziunea 3.1 - Grupul de lichide cu punctul de aprindere scazut, (low flashpoint group).

Contine lichide cu punctul de aprindere mai jos de - 18° C.

Diviziunea 3.2 - Grupul cu punctul de aprindere intermediar, (intermediate flashpoint group).

Lichide avand punctul de aprindere cuprins intre -18°C (0°F) si 23°C (73°F), exclusiv.

Diviziunea 3.3 - Grupul cu punctul de aprindere ridicat, (high flashpoint group) Lichidele avand punctul de aprindere cuprins intre 23°C si 61 °C inclusiv.

Clasa 4 - Substante solide inflamabile (Flammable solids)

Definitie

in aceasta clasa sunt incluse substante altele decat cele clasificate ca explozivi, care in conditiile de transport sunt combustibile, pot contribui la, sau cauza un incendiu.

Clasa 4 se imparte astfel:

Diviziunea 4.1 - Substante solide usor combustibile si substante care pot cauza focul prin frictiune sau substante care se autoaprind si explozivi desensibilizati, (Readily combustibile solids which may cause fire through friction; selfreactive substances; desensitized explosives).

Substantele apartinand acestei diviziuni sunt solide posedand proprietatea de a fi usor aprinse din surse externe (scantei, flame), si de a fi susceptibile de aprindere sau de a o determina prin frecare in aceasta clasa, sunt incluse si substantele autoreactive (care se autoaprind).

Diviziunea 4.2 - Substante solide susceptibile de aprindere spontana (Substaces liable to spontaneaous combustion).

Substantele din aceasta clasa sunt lichide sau solide susceptibile de incingere spontana in conditii normale de transport sau de incalzire la contactul cu aerul, ducand la autoaprindere.

Diviziunea 4.3 - Substante care in contact cu apa, emit gaze inflamabile;(Substances which, in contact with water, emit flammable gases).

Aceste substante pot fi lichide sau solide care, prin interactiunea cu apa, sunt predispuse sa devina inflamabile spontan, sau sa emita gaze inflamabile in cantitati periculoase.

Clasa 5 - Substante oxidante si peroxizi organici (Oxidizing substances and organic peroxides)

Aceasta clasa este subdivizata astfel:

Diviziunea 5.1 - Substante (agenti) oxidanti; (Oxidizing substances - agents)

Acestea sunt substante care, desi nu sunt neaparat combustibile, pot produce oxigen, crescand riscul si intensitatea incendiului la alte marfuri.

Diviziunea 5.2 - Peroxizi organici; (Organic peroxides).

Sunt substante organice care contin oxigen bivalent cu structura (-O-O-) si pot fi considerate derivate ale peroxidului de hidrogen unde unul sau doi atomi de hidrogen au fost inlocuiti prin radicalii organici. Peroxizii organici sunt substante instabile termic care pot suferi descompunere auto-accelerata exoterma. in plus, aceste substante pot avea una sau mai multe din urmatoarele proprietati:

capabile de descompunere exploziva;

ardere rapida;

sensibilitate la impact si frictiune;

reactioneaza periculos cu alte substante;

cauzeaza arsuri si afectiuni grave ale ochilor.

Clasa 6 - Substante toxic-otravitoare si infectioase (Toxic and infectious substances)

Clasa 6 se subdivide astfel:

Diviziunea 6.1 Substante toxice (otravitoare); (Toxic - poisonous substances)

Capabile sa cauzeze moartea sau afectiuni grave ale sanatatii oamenilor daca sunt inghitite sau inhalate sau ajung in contact cu pielea.

Diviziunea 6.2Substante infectioase (Infectious substances).

Contin microorganisme rezistente incluzand bacterii, virusuri, paraziti,ciuperci sau un hibrid recombinat, hibrid mutant, care sunt cunoscute sau rezonabil crezute a cauza imbolnaviri grave ale oamenilor si animalelor.

Clasa 7 - Materiale radioactive (Radioactive materials).

Clasa 7 cuprinde materiale care emit spontan radiatii in domeniul invizibil, a caror activitate specifica este mai mare decat 70 kBq/kg sau altfel spus, decat 0,002^iCi/gr.

Efectul substantelor si materialelor radioactive se manifesta asupra celulei vii si se manifesta ulterior asupra intregului organism.

Clasa 8 - Substante corozive (Corosive substances)

Cuprinde substante solide sau lichide posedand, in starea lor originala, proprietatea comuna de a determina distrugerea tesuturilor organice.

Scurgerea din ambalaj, a substantelor din aceasta clasa, poate determina avarierea altor marfuri sau chiar a navei insasi.

Clasa 9 - Diverse substante si articole periculoase (Miscellaneous dangerous

substances and articles).

Cuprinde substante sau articole care nu sunt incluse in alte clase, dar dovedesc un risc evident, sau acele lichide necesar a fi transportate la o temperatura de peste 100° C, precum si solidele care sunt oferite spre a fi transportate la o temperatura de peste 240° C.

Sunt cuprinse in clasa 9 si substantele sau articolele care, desi, nu fac obiectul prevederilor partii A a Capitolului VII al Documentului Conventiei SOLAS, dar la care se refera regulile Anexei III a Conventiei Internationale pentru Prevenirea Poluarii de catre Nave, (MARPOL 1973), asa cum sunt modificate prin Protocolul din

Codul prevede ca marfurile periculoase care au punctul de topire la 20°C sau mai scazut, la o presiune atmosferica de 101,3 kPa, vor fi considerate lichide, numai daca nu sunt date alte indicatii explicite contrarii.

Mai se face precizarea ca marfurile care prezinta risc numai cand sunt in vrac sunt tratate separat.

a) Clasificarea substantelor, amestecurilor si solutiilor care prezinta riscuri multiple, se face in functie de riscul primordial, avandu-se in atentie si riscurile subsidiare.

O solutie sau un amestec continand o substanta periculoasa identificata prin denumirea inscrisa in Cod, si una sau mai multe substante nepericuloase, va fi stivuita, manipulata si separata potrivit reglementarilor ce se refera la marfurile periculoase.

O solutie sau un amestec continand 10% sau mai mult, poluant marin sau poluanti marini, este considerat poluant marin (MARINE POLLUTANT).

Acei poluanti marini care au un potential de poluare extrem de mare, cunoscuti drept poluanti marini severi, (Severe marine pollutants), facand parte din amestecuri sau solutii, vor avea o pondere de numai 1% pentru ca rezultatul sa fie considerat MARINE POLLUTANT.

b) Din punct de vedere al gradului de risc, marfurile periculoase se clasifica astfel:

marfuri periculoase cu grad de risc major, (great danger)

marfuri periculoase cu grad de risc mediu, (medium
danger)

marfuri periculoase cu grade de risc minor; (minor danger)

Acest mod de clasificare al marfurilor periculoase, dupa gradul de risc al lor, sta la baza categorisirii ambalajelor, acestea trebuind sa satisfaca conditiile pentru fiecare categorie de risc. Pentru fiecare categorie de risc, corepunde un grup de ambalare (packing group), notat cu cifre romane (I, II, III)

Grupul de ambalare I . Pentru marfuri cu grad de risc major. Ambalajul
astfel categorisit, este marcat cu litera ' X '. Un asemenea ambalaj poate fi folosit si
pentru un alt grup de ambalare, (y sau z)

Grupul de ambalare II . Pentru marfuri cu grad de risc mediu. Ambalajul
astfel categorisit este marcat cu litera ' Y '. Un asemenea ambalaj poate fi folosit si
pentru ultimul grup de ambalare.

Grupul de ambalare III . Pentru marfuri cu grad de risc minor. /Ambalajul
astfel categorisit este marcat cu litera ' Z '. Se utilizeaza numai pentru grupul de
ambalare I

5. - Cum se face identificarea marfurile periculoase ?

in scopul luarii celor mai adecvate masuri de precautie, pe timpul manipularii si transportului marfurilor periculoase, este esential sa poata fi identificate. Este necesar a fi cunoscute:

denumirea tehnica corecta a substantei, (the proper shipping name),

numarul de inregistrare ONU al substantei, (U.N. Number of
substances), ce fel de materiale si articole sunt oferite spre transport,
modul de ambalare iar in cazul in care sunt si poluanti marini, documentele
insotitoare.

O cat mai rapida identificare este importanta in caz de accidente care implica marfuri periculoase, pentru determinarea masurilor de urgenta si de raportare a evenimentelor conform cerintelor Protocoalelor 73/78 al Conventiei Internationale pentru Prevenirea Poluarii de catre nave, (MARPOL).

in ajutorul unei corecte identificari, in continutul Volumului I al Codului se afla Indexul alfabetic (General Index) si Indexul numeric (Numerical Index). in Indexul

alfabetic se intra, pe prima coloana, cu denumirea tehnica corecta, obtinandu-se informatiile necesare:

numarul paginii, (intr-unui din volumele II IV), unde este prezentata fisa
individuala a substantei (IMDG CODE PAGE);

numarul de inregistrare ONU (UN No);

clasa substantei (CLASS);

grupul de ambalare (Packing Group);

riscurile subsidiare (Subsidiary Risk Label (s));

numarul fisei de securitate (Emergency Schedule No);

numarul tabelei din Ghidul de Prim Ajutor Medical (Medical First Aid Guide
Table No);

Folosind Indexul numeric, unde se va intra cu Numarul ONU, se vor obtine urmatoarele informatii necesare:

numarul paginii care contine fisa individuala;
numarul fitei de securitate;

numarul tabelei din MFAG (Medical First Aid Guide)

intotdeauna, denumirea tehnica corecta cu care se intra in Indexul alfabetic, in prima coloana, este prezentata cu litere mari de tipar, celelalte inscrisuri reprezentand informatii suplimentare despre substanta sau denumirile sinonime, comerciale sau militare.

Denumirile tehnice corecte ale diferitelor substante sunt prezentate in ordine alfabetica. Chiar daca pentru aceeasi substanta exista mai multe denumiri, numai una dintre ele este denumirea tehnica corecta (proper shipping name), celelalte fiind numai sinonime si au fost introduse in lista Indexului General numai ca referinta. Pentru sinonime, la coloana a doua se mentioneaza 'see'inainte de numarul paginii.

Exemplu:

Se pot folosi denumirile comerciale sau militare pentru reperare o mai usoara, dar este obligatoriu sa se foloseasca denumirea tehnica corecta.

Denumirea tehnica corecta poate fi completata cu cuvintele 'SOLUTION' sau 'MIXTURE', daca substanta respectiva se afla in solutie sau in amestec.

Se va scrie, daca este cazul 'LIQUID' sau 'SOLID', iar daca substanta este topita sau se afla la temperatura inalta, denimirea tehnica corecta se va completa cu

CUVantul 'MOLTEN' sau 'ELEVATED TEMPERATURE'.

Daca marfa este fierbite, cuvantul 'HOT' va preceda denumirea tehnica corecta. Se poate folosi forma la singular sau la plural a denumirii tehnice corecte.

Exemple :

1. UN No. 1011 BUTANE sau BUTANE MIXTURE sau BUTANE MIXTURES

UN No. 2583 ALKYLSULPHONIC sau ALKYLSULPHONIC ACIDS, SOLID

3. UN No. 3207 ORGANOMETALLIC COMPOUND sau ORGANOMETALIC SOLUTION COMPOUND DISPERSION, WATER-REACTIVE FLAMMABLE.

Daca un ambalaj contine o substanta poluant marin, aceasta caracteristica a marfii va fi mentionata.

In vechea editie a Codului, aceste informatii erau oferite tabelele indexurilor alfanumerice ce se gaseau in volumul 1. Toate aceste informatii, in editia 2000 a Codului, se afla in volumul 2, in tabelele Listei marfurilor periculoase (Dangerous Goods List)

6. in ce consta marcarea marfurilor periculoase

Daca in Codul IMDG nu se prevede altceva, fiecare colet continand marfuri periculoase va fi marcat durabil mentionandu-se denumirea tehnica corecta a marfii, Numarul ONU precedat de literele 'UN'.

Un colet continand substante poluatoare ale mediului marin va fi durabil marcat MARINE POLLUTANT, exceptand situatiile:

colete avand in interior poluanti marini ambalati interior cu: continutul de
maxim 5/ pentru lichide; continutul de maxim 5 kg. pentru solide;

colete avand in inerior poluanti marini severi ambalati in interior avand:
continutul de maxim 0.5 /pentru lichide; continutul de maxim 500 gr pentru
solide; Metoda de marcare a coletelor va fi aceea care permite ca
informatia oferita sa poata fi identificabila cel putin trei luni in conditii de
submersie in apa de mare.

Fiecare colet continand marfuri periculoase ambalat intr-un container va avea marcajul specificat in Codul IMDG. Ambalajele trebuie sa aiba marcaj vizibil si clar din care trebuie sa reiasa:

simbolul de ambalare ONU;

numarul de cod care desemneaza tipul de ambalaj;

statul pe al carui teritoriu s-a confectionat si / s-au efectuat
testele de performanta;

grupa de ambalare determinata pe baza testelor de
performanta;

codul alfanumeric al firmei care a confectionat ambalajul;

luna si anul fabricatiei si al reconditionarii;

valoarea densitatii in cazul lichidelor cu densitate mai
mare de 1.2 t/mc.

Containerele intermediare pentru marfa vrac (Intermediate Bulk Contaners -IBC's), sunt marcate in felul urmator:

simbolul de ambalare ONU, (pe IBC-urile metalice
majusculele UN pot fi aplicate in locul simbolurilor de
ambalare);

codul numeric propriu tipului respectiv de IBC;

o litera care indica grupul de ambalare caruia ii apartine;

luna si anul fabricatiei IBC-ului;

autorizatia statului de marca;

numele sau codul numeric al fabricantului;

rezultatul testului de stivui re, exprimat in Kg;

capacitatea maxima admisa in IBC-ul respectiv.

Ambalajele de tipul 1H (butoi de plastic) si 3H (canistra de plastic) vor purta, pe langa simbolurile indicate mai sus si un marcaj care indica data in care au fost fabricate, (ca un cadran de ceas cu o sageata indicand luna).

in concluzie, se poate spune ca prin marcajul marfurilor periculoase trebuie sa se inteleaga oferirea de informatii refeitoare la ambalajul marfurilor periculoase.

7. in ce consta etichetarea marfurilor periculoase ?

Numai daca Codul IMDG nu prevede altceva, fiecare colet continand marfuri periculoase trebuie sa fie durabil etichetat pentru a face clar prezentate, prin culorile si simbolurile utilizate, proprietatile periculoase ale marfurilor continute.

O unitate de transport marfa, continand marfuri periculoase sau reziduri de marfuri periculoase trebuie sa prezinte clar etichete astfel:

un container de marfa, un semi-trailer sau un tanc portabil, cate o
eticheta in fiecare parte laterala si frontala;

un vagon de cale ferata cel putin cate o eticheta pe fiecare parte
laterala;

un tanc multicompartimentat, continand mai mult decat o substanta
periculoasa sau reziduuri, cel putin o eticheta pe fiecare parte laterala,
in dreptul fiecarei sectiune cu substante periculoase;

alte unitati de transport marfa, cel putin cate o eticheta pe fiecare parte
laterala si una in partea din spate.

Etichetele se aplica pe ambalajele care adapostesc marfuri periculoase, retinand atentia asupra riscului ce-l prezinta marfa respectiva, prin coloritul si grafica specifica a fiecarei etichete.

Coloritul si simbolurile etichetelor sunt standardizate si intotdeauna vor fi la fel executate, exceptand chenarele, textul si simbolurile desenate pe etichetele verzi, rosii si albastre care pot fi si albe.

Cea mai utilizata dintre etichete are forma patrata, pozitionata nu cu o latura orizontala, ci una din diagonalele orizontale, adica asemanatoare cu un romb. Eticheta astfel descrisa are dimensiunea de cel putin 100mm x 100mm iar pe coletele mai mici latura poate avea dimensiuni mai mici. Eticheta are un chenar la 5mm de la margine.

Plancardele vor avea dimensiunile minime 250mm x 250mm iar inscrisurile ce le contin vor avea cel putin 25mm inaltime.

Sunt etichete specifice riscurilor marfurilor periculoase, avand coloritul si o grafica sugestiva, proprie; etichete pentru afisarea numarului ONU pe unitatile de transport marfa de forma patrata cat si dreptunghiulara.

Etichetele pentru atentionare, in legatura cu poluantii marini, sunt de forma unui triunghi echilateral.

Etichete avand forma unui triunghi isoscel, pentru colete care contin marfuri periculoase, mentionand temperatura maxima, se aplica pe ambalajele marfurilor care au regim termic controlat.

Etichete de forma dreptunghiulara (min. 250mm x min.300mm), atentioneaza ca unitatea de transport este sub fumigare sau completeaza informatia etichetelor patrate de risc primordial de existenta unor riscuri subsidiare.

Revenind la eticheta de risc primordial, cea de forma patrata, daca o impartim, prin diagonala orizontala, in doua triunghiuri, intotdeauna, in triunghiul cu varful in jos vor fi inscriptionate numarul clasei si daca este cazul si numarul diviziunii careia apartine marfa din coletul pe care este aplicata eticheta. In triunghiul cu varful in sus, exista un desen care sugereaza riscul primordial ce-l prezinta marfa.

Etichetele, pentru marfurile apartinand clasei 1, vor purta in coltul inferior numarul clasei, (1), in coltul superior numarul diviziunii, (ex. 1.6), iar in centrul etichetei va fi metionata grupa de compatibilitate a substantei respective.

Etichetele riscurilor subsidiare ale clasei 1, pentru substantele autoreactive din clasa 4.1 si peroxizilor organici din clasa 5.2, care au proprietati explozive, vor fi de culoarea portocalie.

Pentru cilindrii cu gaz, apartinand clasei 2, se precizeaza ca vor purta etichetele corespunzatoare, reduse ca dimensiuni dar care vor fi vizibile de la distanta, fiind dispuse pe cat posibil in zonele necilindrice ale recipientilor.

Poluantii marini vor fi etichetati in conformitate cu prevederile de la Anexa III la MARPOL-73/78, eticeheta avand o culoare care va contrasta cu aceea a coletului, in general in alb si negru. Pentru colete, eticheta triunghiulara va avea laturile de cel putin 100mm, exceptie fiind la coletele care datorita dimensiunilor reduse vor purta etichete cu dimensiuni mai mici.

Pentru marcarea temperaturii ridicate se utilizeaza o eticheta truinghiulara avand laturile de 250mm, colorate in rosu.

Pentru containerele aflate in stare de fumigare se utilizeaza etichete de forma dreptunghiulara cu dimensiunile 300mm x 250mm. Caracterele inscrisurilor au inaltimea de 25mm si sunt de culoare neagra aplicate pe fond alb. Pe aceasta eticheta se mentioneaza denumirea agentului fumigant utilizat, data si ora inceperii procesului de fumigare si data terminarii. Deasemeni se atentioneaza asupra pericolului « DANGER » si se interzice intrarea « DO NOT ENTER »

Unitatile de transport marfa, continand marfuri periculoase in cantitati

limitate, nu necesita aplicarea de plancarde, dar vor fi marcate la exterior prin cuvintele CANTITATI LIMITATE (LIMITED QUANTITIES).

Coletele continand marfuri periculoase in cantitati limitate nu trebuie etichetate sau marcate, in cazul poluantilor marini, in schimb, se va face cunoscuta denumirea incarcaturii insotita de UN No, sau mentiunea marfuri periculoase in cantitati limitate, apartinand clasei.' care nu mai face necesara mentionarea denumirii incarcaturii si UN No.

Substantele periculoase, in cantitati limitate, care sunt ambalate si distribuite pentru uzul la bordul navelor, (agenti de fumigare), vor fi marcate pe exterior cu denumirea tehnica corecta a continutului si numarul de inregistrare ONU.

8. Care sunt documentele pentru marfurile periculoase ?

In cazul transportului de marfuri periculoase, se folosesc documente similare ca pentru marfurile conventionale, adica cele prevazute a fi in uz de catre conventiile internationale si legislatiile nationale.

Forma, particularitatile si obligatiile in legatura cu documentele care insotesc un transport de marfuri periculoase, vor respecta prevederile conventiilor internationale si legislatia statului din care aceste marfuri provin.

Una din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un document de transport al marfurilor periculoase este aceea de a oferi informatiile fundamentale referitoare la pericolul ce-l prezinta marfurile respective, cum ar fi:

denumirea tehnica corecta;

clasa si unde este cazul, diviziunea careia ii apartine, la care, acolo
unde se va adauga grupa de compatibilitate, indicatii de stivuire si
riscurile subsidiare;

Numarul ONU, sub forma 'UN No ' (nu este necesar pentru

marfurile periculoase in cantitati limitate);

grupul de impachetare;

pentru clasa 7-materiale radioactive, numarul de ordine;

inainte sau dupa denumirea tehnica corecta se vor mentiona cuvintele
'GOL NECURATAT', (EMPTY UNCLEANED') sau 'RESTURI DE LA
ULTUMUL CONTINUT', (RESIDUE - LAST CONTAINED), atunci cand
se descrie starea ambalajelor, inclusiv a tancurilor portabile, folosite in
transportul de marfuri periculoase si care contin resturi din aceste
marfuri;

inscrierea cuvantului 'DESEU', (WASTE) inaintea denumirii tehnice
corecte in cazul transportului de deseuri, altele decat deseuri
radioactive;

numarul si felul coletelor, precum si cantitatea de marfuri periculoase,
(greutatea sau volumul);

punctul minim de aprindere (minimum fiashpoint) daca este sub 61 °C;

riscurile subsidiare necomunicate in lista de incarcare;

indentificarea marfurilor poluanti marini MARINE POLLUTANT;

pentru marfurile apartinand clasei 4.1, substante care se autoaprind
sau a clasei 5.2, proxizi organici, se vor mentiona valorile temperaturilor
critice si de control.

Vor fi, deasemeni, mentionate oricare alte elemente de informatie considerate a fi necesare de catre autoritatile nationale competente. Exemple:

'BROMINE CHLORIDE, class 2.3, UN 2901, (5.1 and 8)'

'METHYL CHLOROFORMATE, class 6.1, UN 1238, (3, 8)' sau

'ACROLEIN, INHIBITED, class 6.1, UN 1092, P.G. I, (3), MARINE POLLUTANT'

'FLAMMABLE, LIQUID, N.O.S. (Ethanol and dodecylphenol), class 3.2, UN 1993, P.G. II, (-18°C ca), MARINE POLLUTANT'

'ORGANOCHLORINE PESTICIDE, SOLID, TOXIC, N.O.S. (Aldrin 19%), class 6.1, UN 2761, P.G. III, MARINE POLLUTANT'.

Toate documentele de transport, nedeosebite de cele care se refera si la marfurile conventionale, dar care se refera la marfuri periculoase vor fi special marcate, cu o dunga rosie in diagonala (stanga jos-dreapta sus).

Documentul, special, pe care incarcatorul il prezinta comandantului navei, inainte de inceperea incarcarii marfurilor periculoase, si prin care confirma buna lor ambalare, corecta marcare si etichetare si ca se afla in conditii proprii pentru transport, in concor - danta cu regulile operative, este denumit Documentul pentru de marfuri periculoase (Dangerous Goods Document)

Avand textul adaptabil pentru orice fel de transport de marfuri periculoase, o astfel de document poate avea forma urmatoare:

'I hereby declare that the contents of this consignement are fully and accurately described above by the proper shipping name(s), and are classified, packaged, marked and labelled / placarded, and are in all respects in proper condition for transport ccording to applicable international and national governamental regulations. Signature on behalf of shipper'.

Daca documentatia este prezentata transportatorului prin mijloacele postei electronice, (EDP-Electronic Data Processing) sau (EDI - Electronic Data Interchange), semnatura,poate fi inlocuita cu numele in clar, scris cu litere mari de tipar, al persoanei autorizate sa semneze.

Pentru unele transporturi sunt necesare informatii speciale, prezentate mai jos:

pentru marfurile apartinand ciasei 1;

pentru substantele care prezinta riscul de autoaprindere (clasa 4.1);

peroxizi organici, clasa 5.2;

substante irifectioase, clasa 6.2;

materiale radioactive, clasa 7;

in situatii specifice este necesar sa se prezinte certificate speciale:

a. certificatul de ambalare in container, (a containerpacking certificate)

b. declaratia pentru vehicule de transport, (a vehicle declaration);

c. certificat de degradare, (a weathering certificate);

d. certificate de exceptare a marfii de la prevederile Codului IMDG, (a certificate exempting a substance, material or article from the provisions of the IMDG Code).

Pentru noile substante care se autoaprind si peroxizi organici nou obtinuti, o declaratie din partea autoritatii competente a tarii de origine referitoare la clasificare si conditiile de transport.

Pentru marfurile sau unitatile de transport sub fumigare se va elibera carausului de catre incarcator, documente care sa se refere la data inceperii si terminarii fumigatiei, tipul si cantitatea de agent fumigant utilizat si instructiuni privind eliminarea resturilor de la fumigare.

Fiecare nava transportand marfuri periculoase sau poluanti marini trebuie sa aiba o lista speciala sau un cargo-manifest care sa prezinte, in concordanta cu prevederile Regulii 5 din Capitolul VII al Documentului Conventiei SOLAS 1974, amendata cu prevederile Regulii 4 din Anexa III MARPOL 73 / 78, localizarea stivuirea si proprietatile marfurilor periculoase existente la bord.

La primirea unei liste de incarcare care cuprinde si unele marfuri periculoase, comandantul navei trebuie sa se asigure ca in documentatia de la bord exista urmatoarele publicatii:

Codul IMDG cu amendamentele actualizate;

Masuri de urgenta pentru navele care transporta marfuri periculoase,
(Emergency procedures), brosura, in cuprinsul careia sunt fisele de
securitate, (Emergency schedule).

Ghidul Medical de Prim Ajutor, (Medical First Aid Guide) pentru
accidente care implica marfuri periculoase.

9. Care este clasificarea si marcarea ambalajelor pentru marfuri periculoase ?

Tipurile de colete si metodele de ambalare, recomandate de Codul IMDG pentru marfuri periculoase sunt acelea care, bazate pe experienta din trecut, au ajuns sa confere un inalt grad de siguranta pe timpul manipularii si transportului.

Toate marfurile periculoase, cu exceptia celor apartinand claselor 1.2 , 6.2 si 7, din punctul de vedere al ambalarii au fost impartite in trei categorii - grupele de ambalare in functie de pericolul sau grupul de ambalare (packing group), astfel:

Grupul I de ambalare, pentru marfuri cu pericol major;

Grupul II de ambalare, pentru marfuri cu pericol mediu;

Grupul III de ambalare, pentru marfuri cu pericol minor;

Grupul de ambalare este inscris in fisa individuala a substantei, cat si in Indexul General (alfabetic), iar la editia 2000 a Codului intr-o rubrica speciala a tabelului din Lisata marfurilor periculoase (yol.2).

inainte de a fi oferite spre transport, ambalajele vor fi supuse unor teste de performanta, teste care difera in functie de natura ambalajului, dar mai ales a scopului pentru care a fost confectionat, a riscului ce-l prezinta marfa pe care o va adaposti. Sunt teste de felul urmator:

de cadere (de la 1,8 m, 1,2m, sau 0,8m);
de etanseitate (se preseaza cu aer, in apa);
de presiune hidraulica ;

de stivuire (la suprainaltare h.max = 3m);

de desfacere a doagelor, in cazul butoaielor;

in vederea efectuarii testelor de performanta, ambalajele, se vor umple cu substanta pentru care urmeaza a se folosi sau cu altele nepericuloase, dar tinandu-se cont de proprietatile si caracteristicile marfii.

Certificatul de buna ambalare va fi eliberat de incarcator, dupa ce ambalajele au fost supuse testelor de performanta, spre deplina satisfactie a autoritatii competente.

Ambalajele pot fi supuse testarii inainte de umplere si/sau periodic, avandu-se in vedere ca rolul ambalajului este de a proteja continutul si de a impiedica o eventuala contaminare sau accident.

Dupa efectuarea testului de performanta, fiecare ambalaj pentru marfuri periculoase va fi marcat, pentru a oferi urmatoarele informatii:

a)            simbolul de ambalare al ONU

b)            codul ambalajului;

c)     o litera semnificand grupul de ambalare:

X pentru grupul de ambalare l,ll si III: Y pentru grupul de ambalare II si III; Z pentru grupul de ambalare III;

d)            densitatea relativa, cu o zecimala, cand este mai mare de 1,2 t/mc;

e)            greutatea brutto a coletului;

f)         starea marfii: litera S, pentru solide; litera L, pentru lichide;

g) data fabricatiei, (luna si anul, exprimate prin cate doua cifre); h) codul rutier international al tarii de confectionare si marcare; i) indicativul de inregistrare al confectionerului de ambalaj; Exemplul pentru ambalaj nou:

1A1 YL 1,4 165 05.96 NL6VL14

unde:

1A1    butoi din otel, cu capac nedetasabil;

Y ambalaj bun pentru grupele de ambalare II si III;

L starea marfii, lichida;

densitatea relativa, (t/mc);

greutatea proprie a ambalajului;

data confectionarii ambalajului : mai, 1996

NL indicativul rutier international al tarii, (Olanada), unde a fost confectionat ambalajul;

6VL14 indicativul international al confectionerului de ambalaj; Exemplu pentru ambalaj reconditionat:

1A2X S1,5 145 GB 3FS2 11/97 D H23D 09/98 LP

unde:

1A2 - butoi din otel, cu capac detasabil;

X ambalaj bun pentru grupele de ambalare I, II, III;

S - starea marfii, solida; 1,5 - densitatea relativa; 145 - greutatea proprie a ambalajului;

GB - indicativul rutier al Marii Britanii, unde a fost confectionat ambalajul;

3FS2 - indicativul confectionerului; 11/97 - noiembrie 1997, data fabricarii ambalajului;

D - indicativul rutier international al Germaniei, unde a fost reconditionat ambalajul;

H23D - indicativul celui care a reconditionat ambalajul; - data reconditionarii ambalajului;

LP - testul de etanseizare la care a fost supus ambalajul (Leak Proofness);

Orice ambalaj reconditionat va fi marcat in plus, fata de marcajul corspunzator unui ambalaj nou, cu cele prezentate mai sus. Sunt de retinut semnificatii ale cifrelor si literelor folosite la marcarea coletelor. Primul semn grafic, (cifra), indica tipul de ambalaj:

butoi (drum);

butoi din doage din lemn (wooden barrel);

bidon, canistra (jerrican);

cutie, lada (box);

sac (bag);

ambalaj compus, mixt (composite packing);

Al doilea semn grafic, (litera), indica materialul din care este confectionat:

A. orice fel de otel, inclusiv suprafete tratate (steel);

B. aluminiu (aluminium);

C. lemn natural (natural wood);

D. placaj (playwood);

F. stratificate din lemn (reconstitued wood);

G. scandura (fibreboard);

H. material plastic (plastic material); L textile (textile);

M. hartie, hartie de sac (paper, multiwal); P. sticla, portelan, piatra (glass, porcelain, stone); Al treilea semn grafic, (cifra), prezinta categoria:

la butoaie si bidoane:

capac nedetasabil (non-removable head),
cod 1A1, respectiv, 3A1;

capac detasabil (removable head), cod
1A2, respectiv 3A2;

la butoaie din lemn, cu doage;

cu cep (bung type), cod 2C1;

cu capac detasabil (slack type - removable
head), cod 2C2;

la cutii si lazi:

obisnuita (ordinary), cod 4A1, 4B1,

cu captuseala (with liner),cod 4B2,
la cutii si lazi din scandura:

obisnuita (ordinary), cod 4C1

cu pereti impermeabili (with sift-proof
walls), cod 4C2,

la cutii din plastic:

expandat (expanded), cod 4H1;

solid (solid), cod 4H2,

la saci din plastic, tesuti (woven plastic bags):

fara tesatura dubla, interioara, cod 5H1;

impermeabili (sift-proof), cod 5H2;

rezistenti la apa (water resistent),cod 5H3

la saci pelicula plastic (plastics film), cod 5H4;

la ambalaje complexe, recipienti de plastic (plastics receptacle):

butoi de otel, (steel drum), cod 6HA1;

erate sau cutii din otel (in steel erate or
box), cod 6HA2;

butoi de aluminium,(7n aluminium drum),
cod 6HB1;

erate sau cutie de aluminium.cod 6HB2.