Metode tehnici si procedee de manipulare a marfurilor

Metode tehnici si procedee de manipulare a marfurilor

Principalul obiectiv al activitatii de operare a navelor este acela de a realiza un transfer cat mai rapid si mai sigur a marfurilor de la / la nave, spre / dinspre exteriorul portului.

Analiza modului de transfer a marfurilor prin port in vederea indeplinirii acestui scop consta in separarea traficului in componente pe rutele de-a lungul carora se realizeaza transferul marfurilor de la nava spre / dinspre exteriorul portului si identificarea pentru fiecare componenta a capacitatii de transfer existente, a celei intrinseci, maxime si a rezervei de capacitate precum si proiectarea masurilor necesare pentru egalizarea capacitatilor de transfer prin fiecare componenta. In vederea determinarii acestor capacitati portul se imparte in zone in care marfa este manipulata intre nave si mijloacele de transport terestru, cu totul independente de alte zone, de regula o dana sau un ansamblu de dane care trebuie analizate impreuna.

Transferul marfurilor de la nava spre exteriorul portului (sau invers), efectuat printr-o dana sau un ansamblu de dane, se numeste sistemul de transfer al danei.

Sistemul de transfer nu este alcatuit din unitati omogene ci din mai multe componente aflate in interactiune reciproca. Pentru cazul general, in figura 5.6 sunt prezentate toate componentele prin care se poate face transferul marfurilor intre nava si exteriorul portului. Multe porturi utilizeaza numai un numar limitat din aceste componente iar in diferite porturi, fiecare componenta va prelua o anumita parte din traficul total de marfuri transferat prin dana respectiva in asa fel incat fluxul total de marfuri transferat va fi alcatuit de suma fluxurilor transferate prin fiecare componenta in parte, atat pentru import cat si pentru export.

Figura 4.2 Rutele de transfer a marfurilor

Dupa cum se observa toate marfurile trebuie sa treaca prin sistemul de manipulare a marfurilor de la nava la cheu de unde acestea se pot repartiza pe mai multe rute. Rezulta deci ca partea esentiala a sistemului de transfer al danei este sistemul de manipulare a marfurilor de la nava la cheu, care reprezinta partea dominanta a acestuia, iar capacitatea acestuia reprezinta capacitatea de transfer a intregului sistem.

Un alt sistem prin care trec de asemenea toate marfurile este sistemul de livrare, dar livrarea marfurilor (sau receptia lor in cazul exportului) este un proces cu o desfasurare in timp mai indelungata decat cele care se realizeaza prin sistemul de manipulare a marfurilor de la nava la cheu astfel incat de regula acesta nu pune probleme deosebite de dimensionare fata de sistemul de manipulare.

Dupa descarcarea marfurilor din nava acestea pot urma una din cele trei rute alternative:

a.     ruta indirecta, in care inainte de expedierea marfurilor in exteriorul portului acestea sunt depozitate o perioada semnificativa de timp intr-o magazie de tranzit sau pe o platforma de depozitare descoperita de unde ele vor fi expediate treptat cu mijloacele de transport rutiere sau feroviare. Pentru anumite terminale foarte specializate ruta indirecta este singura acceptabila din motive operationale, tehnologice si / sau organizatorice.

b.     ruta semi-directa, in care marfurile sunt depozitate temporar o perioada scurta de timp direct pe cheu, in barje, vagoane descoperite, remorci etc. deoarece sistemele de transport feroviar si / sau rutier nu le pot prelua imediat, insa livrarea se poate face dupa o perioada relativ scurta de timp.

c. ruta directa, reprezinta situatia ideala in care marfurile se incarca direct in mijloacele de transport rutier si /sau feroviar sau in barje. Totusi trebuie mentionat ca aceasta ruta, cu rare exceptii, este de cele mai multe ori defavorabila si destul de greu de pus in practica deoarece capacitatile de preluare ale mijloacelor de transport terestre sunt de obicei mult mai mici decat traficul ce poate fi realizat in sistemul de manipulare al marfurilor la nava. Nu trebuie neglijat nici faptul ca preluarea directa a marfurilor este ingreunata si de timpul care se pierde cu incheierea formalitatilor si documentelor de expediere a marfurilor cu mijloacele de transport respective.

Vom face in continuare referire la ciclul de transfer ce intervine in operarea marfurilor generale deoarece acestea au cel mai complicat proces tehnologic; pentru celelalte marfuri aspectele ce vor fi prezentate in continuare legate de manipularea acestor marfuri pot fi particularizate cu usurinta.

Cu poate ca operarea navei reprezinta un proces continuu acesta se poate impartii in patru secvente principale. Pentru descarcarea marfurilor generale, secventele respective sunt:

a.      Pregatirea marfii si prinderea sarcinii in dispozitivul de ridicare al utilajului de cheu; daca avem in vedere ca majoritatea acestor marfuri sunt manipulate cu macarale de cheu dotate cu carlig, rezulta ca aceasta operatie se incheie cu prinderea cotadei in carligul macaralei.

b.     Transferul sarcinii peste copastia navei pe cheu;

c.      Asezarea pe sol a sarcinii si desprinderea acesteia din carlig;

d.     Revenirea macaralei la nava cu carligul pregatit pentru prinderea unei noi cotade;

Deoarece aceste secvente se produc in mod repetat putem sa ne referim la aceste secvente ca la ciclul de transfer a marfii de la nava la cheu (ciclul macaralei). O reprezentare schematica a acestor secvente in cazul descarcarii navei este prezentata in figura 4.3.

b

d

					Figura 4.3 Descarcarea navei - secvente

a a

c

c

Pentru operatiile de incarcare secventele din ciclul de transfer al marfurilor de la cheu la nava sunt:

a.      pregatirea marfii pe cheu si prinderea sarcinii in carligul macaralei;

b.     transferul sarcinii de pe cheu peste copastia navei in magazia acesteia;

c.      desprinderea sarcinii din carligul macaralei si stivuirea marfii in nava;

d.     revenirea macaralei la cheu cu carligul pregatit pentru prinderea unei noi cotade.

Dupa cum se constata ciclul de transfer cuprinde doua parti esentiale: o parte principala, utila, compusa din secventele a, b si c care este in directa legatura cu marfa si o parte secundara, rezervata de secventa d - revenirea macaralei in pozitia necesara pentru prinderea unei noi cotade.

4 4 7 7

3 8

3 1 8 9 6 6

0 1 9

incarcare descarcare

(export) (import)

marfa marfa

Figura 4.4 Descarcarea - incarcarea

De foarte multe ori in practica situatia este mai complexa, astfel incat fiecare din aceste secvente, in general cele legate de pregatirea si stivuirea marfii pot fi alcatuite din mai multe faze care trebuie luate in consideratie in anumite cazuri, mai ales daca in cursul analizei se constata ca acestea duc la intarzieri in desfasurarea normala a ciclului de transfer al marfurilor.

Pentru activitatea de descarcare a marfurilor (import), partea utila a ciclului de transfer cuprinde urmatoarele operatiuni(figura 5.8): 1 - degajarea marfurilor din stiva; 2 - deplasarea marfii in zona de formare a cotadei; 3 - formarea cotadei; 4 - deplasarea cotadei in zona de actiune a macaralei; 5 - prinderea cotadei in carligul macaralei (cotarea); 6 - ridicarea cotadei in afara hambarului; 7 - deplasarea cotadei peste bord; 8 - coborarea cotadei pe cheu in zona de lucru sau in barja; 9 - asezarea cotadei pe cheu si desprinderea acesteia din carlig (decotarea); 10 - deplasarea si stivuirea marfii in barje. Gruparea acestora pe secvente este: a - 1, 2, 3, 4 si 5; b - 6, 7 si 8; c - 9.

Pentru activitatea de incarcare (export) operatiile de manipulare a marfii ar pute fi: 1 - formarea cotadei; 2 - deplasare in zona de actiune a macaralei si prinderea cotadei in carlig; 3 - ridicarea cotadei de pe cheu sau din barja; 4 - deplasarea cotadei peste copastia navei; 5 - coborarea cotadei in hambarul navei; 6 - asezarea cotadei in magazie si desprinderea acestuia din carligul macaralei; 7 - deplasarea cotadei pana la locul de stivuire a marfii; 8 - desfacerea cotadei (desprinderea marfurilor din cotada); 9 - stivuirea marfii la locul final de amplasare. Gruparea acestor operatiuni pe secvente este: a - 0, 1 si 2, 3; b - 3, 4 si 5; c - 6.

Evident ca operatiile executate intr-un ciclu vor diferii in functie de tehnologie, de operare, de natura marfii si de locul de descarcare a marfii.

Astfel in cazul descarcari din barje, operatiunea de stivuire a marfii impreuna cu operatiunea premergatoare ce o insotesc (operatiunea nr. 10 pentru activitatea de import este echivalenta in cazul activitatii de export prin operatiunile 7, 8si 9) chiar daca nu face parte in mod explicit din ciclul de transfer trebuie luata in consideratie deoarece ea trebuie incheiata inainte sau odata cu initierea unui nou ciclu de transfer, pentru a nu produce intarzieri in executia acesteia.