Velatura navelor

VELATURA NAVELOR

Prin velatura se intelege totalitatea ansamblului de vele cu care este inzestrata o nava, pentru a-i servi la propulsie.

Vela-ca mijloc de propulsie a navelor-a jucat un rol hotarator in dezvoltarea navigatiei. Daca in perioada anterioara-a navigatorilor cu rame-cei mai temerari marinari nu se incumetau sa se indeparteze de coasta, in epoca marinelor cu vele, impinsi de vant, navigatorii au efectuat calatorii spre zone din ce in ce mai indepartate, trecand de la drumurile costiere la traversarea marilor si oceanelor. Asa au cutreierat Pamantul in lung si-n lat, descoperind drumuri noi, mari si oceane, insule si continente necunoscute pana atunci.

Cunoasterea adevaratei geografii a planetei noastre, se datoreste acelei glorioase epoci a marinelor ce vele, cand fiecare calatorie constituia un drum in necunoscut si se solda cu noi descoperiri.

TIPURI DE VELE

Velele folosite la nave in decursul timpului sunt in general de trei tipuri : vele patrate, vele latine si vele aurice.

1. VELE PATRATE

Denumirea generala de vele patrate se da tuturor velelor care au o forma trapezoidala regulata si care se invergheaza la o varga. Velele patrate au, de regula, grandeea de intinsatura mai mare decat grandeea de invergare. Velele patrate se pot tertarola si, ca urmare ele sunt prevazute cu filiere de tertarolare.

Velele patrate se ridica, de regula, cate 4-5 la un arbore si poarta denumiri concrete determinate de numele catargului si a vergii la care sunt invergate. De exemplu, velele care se ridica la arborele trinchet poarta urmatoarele denumiri (ordinea de jos in sus) : vela trinca, vela gabier, vela contragabier, vela zburator si vela randunica. Iar velele care se ridica la arborele mare se numesc : vela mare, vela gabierului mare, vela contragabierului mare, vela zburatorului mare si vela randunica mare.

Manevrarea velelor patrate se efectueaza cu ajutorul urmatoarelor manevre curente :

-scotele-servesc la intinderea si fixarea colturilor de scota sub vant. Velele patrate au cate o scota in fiecare bord, deoarece coltul de scota din vant devine colt de mura si se schimba dintr-un bord in altul-in functie de alura de mars a navei cu vele;

-contrascotele-servesc pentru ridicarea coltului de scota la inaltimea vergilor. De regula, la toate velel patrate colturile de scota se aduc la varfurile vergii. La velele aflate foarte sus-de exemplu la randunici-contrascotele aduc colturile de scota la baza vergii in centru;

-strangatoarele-servesc la strangerea velelor. De regula, se folosesc doua feluri de strangatoare. Unele circulare (tip snur) pentru strangerea burtii si altele sunt strangatore de margine. Velele patrate mari sunt deservite de cate patru strangatoare ale burtii si cate doua strangatoare de margine, iar velele mici-zburatorii si randunicile pot avea numai doua strangatoare ale burtii;

-murele-servesc pentru intinderea in vant a coltului de mura. Velele patrate au cate o mura in fiecare bord deoarece coltul de mura se schimba in colt de scota trecand dintr-un bord in altul functie de alura de mars a navei;

-palanceii de tertarolare-servesc la ridicarea ochiului de tertarola (prevazut pe grandeea de cadere) la inaltimea vergii.

2. VELE LATINE

Denumirea generala de vele latine se da tuturor velelor care au forma triunghiulara. Velele latine se invergheaza pe straiuri si se numesc focuri cand sunt invergate pe straiurile care sustin arborele trichet, sau vela strai, cand sunt invergate pe straiurile care sustin arborele trichet, sau vela strai, cand sunt invergate pe straiurile care sustin arborele mare sau artimon. In categoria velelor latine intra si radele de forma triunghiulara care se folosesc in special la ambarcatiunile cu vele.

Velele latine au cate trei colturi, prevazute fiecare cu cate un ochi, care poarta aceiasi denumire ca si coltul respectiv : ochi de funga 1, ochi de mura 2, ochi de scota 3.

Cele trei margini ale velelor latine sunt : marginea de invergare 4, cuprinsa intre coltul de furga si coltul de mura si prevazute cu o intaritura pe care sunt practicate ochiuri de invergare 7, marginea de cadere 5, cuprinsa intre coltul de furga si coltul de scota, marginea de intinsatura 6 cuprinsa intre coltul de mura si coltul de scota, care formeaza baza-partea inferioara a velei.

Manevrarea velelor latine se efectueaza cu urmatoarele manevre curente :

-funga-serveste la ridicare velei pe strai si fixarea capatului superior (coltul de furga) al acesteia;

-contrafuga-serveste pentru intinderea marginii de invergare si coborarea velei de pe strai;

-mura-serveste pentru fixarea coltului de mura in vant;

-scotele-servesc pentru intinderea si fixarea coltului de scota sub vant in bordul respectiv functie de aliura de mars a navei.

3. VELE AURICE

Denumirea generala de vele aurice se da velelor de forma trapezoidala neregulata, care se intind intre catarg, pic si ghiu. In mod curent, velele aurice se numesc rande.

Ca si velele patrate, randele au patru margini, dar spre deosebire de acestea, randele se invergheaza cu trei margini. Marginea de invergare 1 si invergheaza pe pic cu grandeea superioara care aluneca pe sinele calauza fixate sub pic. Marginea de cadere prova 2 se invergheaza pe catarg fixind grandeea respectiva pe vergelele ce se gasesc de-a lungul arborelui artimon intre ghiu si pic. Marginea de intinsura se invergheaza pe ghiu fixind grandeea inferioara cu ajutorul unor canistrele 3 care aluneca pe o parama de sarma intinsa de-a lungul ghiului.

Velele aurice se manevreaza, de regula cu acelasi sistem de manevre curente ca si celelalte tipuri de vele : o funga, o contrafunga, o scota si doua strangatoare de fiecare bord.