Calitatea arborilor si arboretelor

Calitatea arborilor si arboretelor

Tema lucrarii:

Pentru arborele luat in considerare (lucrarea 2) sa se determine volumul    

total si pe sortimente primare, dimensionale si industriale in cele 2 variante

a) Pentru arborele pe picior

b) Pentru arborele doborat

Pentru arboretul luat in considerare (lucrarea 6) sa se determine volumul total

si pe sortimente primare, dimensionare si industriale folosind urmatoarele metode:

Prin metoda de sortare dimensionala pentru arbori

Prin metoda de sortare industriala pentru arbori

Prin metoda tabelelor de sortare dimensionala pentru arborete

Sortimente primare:

1) - lemnul de lucru - este lemnul rotund cu diametrul subtire fara coaja mai mare de 5cm de diferite lungimi apt pentru anumite utilizarii industriale

2) - coaja lemnului de lucru

3) - lemnul de foc

4) - cracile

Lemnul de lucru si coaja lemnului de lucru + lemnul de foc + craci = volumul total.

Sortimente dimensionale ale lemnului de lucru:

- sortimente de lemn gros

- sortiment de lemn mijlociu

- sortiment de lemn subtire

Se stabilesc in functie de diametrul la capatul subtire si grupa de specii:

Pentru rasinoase: - lemn gros - gros I - diametrul la capatul subtire mai mare de 34cm

- gros II - diametrul la capatul subtire intre

34- 24cm

- gros III - cu diametrul la capatul subtire intre

24-20cm

- lemn mijlociu - mijociu I - cu diametrul la capatul subtire intre 14-20cm

- mijociu II - cu diametrul la capatul subtire

intre 10-14cm   

- lemn subtire cu diametrul la capatul subtire intre

5-10cm

Pentru foioase: - lemn gros - gros I - diametrul la capatul subtire mai mare de 40cm

- gros II - diametrul la capatul subtire intre

24-40cm

- lemn mijlociu - mijociu I - cu diametrul la capatul subtire intre 24-20cm

- mijociu II - cu diametrul la capatul subtire

intre 20-16cm   

- mijociu III - cu diametrul la capatul subtire   

intre 16-12cm

- lemn subtire cu diametrul la capatul subtire intre

5-12cm

Volumul lemnului gros + volumul lemnului subtire + volumul lemnului subtire = volumul lemnului de lucru

Sortimentele industriale - se obtin din lemnul de lucru:

lemn pentru cherestea de diferite specii

lemn pentru celuloza de diferite specii

lemn pentru furnire estetice si tehnice

lemn pentru derulaj

lemn pentru mina

1. a) Pentru arborele pe picior

Admitem ca arborele de molid prezinta putregai in primi 3m de la baza.

Pentru determinarea volumului pe sortimente la arborele pe picior presupune parcurgerea urmatoarelor etape.

- identificarea speciei

- masurarea diametrului de baza (cm)

- masurarea inaltimii (m)

- se determina volumul total in m³

- se determina clasa de productie

Clasificarea calitativa a lemnului presupune incadrarea arborilor in 4 clase de calitate, dupa criteriul proportiei lemnului de lucru din lungimea fusului si dupa frecventa si importanta defectelor

Incadrarea in cele 4 clase de calitate se face distinct pentru foioase si rasinoase fiind prezentata in urmatorul tabel in functie de proportia lemnului de lucru.

Arborii valorosi sunt incadrati in clase aparte respectiv IA; IIA; IIIA.

Procentul de utilizare a lemnului de lucru

- la rasinoase este de : - 98% la clasa I de calitate

- 92% la clasa II de calitate

- 79% la clasa III de calitate

- 15% la clasa IV de calitate

- la foioase este de :    - 80% la clasa I de calitate

- 70% la clasa II de calitate

- 49% la clasa III de calitate

- 15% la clasa IV de calitate

Raportand procentul de utilizare la clasele II-III-IV la procentul de utilizare la clasa I rezulta indicii de echivalenta α β si γ care permit transformarea arborilor din clasele de calitate II-III-IV in arbori echivalenti clasa I de calitate.

Valorile indicilor de echivalenta:

- pentru rasinoase: - clasa II de calitate α= 0,94

- clasa III de calitate β= 0,81

- clasa IV de calitate γ= 0,15

- pentru foioase: - clasa II de calitate α= 0,81

- clasa III de calitate β= 0,57

- clasa IV de calitate γ= 0,18

In functie de pozitia defectului pe fus si importanta defectelor arborii pot fi declasati cu 1-2-3 clase.

Datorita faptului ca arborele are la baza putregai pe distanta de 3m il declasam cu o clasa si il incadram in clasa a II a de productie. Arborele luat in studiu are inaltimea de 28 m si diametrul de baza de 26,5 cm si volumul de 0,614 m³.

Folosim tabela de sortare pentru arbori care incorporeaza valori medii procentuale ale volumului de lemn pentru sortimente primare si dimensionale din volumul fusului la rasinoase si volumul fusului si craci la foioase.

v_si V_t∙P_si unde :

v_si - volumul sortimentului considerat

v_t - volumul total luat de la Lucrarea 4 si determinat prin formula compusa a

lui Huber pe tronsoane de cate 2 m.

p_si - indicele de sortare pentru sortimentul considerat

α - coeficient de echivalenta

- pentru sortimente primare:

v_ll = 0,614 0,94 = 0,519 m³

v_cll = 0,614 0,94 = 0,058 m³

v_lf = v_t - v_ll - v_cll = 0,037 m³

- pentru sortimente dimensionale:

- lemn gros:

v_gII = 0,614 0,94 = 0,150 m³

v_gIII = 0,614 0,94 = 0,190 m³

- lemn mijociu:

v_mI = 0,614 0,94 = 0,139 m³

v_mII = 0,614 0,94 = 0,029 m³

- lemn subtire:

v_s = 0,614 0,94 = 0,012 m³

- pentru sortimente industriale:   

v_ch = 0,614 0,72 = 0,442 m³

Volumul sortimentelor dimensionale se foloseste tabela de sortimente industriale pentru arbori care permite determinarea volumului de lemn pentru cherestea si a volumului de lemn de valoare deosebita in baza unor indici de sortare stabiliti pe specii, categorii de diametre si clase de calitate.

1. b) Pentru arborele doborat

Volumul pe sortimente primare este reprezentat prin:

- volumul lemnului de lucru care este lemnul rotund cu diametrul la capatul subtire fara

coaja mai mare de 5cm

- volumul cojii lemnului de lucru

- volumul lemnului de foc

- volumul cracilor

- volumul lemnului de lucru

- volumul lemnului de foc

- volumul cracilor: (4,5% din volumul fusului)

v_cr = 0,027 m³

- volumul varfului

v_vf = 0,006 m³

- volumul cojii lemnului de lucru

v_cll = v_t - v_ll - v_lf - v_vf = 0,614 - 0,366 - 0,159 - 0,006 = 0,083 m³

Volumul pe sortimente dimensionale a lemnului de lucru se determina astfel:

- pentru sortimente de lemn gros avem:

- pentru sortimente de lemn mijlociu avem:

- pentru sortimente de lemn subtire avem:

Verificare: v_ll = v_g + v_m+ v_s = 0.146 + 0,193 + 0,027 =0,366

Volumul pe sortimente industriale a lemnului de lucru este reprezentat prin:

- volumul lemnului pentru cherestea

- volumul lemnului pentru celuloza

2. Determinarea volumului pe sortimente la arborete

- aceasta metoda se bazeaza pe tabele de sortare

2.1. Determinarea volumului pe sortimente primare si dimensionale prin metoda tabelelor de sortare pentru arbori

Etape:

se clupeaza arborii pe categorii de diametre

se apreciaza clasa de calitate

se realizeaza distributia experimentala a numarului de arbori pe categorii de diametre si clase de calitate distinct pe specii

- se stabileste numarului arborilor de lucru, numarul arborilor de foc, volumul total al arboretului (metoda seriilor de volum) orice metoda ce ne permite determinarea volumului

volumul arborilor de lucru, volumul arborilor de foc in raport cu care se stabilesc volumele pe sortimente primare si dimensionale folosind indicii de sortare din tabela de sortare pentru arbori in functie de specie si categoria de diametre   

n_al = n_I + αn_II + βn_III + γn_IV

n_af = n_t - n_al

v_al = v_u n_al

v_af = v_u n_af = v_t- v_al

v_ll = v_al P_ll/100

v_cll = v_al P_cll/100

v_lf = v_al P_lfal/100 + v_af P_lfaf/100

v_cr = v_al P_cr/100

v_ll + v_cll + v_lf + v_cr = v_t

v_sdi = v_al P_sdi/100

Σv_sdi = v_ll

n_al - numarul arborilor de lucru

n_af - numarul arborilor de foc

n_I - numarul arborilor din clasa I de calitate

n_II - numarul arborilor din clasa II de calitate

n_III - numarul arborilor din clasa III de calitate

n_IV - numarul arborilor din clasa IV de calitate

α ,β ,γ - indici de echivalenta(α=0,81 ; β=0,57; γ=0,18)

v_al - volumul arborilor de lucru

v_af - volumul arborilor de foc

v_u - volumul unitar luat din tabela de cubaj pe serii de volume

v_t- volumul total al arboretului determinat prin metoda tabelelor de cubaj pe serii de volume

v_sdi - volumul diverselor sortimente dimensionale

P_ll , P_cll , P_lf , P_cr , P_sdi - procente ale lemnului de lucru , cojii lemnului de lucru , lemnului de foc , cracilor si respectiv diverselor sortimente dimensionale

Calculul este redat in tabelul urmator.

Tabelul 1.

Determinarea volumului pe sortimente primare si dimensionale

dupa metoda tabelelor de sortare pentru arbori

Tabelul 1.

Determinarea volumului pe sortimente primare si dimensionale

dupa metoda tabelelor de sortare pentru arbori (continuarea)

2.2. Pe sortimente industriale folosind tabela de sortare industriala pentru arbori

v_ti = v_u n_i

v_lchi = v_ti I_ch/100

v_ld = v_ti I_d/100

v_ti - volumul pentru fiecare categorie de diametre a fiecarei clase de calitate

v_lch- volumul lemnului pentru cherestea

v_ld - volumul lemnului pentru derulaj

I_ch , I_d - indici de sortare pentru lemnul de cherestea respectiv cel de derulaj

Calculul se redat in tabelul 2.:

Tabelul 2.a)

Determinarea volumului de lemn pentru cherestea

Tabelul 2.b)

Determinarea volumului de lemn pentru derulaj

2.3. Metoda tabelelor de sortare dimensionale pentru arborete

- aceasta metoda se foloseste la lucrarile de amenajare a padurilor pentru     stabilirea calitatii arboretelor exploatabile si se bazeaza pe determinarea volumului total folosind un procedeu simplificat (Bitterlich)

- aprecierea clasei de calitate la doar 30 - 40 de arbori cu d≈ d_g pentru determinarea procentului de arbori de lucru si folosirea indicilor de sortare primara si dimensionala din tabela de sortare pentru arborete in functie de specie si d_g

Tabelul 3.

Metoda tabelelor de sortare pentru arborete

Se determina procentul arborilor de lucru folosind relatia:

v_ll = V P_ll/100 P_al/100 = 354,129 0,86 = 255,822 m³

v_cll = V P_cll/100 P_al/100 =354,129 0,86 = 12,182 m³

v_cr = V P_cr/100 = 354,129 0,05 = 17,706 m³

v_lf =V - v_ll- v_cll -v_cr = 86,124 m³

v_gI = V P_gI/100 P_al/100 = 354,129 0,49 = 149,316 m³

v_gII = V P_gII/100 P_al/100 = 354,129 0,86 = 91,418 m³

v_mI = V P_mI/100 P_al/100 = 354,129 0,86 = 9,141 m³

v_mII = V P_mII/100 P_al/100 = 354,129 0,86 = 3,047 m³

v_ll = v_gI + v_gII + v_mI + v_mII

Concluzii. Interpretari

In aceasta lucrare s-a determinat calitatea arborelui si a arboretului luate in studiu , prin determinarea volumului lor pe categorii de sortimente : primare, dimensionale si industriale. In prima parte a lucrarii s-a stabilit volumul pe sortimente pentru arborele pe picior si doborat. S-a considerat ca arborele prezinta putregai in primii 3 metri de la baza zona in care se acumuleaza aproximativ 30% din volum, iar din aceasta cauza el a fost declasat cu o clasa, trecand astfel din clasa I de calitate in clasa II de calitate.

Sortarea arborelui pe picior s-a facut pe baza tabelelor de sortare pentru arbori , unde sunt tabelate procentele diferitelor sortimente pe categorii de diametre. In cazul sortimentelor primare si dimensionale , la calculul volumului lor s-a luat in considerare si coeficientul de echivalenta . La determinarea volumului sortimentelor industriale s-au utilizat doar volumul total si indicii de sortare tabelati pe clase de calitate si categorii de diametre. Valorile volumelor astfel obtinute au doar caracter orientativ.

Volumul pe sortimente al arborelui doborat s-a stabilit prin cubarea directa a sortimentelor cu ajutorul formulei compuse a lui Huber. La sortarea arborelui doborat se au in vedere diametrele la capatul subtire ale bustenilor ce urmeaza a fi sortati.

Comparand cele doua metode se poate observa ca in ceea ce priveste volumul lemnului de lucru, prin folosirea tabelelor de sortare pentru arbori, acesta a fost supraestimat, iar volumul lemnului de foc a fost subestimat.

In partea a doua a lucrarii s-a determinat volumul pe sortimente primare, dimensionale si industriale pentru arboretul luat in studiu. Astfel s-a realizat distributia numarului de arbori pe categorii de diametre si clase de calitate , in functie de care se stabilesc pe categorii de diametre numarul arborilor de lucru si numarul arborilor de foc, apoi s-a determinat volumul arboretului , in cazul de fata prin metoda seriilor de volume. In functie de specie si de categoria de diametre se iau din tabele indicii de sortare pentru a se determina volumele sortimentelor.

In ceea ce priveste folosirea tabelelor de sortare pentru arborete, acestea sunt utilizate cu precadere pentru determinari expeditive ale volumului pe sortimente primare si dimensionale. Metoda tabelelor de sortare pentru arborete prezinta avantajul ca se poate aplica si pentru acele arborete in care nu s-a facut inventarierea arborilor pe clase de calitate si categorii de diametre.

Comparand cele doua metode, in ceea ce priveste sortimentele primare, prin intermediul celei de a doua metode, volumul lemnului de lucru a fost subestimat, iar cel al lemnului de foc a fost supraestimat.