Dozarea bucata cu bucata

Dozarea bucata cu bucata

Dozarea si umplerea acestor produse in ambalaje se face relativ simplu fara a fi probleme deosebite in ceea ce priveste precizia dozarii. Ambalarea produselor bucata cu bucata, in cazul dimensiunilor sau maselor mari se face manual. Problema cea mai mare, o pun insa produsele marunte (medicamentele, biscuitii, bomboanele, organele de asamblare de tipul suruburilor, piulitelor, stifturilor, alte piese metalice etc) care au forme neregulate si care de obicei trebuie ordonate intr-o anumita pozitie dupa care trebuie numarate, introduse in ambalaj, dupa care se face inchiderea, marcarea si sigilarea acestuia. in acest caz se impune realizarea unor masini de ambalat pentru a avea o buna productivitate si pentru a avea o eficienta economica ridicata.

Pentru ambalarea produselor marunte sunt necesare o serie intreaga de operatii de manipulare cum ar fi: depozitarea, schimbarea de loc si de directie, schimbarea pozitiei, strangerea si desfacerea produselor, pozitionarea si verificarea pozitiei. Miscarile elementare ale operatiilor descrise anterior sunt: rotatia, translatia, orientarea in pozitia dorita, evacuarea etc. Simbolurile conventionale ale acestor miscari sunt prezentate in fig. 9.30 si corespund prescriptiilor VDI 3239.

Fig. 9.30. Functiile elementare ale manipularii

O problema importanta in cazul dozarii prin numarare bucata cu bucata este orientarea produselor in vederea numararii si a introducerii acestora in ambalaj sau a impachetarii. Orientarea produselor se poate face manual, productivitatea fiind scazuta sau automat. Orientarea automata a produselor se poate realiza in urmatoarele moduri:

Orientare activa, cand pozitia corecta a produsului se asigura printr-o miscare dirijata (de alunecare, rostogolire, rostogolire cu alunecare etc) prin intermediul limitatoarelor, pragurilor, ferestrelor, jgheaburilor. Acest mod de orientare se aplica produselor simple pentru a se obtine o productivitate ridicata. in fig. 9.31 se prezinta orientarea unui produs, din pozitia orizontala in cea verticala, de tip rondea care poate sa fie o saiba metalica, o bucsa ingusta, medicament sub forma de pastila circulara etc. Functiile elementare ale manipularii produselor

Orientarea se face prin alunecare gravitationala intr-un jgheab de forma corespunzatoare, dupa care este transferat la operatia urmatoare;

Fig. 9.31. Orientarea activa

Orientare pasiva cand mecanismele de extragere si orientare a produselor transfera spre dozare sau numarare numai produsele corect orientate, fig. 9.32. Produsele gresit orientate sunt eliminate si sunt readuse in buncarul de depozitare. Caracterul probabilistic al acestei metode duce la o productivitate mai redusa. Productivitatea poate fi marita prin folosirea acestei orientari la piese cu configuratie foarte simpla ceea ce duce la un numar de pozitii minime a produsului in spatiu;

Fig. 9.32. Orientarea pasiva

Orientarea activ-fortata se bazeaza pe faptul ca produsele orientate gresit sunt selectate si reorientate corect prin schimbarea pozitiei lor, fig. 9.33. in acest scop sunt folosite: praguri de orientare, jgheaburi elicoidale, mecanisme de prindere si orientare etc. in exemplul din fig. 9.33, produsele depozitate in buncarul 7 sunt transferate de mecanismul de orientare 6 in jgheabul de evacuare 5.
Prin rola de antrenare 4, produsele sunt transportate in pozitia superioara a jgheabului 5. De aici, produsele corect orientate sunt transferate in jgheabul 2, iar cele incorect orientate sunt supuse orientarii activ-fortate prin ghidajele elicoidale 1;

Orientare in trepte se utilizeaza in situatiile in care orientarea nu se poate face printr-o succesiune de manipulari simple. In acest scop produsele sunt supuse mai multor orientari succesive, bine determinate. Pentru exemplificare, considerand un produs oarecare, fazele de orientare in trepte pot fi: orientarea in plan vertical, orientarea in linie, orientarea in plan orizontal si orientarea propriu-zisa.

introducerea produselor in folia pliata are loc inchiderea ambalajului prin

1. Ambalarea produselor individuale cu ajutorul foliilor

Ambalarea produselor individuale se face in cutii, in ambalaje cu profile complexe sau prin invelire cu folie de plastic sau hartie. Cea mai simpla metoda si cea mai uzuala de ambalare a produselor individuale este invelirea in folie de plastic sau hartie stratificata cu material plastic care se inchide prin termosudare sau cu hartie, inchiderea ambalajului in acest caz facandu-se prin lipire sau pliere.

in fig. 9.34 se prezinta schema unei linii de ambalare a produselor solide cu ajutorul unei folii din material plastic. Folia 1 este obligata sa treaca printre cilindrii 2 care realizeaza plierea ambalajului. Dupa

termosudare si debitarea acestuia din folie.

Fig. 9.34. Ambalarea produselor individuale sau grupate

inchiderea ambalajului se face atat de a lungul foliei, cat si transversal dupa lipirea longitudinala. in figura 9.34 se vede ca data cu termosudarea capetelor ambalajului are loc si debitarea.

O alta metoda de ambalare a camasilor in folie termocontractibila este prezentata in fig. 9.35. Pentru ambalare, se folosesc doua tambururi cu folie 1 care sunt termosudate la capete in postul de lucru 2. Odata cu termosudarea celui de al doilea capat al foliei se formeaza o punga deschisa care este si debitata din foliile 1. Urmeaza umflarea pungii cu ajutorul unui jet de aer comprimat in zona de lucru 2 si apoi introducerea camasii impachetate 6 de pe platoul 4 in punga 5.

Fig. 9.35. Ambalarea de protectie a produselor individuale

Ambalajul format 7 intra in cuptorul 8 unde va avea loc termocontractarea foliei exterioare si formarea ambalajului. Prin termocontraotare, volumul produsului ambalat scade ceea ce duce si la un spatiu mai mic de transport si de depozitare.

urmatoarele

nu se pot ambala cantitati mari de produs lichid deoarece pungile sunt realizate din folii subtiri care au o rezistenta limitata;

sunt sensibile la actiunea socurilor;

presupun o atentie deosebita in timpul manipularii si depozitarii deoarece aceste pungi se sparg usor si produsul ambalat curge din ele;

nu se pot stivui pe inaltime mare din care cauza ocupa un loc mare de depozitare. Pentru usurarea depozitarii si manipularii trebuie introduse in lazi din materiale plastice. Nu se recomanda formarea ambalajelor colective in lazi de lemn deoarece acestea prezinta aschii care pot sparge ambalajul.

In figura 9.38 se prezinta schema de lucru a unei masini de ambalat in pungi de folii din materiale plastice. Punga din mnierialul plastic in care se va face ambalarea se obtine din folia care se deruleaza de pe tamburul de stocare 4 si care trece mai departe printre tamburii dl intindere si netezire 3 in vederea detensionarii si intinderii. Formarea pungii se face prin plierea foliei in dreptul sicanelor 2 si termosudarea latemlA cu ajutorul falcii de sudare 5.

inchiderea ambalajului se face cu clestii dc termosudare 6, care initial inchid partea de jos a pungii. Dupa inchiderea partii de jos se introduce produsul lichid dozat cu ajutorul palniei de alimentare 1. Dupa umplere, punga coboara impreuna cu falcile de icrmosudare si are loc inchiderea partii de sus a ambalajului, concomitent ou inchiderea partii de jos a unui nou ambalaj. Dupa inchidere, are loc si decuparea pungii umplute din sulul de folie cu ajutorul unui cutit 7.

Fig. 9.39. Masina de ambalat in pungi orizontala

O alta solutie constructiva pentru o masina de ambalt in pungi este prezentata in figura 9.39. in acest caz, folia se deplaseaza numai orizontal si se desfasoara de pe tamburul 1. plierea foliei se face cu ajutorul sicanei 2. in continuare folia este crestata cu cutitul 3 si incalzita cu ajutorul sursei 4 in vederea termosudarii fundului si lateralelor ambalajului cu ajutorul falcilor de sudare 5 si 6.

Antrenarea pungilor se face cu ajutorul cilindrilor 8, iar decshiderea acestora in vederea umplerii se face cu ajutorul capului pneumatic 9 si a deschizatorului mecanic 10. Umplerea ambalajului se face cu ajutorul palniei de alimentare 11, dupa care in postul 12 se face evacuarea aerului in vederea inchiderii ambalajului prin termosudare in postul 13. in final ambalajele sunt evacuate cu banda transportoare 143. Ambalarea produselor viscoase in tuburi metalice sau din materiale plastice

Sunt foarte multe produse (pasta de dinti, crema de pantofi, pasta de tomate etc) care sunt sub forma de paste si pentru un consum usor se ambaleaza in tuburi metalice sau din materiale plastice. Aceste ambalaje au o utilizare larga datorita faptului ca permit inchideri si deschideri repetate si asigura evacuarea foarte usoara a produsului ambalat din acestea fara a fi nevoie de alte ustensile. Produsele sub forma de paste si creme curg foarte greu din care cauza dozarea se face numai sub presiune cu ajutorul mecanismelor cu piston.

In fig. 9.40 se prezinta schema de principiu a unei masini de ambalat produse sub forma de paste in tuburi. Produsul de ambalat se introduce in rezervorul 1 unde este omogenizat in permanenta cu ajutorul agitatorului 2. Dozarea cantitatii ambalate se face cu ajutorul dozatorului cu piston 4 prin deplasarea acestuia spre dreapta cand cepul rotativ 3 al distribuitorului este in pozitie vertivala. Dupa realizarea dozarii, cepul se roteste pana cecanalele ajung in pozitie orizontala dupa care incepe introducerea produsului in tubul 8 prins in suportul 9, prin furtunul 5 si capul de umplere 6. cu presiunea exercitata de pistonul 4. Supapa 7 are rolul de a impiedica curgerea in continuare prin capul de umplere a produsului sub forma de pasta dupa oprirea cursei pistonului 4.

Dupa umplerea ambalajului are loc inchiderea acestuia care se face prin pliere multipla si presare in cazul tuburilor metalice si prin pliere si termosudare in cazul tuburilor din materiale plastice. in fig. 9.41 se prezinta o vedere de ansamblu asupra modului de lucru a unei masini de umplut tuburi.