Formarea amestecului carburant la motoarele cu aprindere prin compresie

FORMAREA AMESTECULUI CARBURANT LA

MOTOARELE CU APRINDERE PRIN COMPRESIE

La motoarele cu aprindere prin compresie, aerul si combustibilul patrund separat in cilindri, amestecul lor formindu-se in interiorul acestora.

La m.a.s., puterea motorului se regleaza prin pozitia clapetei de acceleratie. La m.a.c., reglarea puterii se face numai prin modificarea cantitatii de combustibil injectata in interiorul cilindrilor. Cantitatea de aer care se introduce in cilindri pe un ciclu, practic, nu se modifica.

Rezulta ca, o data cu cresterea cantitatii de combustibil injectate in cilindri, coeficientul de exces de aer se micsoreaza (fara a depasi limitele admise pentru arderea normala), iar puterea motorului creste.

La m.a.c., pentru filtrarea aerului si evacuarea gazelor arse, se folosesc solutii constructive similare cu cele de la m.a.s..

La m.a.c., combustibilul se introduce in cilindru la sfirsitul cursei de compresie, cind presiunea aerului admis este foarte mare [(30.40) 10⁵ N/m²].

Presiunea de debitare a combustibilului este, de asemenea, ridicata, respectiv de [(200.350) 10⁵ N/m²].

Formarea amestecului la m.a.c. trebuie sa se produca intr-un timp foarte scurt, de aproximativ 10 ori mai mic decit la motoarele cu carburator.

Pentru asigurarea unei arderi complete si la timp a amestecului in m.a.c., coeficientul excesului de aer are valori relativ mari: l

Instalatiile de alimentare cu combustibil ale m.a.c. trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii principale:

sa realizeze o buna pulverizare si distributie a combustibilului in camera de ardere, dupa o lege de injectie corespunzatoare;

sa execute injectia de combustibil in momentul corespunzator si sa dozeze cantitatea necesara, in functie de sarcina;

sa asigure o rezerva de combustibil necesara functionarii pe o durata stabilita;

sa debiteze combustibil din rezervor spre pompa de injectie.

TIPURI DE INSTALATII DE ALIMENTARE:

Instalatia de alimentare cu combustibil la m.a.c. este formata din urmatoarele agregate: rezervor (tanc) de combustibil, pompa de alimentare, filtre de combustibil, pompa de injectie, regulator de turatie, injectoare, conducte de inalta si joasa presiune.

Instalatia de alimentare trebuie astfel conceputa, incit combustibilul care ajunge la pompa de injectie sa fie curat si lipsit de aer. Aerisirea instalatiei se poate face manual sau automat. Functie de tipul pompei, se utilizeaza trei tipuri de instalatii de alimentare:

cu pompa de injectie cu elementi in linie (cu piston sertar) - fig. 73;

cu pompa de injectie cu distribuitor rotativ - fig. 74;

cu pompa injector - fig. 75.

La instalatia cu pompa de injectie cu elementi in linie (fig. 73. a), surplusul de combustibil (care poate fi de 10 ori mai mare decit debitul consumat de motor) se intoarce la rezervor, dupa ce trece prin supapa 7, care, fiind amplasata pe pompa de injectie, mentine in corpul pompei de injectie o presiune de [(1. 1,2) 10⁵ N/m²], care asigura umplerea corecta a elementilor de pompa. Pentru amorsarea sistemului si aerisirea acestuia, se actioneaza pompa de amorsare 8. Scaparile de la injectoare se colecteaza in conducta 9 si se intorc in rezervor. In cazul acestei scheme, prin pompa de injectie circula o mare cantitate de combustibil la presiune joasa si se realizeaza astfel racirea corespunzatoare a pompei de injectie.

7 3 5 9 6

10 5 6

7 10

8

4 2

1 4 8 2 1

(a) (b)

Fig. 73. - Schema instalatiei de alimentare cu pompa de injectie cu elementi in linie:

a - schema cu surplusul pompei de injectie si a injectoarelor la rezervor; b - schema cu surplusul filtrelor si a injectoarelor la rezervor: 1 - rezervor; 2 - pompa de alimentare; 3 - filtre; 4 - pompa de injectie; 5 - conducta de inalta presiune; 6 - injector; 7 - supapa; 8 - pompa de amorsare; 9 - conducta de surplus; 10 - surub de aerisire.

In schema din figura 73. b., surplusul de combustibil se intoarce in rezervor prin supapa 7, amplasata pe capacul bateriei de filtre. Aerisirea acestui sistem se face prin surubul de aerisire 10 de la bateria de filtre si cel de la capul pompei de injectie.

La filtrarea combustibilului se cere o exigenta sporita pentru pompele cu distribuitor rotativ (fig. II), deoarece combustibilul joaca si rolul de lichid de ungere a zonelor de frecare.

5

6

3 2

Fig. 74: - Schema instalatiei de alimentare cu 1

pompa de injectie cu distribuitor rotativ:

1 - rezervor; 2 - pompa de alimentare; 3 - filtre; 4 - pompa

de injectie; 5 - injector; 6 - conducta de surplus de combustibil.

7 6

5 1

Fig. 75: - Schema instalatiei de alimentare cu pompa injector:

1 - rezervor; 2 - conducta de aspiratie;

3- filtre; 4 - pompa de alimentare;

5 - conducta de joasa presiune (alimentare);

6 - pompa injector; 7 - conducta pentru

surplusul de la pompa injector.