COMANDA Specialist II ( si comandant de grupa) - M.M.

Nota:

A.D.M.S. pentru tancuri pe sasiu de DAC665T (l autosasiu si 1 remorca): Autoatelier pentru demontare-montare si sudura la tancuri;

A.I.R.A. tip 4 pe sasiu de DAC665T (l autosasiu): Autoatelier pentru intretineri si reparatii la automobile;

A.R.I.A. pe sasiu de remorca R2RPF - 7 (1 remorca): Remorca atelier pentru verificat, reparat si incarcat baterii de acumulatoare cu placi de plumb;

A.R.T.T. -M-5 pe sasiu de DAC665T (1 autosasiu): Autoatelier pentru intretineri si reparatii curente la aparatura radiotelefonica, telegrafica si incarcat baterii de acumulatoare alcaline;

A.R.T. pe sasiu de DAC665T (1 autosasiu si 1 remorca): Autoatelier pentru verificarea si repararea armamentului de artilerie si aruncatoarelor, cu remorca atelier pentru repararea si intretinerea armamentului portativ, mat. chimice si munitiilor.

Posibilitatile de lucru a grupei de interventii tehnice

a) Echipa intretineri tehnice blindate

demontarea de pe tancuri a pieselor, subansamblurilor si agregatelor defecte si montarea celor bune (reparate);

demontarea-montarea, asamblarea si reglarea subansamblurilor si agregatelor;

testarea si reglarea functionarii corecte a subansamblurilor, agregatelor ti instalatiilor de pe tancuri;

verificarea si reglarea functionarii injectoarelor si a supapelor abur-aer;

repararea blindajului prin sudura electrica;

tinichigerie, sudura oxiacetilenica si vopsitorie;

lucrari de lacatuserie, gaurire, filetare si polizare;

gresarea tancurilor;

Ridicarea si transportarea pe distante mici a subansamblurilor si agregatelor cu o greutate de pana la 1,5 t cu macaraua brat.

b) Echipa intretineri tehnice auto

intretinerea tehnica nr. 1 si 2 si de sezon;

curatirea si spalarea generala cu apa a tehnicii;

curatirea si spalarea pieselor si subansamblurilor in vederea repararii acestora;

demontarea-montarea, repararea si reglarea subansamblurilor, agregatelor si instalatiilor;

verificarea si reglarea injectoarelor si carburatoarelor;

lucrari de sudura electrica si oxiacetilenica, de tinichigerie si vopsitorie;

lucrari de lacatuserie, gaurire, filetare si polizare;

ridicarea si transportarea pe distante mici a subansamblurilor si agregatelor cu o greutate de pana la 1,5 t folosind macaraua brat;

verificarea, intretinerea si repararea bateriilor de acumulatoare acide;

formarea bateriilor noi si incarcarea periodica a celor din exploatare;

prepararea apei distilate (deionizate) si a electrolitului pentru baterii.

c) Echipa intretineri tehnica de transmisiuni

verificari, intretineri si reparatii curente la tehnica de transmisiuni si instalatiile de transmisiuni de pe masinile de lupta;

repararea si incarcarea bateriilor de acumulatoare alcaline.

d) Echipa intretineri tehnica de artilerie

verificarea, repararea si reglarea armamentului de artilerie si a celui portativ;

verificarea si intretinerea munitiei;

repararea materialelor chimice.

1.5 Activitatile comandantului grupei interventii tehnice privind planificarea, organizarea si executarea lucrarilor de mentenanta pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi

1.5.1 Generalitati

Grupa de interventii tehnice, pe timp de pace, executa lucrarile de intretinere tehnica, reglaje si remedierea defectiunilor mici, cu participarea operatorilor. In raport de timpul avut la dispozitie, poate executa si Rp.N₁ cu volum mic de lucrari.

Aceste lucrari se executa obligatoriu, atat la tehnica in uz, cat si la tehnica aflata in conservare, dupa efectuarea unui anumit rulaj sau unei perioade de functionare, ori la intervale de timp stabilite prin anexa nr. 6 din "Instructiuni privind mentenanta tehnicii de blindate, automobile si tractoare din inzestrarea armatei Romaniei pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi" - L11/1 vol. 1.

1.5.2 Relatii de comanda si de subordonare

Conducerea vizeaza influenta exercitata de comandant asupra membrilor grupei, fiind focalizata preponderent asupra relatiei specifice care se stabileste in cadrul acestuia.

Conducerea presupune:

a) asumarea responsabilitatii deciziilor;

b) loialitatea fata de subordonati;

c) stabilirea unui climat de lucru in echipa, care sa genereze succesul operatiilor;

d) anticiparea operatiilor viitoare.

Subordonarea are loc in cadrul procesului de proiectare si generare a fortelor sau pentru indeplinirea unor misiuni.

Din punctul de vedere al relatiilor fata de esalonul superior, grupa de interventii tehnice se poate gasi in una din urmatoarele relatii de subordonare:

a) subordonare organica;

b) subordonare permanenta (prin repartitie ca intarire);

c) subordonare temporara (prin repartitie pentru sprijin).

Subordonarea organica desemneaza cea mai intalnita relatie de subordonare intre o organizatie militara si un element al acesteia si este precizata in statul de organizare al acesteia.

Grupa de interventii tehnice este subunitate organica a plutonului de mentenanta.

Subordonarea permanenta (prin repartizare) desemneaza plasarea, cu caracter permanent (pentru o perioada lunga sau nedeterminata de timp), a unei subunitati sub comanda altei subunitati care controleaza, administreaza si asigura logistica pentru subunitatea subordonata pe intreaga durata a desfasurarii actiunilor militare.

Subordonarea temporara (prin atasare) desemneaza plasarea temporara a subunitatii sub comanda altei subunitati.

Ordinul de subordonare temporara trebuie sa specifice in mod clar responsabilitatile administrative si logistice fasa de unitatea subordonata.

Activitatile comandantului grupei interventii tehnice privind organizarea si executarea reparatiilor

1.5.3.1 Activitati specifice de conducere a grupei de interventii tehnice pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi

Pe timp de pace, tehnica se preda in reparatie la plutonul de mentenanta pe baza de formular tip comanda, conform modelului din anexa nr.6, care tine loc de act de predare-primire si in care se inscriu constatarile privind starea tehnica si lipsurile in starea de completare. Predarea se face intre comandantul de subunitate in inzestrarea caruia se afla tehnica/inlocuitorul legal al acestuia si seful grupei de interventii tehnice, formularul tip comanda fiind avizat de seful compartimentului de mentenanta. Predarea armamentului, uz si stoc, de la subunitati sau din depozit, se face pe baza formularului tip comanda si a semnaturii in "Registrul de evidenta armamentului iesit din subunitate si a munitiilor distribuite garzilor ".

La predarea-primirea tehnicii cu nevoi de reparatii se intocmesc documentele stabilite prin instructiunile de evidenta a bunurilor materiale. Tehnica cu nevoi de Rp.N₁ este insotita de conducator/echipaj/operator, urmand ca dupa executarea reparatiei sa se inapoieze la subunitatea de baza.

Tehnica se primeste, din reparatie de catre comandantul de subunitate, care receptioneaza tehnica si o ia in primire de la comandantul grupei de interventii tehnice in prezenta comandantului plutonului de mentenanta.

Primitorul verifica starea tehnica si functionala prin probe si incercari, iar in cazul cand se constata defectiuni functionale sau lipsuri, tehnica nu se ia in primire, grupa de interventii tehnice fiind obligata sa le remedieze pe loc.

Operatiunea de predare-primire din reparatie se considera incheiata cand primitorul a semnat de primire pe "formularul tip comanda".

Comandantul grupei de interventii tehnice participante la rezolvarea unor situatii de criza tine permanent legatura cu unitatea de origine, esalonul superior si organele de conducere si coordonare create in astfel de situatii.

In situatii de criza comandantul grupei de interventii tehnice desfasoara urmatoarele activitati:

a)     pregatirea temeinica, in functie de timpul avut la dispozitie, a operatorilor, pentru a fi in masura sa rezolve operativ orice situatie, pe timpul misiunii;

b)     stabilirea unor itinerare care sa evite pe cat posibil localitatile, punctele aglomerate sau greu accesibile;

c)     organizarea asistentei tehnice, atat in locurile de interventie, cat si pe itinerare, in vederea reducerii la minimum a timpului de stationare a tehnicii pentru remedierea defectiunilor.

Pe timpul ducerii luptei / operatiei grupa de interventii tehnice actioneaza pe axele de aprovizionare-evacuare sau in cadrul raioanelor / locurilor de adunare a tehnicii deteriorate.

Grupa de interventii tehnice, data in sprijin / intarire subunitatilor, participa alaturi de operatori la executarea lucrarilor de intretineri tehnice si Rp.N₁ la tehnica din inzestrarea subunitatilor.

Lucrarile concrete de intretineri, nominalizate pentru fiecare tip de tehnica din inzestrare, locul unde se executa, timpul afectat si fortele participante se stabilesc de comandantul grupei de interventii tehnice.

Intretinerile tehnice se executa in amplasamente sau pe locul de dispunere al subunitatii.

Pe timpul trecerii la aparare din contact nemijlocit cu adversarul, sub presiunea puternica a acestuia, comandantul grupei de interventii tehnice ia urmatoarele masuri:

a)     asigurarea preluarii tehnicii deteriorate care nu poate fi reparata pe loc, in special de pe directiile amenintate;

b)     dispunerea grupei de interventii tehnice astfel ca, in cazul patrunderii adversarului in dispozitivul propriu de aparare, sa asigure timpul necesar atat pentru strangerea si deplasarea autoatelierelor, cat si pentru evacuarea tehnicii deteriorate;

c)     conducerea neintrerupta a activitatilor de mentenanta;

d)     executarea lucrarilor de intretinere a tehnicii, pe timp de noapte, in dispozitiv, concomitent cu indeplinirea actiunilor de lupta;

e)     executarea reparatiilor pe locul scoaterii din functionare, pe timp de noapte, uneori concomitent cu executarea misiunilor, timp in care tehnica de lupta poate executa focul / lovituri din pozitii de tragere pregatite.

Organizarea apararii in afara contactului cu adversarul ofera conditii mai avantajoase de executare a activitatilor si lucrarilor de mentenanta, datorita timpului suficient avut la dispozitie si distantei mai mari fata de adversar.

Comandantul grupei de interventii tehnice poate organiza activitatile de mentenanta in conditii bune, existand posibilitatea executarii pregatirii personalului, amenajarii genistice complete, conducerii, controlului, indrumarii si realizarii legaturilor.

Pe timpul ducerii luptei / operatiei de aparare se organizeaza grupe de evacuare, evacuare-reparare sau grupe mixte de reparat tehnica pregatite, in functie de hotararea comandantului, sa intervina in scurt timp in sprijinul trupelor din fasia de asigurare, a celor de pe directiile principale de interzis care au pierderi mai mari in tehnica, a celor care executa contraatacuri / contralovituri, precum si a celor lovite cu mijloace N.B.C. si incendiare.

Unitatilor / subunitatilor care actioneaza in fasia de asigurare li se dau ca intarire / sprijin grupe de evacuare, de reparatii sau grupe mixte.

Tehnica deteriorata in fasia de asigurare se evacueaza, in principiu, pe itinerare dinainte stabilite, catre adancimea dispozitivului de aparare.

Grupele de evacuare sau evacuare-reparare care actioneaza ca intarire / sprijin in fasiile esaloanelor respective executa reparatiile pe locul scoaterii din functionare a tehnicii sau in acoperiri si evacueaza pe cele care depasesc posibilitatile proprii. Pe directiile pe care a patruns adversarul in dispozitivul de aparare, se concentreaza majoritatea fortelor si mijloacelor de evacuare.

In aceasta situatie, grupa executa numai lucrarile de restabilire partiala a sistemelor de propulsie si directie pentru evacuarea urgenta a tehnicii deteriorate si indeosebi a celei in pericol de a fi capturata de adversar.

In cazul lovirii trupelor proprii cu mijloace N.B.C. sau incendiare, grupele de evacuare din cadrul detasamentelor de salvare-evacuare actioneaza pentru scoaterea tehnicii si operatorilor din raioanele / locurile contaminate si evacuarea acestora intr-un raion / loc care ofera conditii atat pentru executarea decontaminarii, cat si de lucru.

Repararea tehnicii deteriorate pe timpul apararii se executa in raport cu situatia tactica, timpul la dispozitie, cantitatea tehnicii scoase din functionare, nevoile de reparatii ale acesteia si capacitatile productive si formatiunile primite ca sprijin / intarire sau de la agentii economici.

Reparatiile de nivel 1 cu volum mic de lucrari se executa in perioada de pregatire a luptei / operatiei de aparare, pe locul scoaterii din functionare, iar pe timpul ducerii luptei / operatiei, in acoperirile apropiate, pentru subunitatile din fortele de angajare imediata sau pe locul scoaterii din functionare, pentru celelalte subunitati.

In raport cu situatia tactica si timpul la dispozitie, in perioada de pregatire a ofensivei, comandantul grupei de interventii tehnice ia masuri pentru:

a)     executarea intretinerilor tehnice cu volumul cel mai mare de lucrari, corespunzator consumurilor de resurse efectuate anterior si a celui necesar pentru indeplinirea misiunii de lupta; cand timpul este scurt, la tehnica se executa principalele lucrari de intretinere punandu-se accent pe verificarea si reglarea armamentului, aparatelor de observare si ochire la tehnica de lupta;

b)     verificarea si, la nevoie, completarea tehnicii cu materialele necesare maririi capacitatii de trecere si a aparaturii de vedere pe timp de noapte;

c)     evacuarea si repararea in timp scurt a tehnicii deteriorate, pentru a da posibilitatea ca, pe timpul pregatirii ofensivei, sa fie pusa in stare de functionare o cantitate cat mai mare de tehnica, marind prin aceasta capacitatea de lupta a trupelor;

d)     interventia la ordin in sprijinul structurilor subordonate de pe directiile principale de ofensiva, a celor din fortele de angajare imediata, care au reusit sa rupa apararea adversarului si care participa la respingerea contraatacurilor, precum si a celor lovite puternic de adversar.

In principiu, grupa de interventii tehnice isi desfasoara activitatea in raioane /locuri de adunare a tehnicii deteriorate.

Cand terenul / zona, gradul deteriorarilor sau importanta tehnicii nu permit evacuarea acesteia in raioanele / locurile de adunare a tehnicii deteriorate, grupa de mentenanta se deplaseaza la locul scoaterii acesteia din functionare.

In perioada de pregatire a ofensivei comandantul grupei de interventii tehnice trebuie sa retina:

a)      caracteristicile itinerarelor de deplasare si vitezele medii care se pot realiza pe acestea, pentru fiecare categorie de tehnica;

b)      amenajarile necesare la punctele cheie, precum si modul de asigurare a asistentei tehnice a acestora;

c)      axul de evacuare-reparare si itinerariile de evacuare;

d)      raioanele / locurile de adunare a tehnicii deteriorate, de baza si de rezerva;

e)      fortele si mijloacele agentilor economici existente in fasie, care pot fi folosite in sprijinul mentenantei.

Pe timpul dezvoltarii ofensivei in adancime, unitatile din fortele de angajare imediata vor fi intarite /sprijinite cu mai multe forte si mijloace de evacuare-reparare. Cand nu se dispune de timp suficient pentru aducerea fortelor si mijloacelor din adancime se vor folosi forte si mijloace de evacuare si reparatii care se gasesc in imediata apropiere a trupelor.

Pe timpul dezvoltarii cu succes a ofensivei, subunitatile care se transforma in detasamente inaintate se intaresc cu grupe mixte de reparatii-evacuare care executa si asigura evacuarea, repararea si predarea tehnicii deteriorate, precum si asistenta tehnica in locurile greu accesibile.

Grupele mixte de reparatii-evacuare, care se dau ca intarire detasamentelor, se pun la dispozitia acestora de pe aliniamentul de transformare in detasament inaintat. Ele actioneaza in dispozitivul de lupta al detasamentului inaintat, executand, in primul rand, evacuarea tehnicii deteriorate care blocheaza itinerariile de deplasare a trupelor.

1.5.3.2 Pregatirea tehnica a personalului din subordine pentru utilizarea si mentenanta autovehiculelor

Pregatirea militara si de specialitate a personalului care incadreaza structurile de mentenanta se executa saptamanal, grupat, celelalte zile afectandu-se integral pentru activitatea productiva.

Ponderea pregatirii de specialitate trebuie sa fie de minimum 30% din timpul total afectat pentru pregatire.

Personalul civil executa pregatirea de specialitate practica, la locul de munca, concomitent cu activitatea de productie, sub indrumarea sefilor nemijlociti.

In fiecare ciclu / an de instructie, cu personalul din subunitatile si formatiunile militare de mentenanta care nu participa la aplicatii cu trupe se executa cate un exercitiu practic, cu durata de 3-5 zile, pentru intretinerea, evacuarea si repararea autovehiculelor, precum si asigurarea materiala in conditii de razboi, folosind atelierele mobile din inzestrare.

Exercitiile practice trebuie sa asigure: insusirea cunostintelor de baza si formarea deprinderilor privind desfasurarea si strangerea, in timpul stabilit, a mijloacelor de intretinere, evacuare, reparare si asigurare materiala; cunoasterea si folosirea mijloacelor de evacuare, a utilajelor, sculelor, dispozitivelor si aparaturii de pe autoateliere; executarea lucrarilor de reparatii, fabricatii si reconditionari, folosind mijloacele de pe autoateliere; organizarea si desfasurarea activitatilor in raionul de adunare a tehnicii deteriorate.

Pentru completarea deficitului de forta de munca, la ordin, se vor folosi subofiterii conducatori de autovehicule, care vor fi specializati in meseriile prevazute in statele de organizare ale structurilor de mentenanta, tinand seama si de calificarea initiala.

Specializarea se face prin cursuri organizate in cadrul structurilor de mentenanta pe baza planificarii si programului de pregatire elaborat de compartimentul logistic al marii unitati.

Tematica orientativa pentru pregatirea de specialitate a personalului care incadreaza subunitatile si formatiunile de mentenanta este prevazuta in anexa nr.15 din L - 11/1 vol. 1 "Instructiuni privind mentenanta tehnicii de blindate automobile si tractoare din inzestrarea armatei romaniei pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi".

Pregatirea tehnica, in situatii de criza si la razboi, a personalului destinat pentru utilizarea si mentenanta autovehiculelor se executa in limita timpului avut la dispozitie. Pregatirea va fi structurata, astfel incat sa cuprinda doar cele mai importante teme necesare personalului pentru desfasurarea activitatii in conditiile mentionate.

1.6 Activitati executate de catre personalul din cadrul grupei de interventii tehnice

In raport cu volumul, periodicitatea lucrarilor si categoria de tehnica personalul din cadrul grupei de interventii tehnice executa:

a)      controlul tehnic inaintea iesirii in misiune, in cursa, mars, pe timpul misiunii si, in functie de situatie, la terminarea misiunii;

b)      intretinere tehnica zilnica / curenta;

c)      intretinere tehnica periodica;

d)      alte tipuri de intretineri si inspectii specifice prevazute in documentatiile de exploatare, la anumite intervale de timp;

e)      inspectii tehnice conform prevederilor actelor normative specifice in vigoare;

f)        Rp.N₁ cu volum mic de lucrari.

Intretinerea tehnica periodica poate fi:

a)    intretinere tehnica cu ocazia zilei de verificare si intretinere a tehnicii / control profilactic;

b)  intretinere tehnica nr.1 /similara;

c)   intretinere tehnica nr.2 /similara;

d)  intretinere tehnica de sezon.

Controlul tehnic inaintea iesirii in misiune consta in controlul starii tehnice, de intretinere si de completare a tehnicii cu materiale, scule, piese si accesorii, in scopul prevenirii defectiunilor si accidentelor de orice natura. De regula, se executa in ziua premergatoare misiunii, de catre operatori, sub supravegherea comandantului grupei. Deficientele constatate se remediaza pe loc, folosind la nevoie personalul calificat din cadrul grupei.

Controlul tehnic pe parcurs se executa de conducator / echipaj, sub supravegherea sefului numit pentru misiunea respectiva.

Intretinerea tehnica zilnica se executa in incinta parcului / sectorului de pastrare, la inapoierea din misiune a tehnicii, dupa un flux tehnologic stabilit prin instructiuni specifice fiecarei categorii de tehnica. Lucrarile se executa de operatori, precum si de alt personal stabilit de comandantul de subunitate, sub conducerea acestuia.

Parcarea tehnicii pe locurile / sectoarele subunitatii, este permisa numai dupa aducerea acesteia in stare perfecta de curatenie si functionare.

Grupa de interventii tehnice pune la dispozitia altor subunitati, la ordinul comandantului plutonului mentenanta, personal calificat pentru remedierea deficientelor constatate la controlul tehnic inaintea iesirii in misiune si pentru executarea intretinerilor tehnice zilnice.

Intretinerile tehnice periodice se executa, de regula, la subunitati de catre operatorii care au in primire tehnica, cu participarea personalului specializat din cadrul plutonului de mentenanta.

Pe timpul executarii intretinerilor tehnice, personalul destinat, inclusiv comandantii de subunitati care conduc lucrarile, nu este folosit la alte activitati.

Ziua de verificare si intretinere a tehnicii / controlul profilactic se executa in fiecare unitate, periodic/1-2 ori pe luna.

Ziua de verificare si intretinere a tehnicii se desfasoara sub conducerea comandantului unitatii, cu participarea intregului personal care are in primire, raspunde sau foloseste tehnica din inzestrare.

Pe baza programului, comandantul grupei de interventii tehnice stabileste sarcinile si le comunica zilnic executantilor.

Principalele lucrari pe care le executa personalul grupei de interventii tehnice in cadrul zilei de verificare si intretinere a tehnicii sunt:

a)  verificarea starii de fixare a agregatelor, mecanismelor si instalatiilor autovehiculelor si strangerea imbinarilor;

b)  inlaturarea eventualelor defectiuni aparute ca urmare a actiunii factorilor atmosferici;

c)  verificarea si completarea la nevoie a plinurilor de C.L. si L.S., precum si inlaturarea scurgerilor din instalatii sau cartere;

d)  schimbarea uleiului din motor sau din transmisie, daca s-a indeplinit norma de rulaj sau termenul de pastrare;

e)  executarea unor operatiuni de reglare sau gresare prevazute a fi executate la anumite termene;

f)    verificarea pe timp de iarna a calitatii lichidului antigel si a instalatiilor de preincalzire si climatizare;

g)  verificarea si, la nevoie, incarcarea buteliilor de aer comprimat din compunerea instalatiilor de pornire a motoarelor;

h)  verificarea si intretinerea bateriilor de acumulatoare, inlocuirea celor cu norma de folosire indeplinita;

i)    verificarea uzurii anvelopelor, presiunii din pneuri si permutarea rotilor conform schemei si periodicitatii indicate;

j)    verificarea, repararea si completarea materialelor de marire a capacitatii de progresiune in teren, a mijloacelor de remorcare, de scoatere si autoscoatere din imobilizare;

k)  verificarea, intretinerea, repararea si completarea uneltelor genistice si lotului de bord de pe autovehicule;

l)    retusarea vopselei, emblemelor, semnelor de recunoastere, numerelor de inmatriculare, repararea huselor, prelatelor si covergilor;

m)   verificarea, intretinerea si repararea instalatiilor electrice, de incalzire, sanitare si constructiilor parcului de tehnica militara;

n)  curatirea si amenajarea drumurilor de acces si a drumurilor interioare ale parcului, sectoarelor de parcare repartizate subunitatilor, verificarea si repararea imprejmuirii parcului.

Comandantul grupei de interventii tehnice controleaza calitatea lucrarilor de intretinere atat pe timpul executarii acestora (controlul interoperational) cat si la finalizarea lor, verificand totodata respectarea termenelor de executie.

Intretinerile tehnice nr. 1 si 2 / similare se executa conform programului lunar de productie al plutonului mentenanta.

Tehnica la care s-a realizat norma de functionare pana la intretinerea tehnica urmatoare nu va fi scoasa in cursa inainte de executarea lucrarilor respective.

Intretinerile tehnice periodice se executa la statia de intretineri tehnice de catre operator cu participarea obligatorie a personalului specializat din plutonul mentenanta, pe baza fiselor tehnologice intocmite de catre comandantul de subunitate.

Distributia materialelor consumabile necesare executarii lucrarilor se face in baza cererii de materiale intocmita de gestionarul subunitatii careia ii apartine tehnica respectiva, pe documente centralizatoare.

La tehnica aflata in conservare, se executa verificarile si intretinerile tehnice prevazute in normative specifice.

Cu ocazia intretinerilor tehnice, daca s-au indeplinit termenele scadente, se executa verificarile periodice ale instalatiilor sub presiune si de ridicat, ale aparatelor de masura si control, precum si ale aparaturii instalatiilor speciale, iar obligatoriu a instalatiei de stins incendiu.

La efectuarea lucrarilor de intretinere, se interzice scoaterea sau deteriorarea sigiliilor aplicate de constructor sau de unitatile reparatoare la agregatele, instalatiile sau mecanismele aflate in termen de garantie. Aceleasi restrictii se aplica si pentru sigiliile rezervoarelor de combustibil. In cazul deteriorarii unui sigiliu, comandantul grupei interventii tehnice raporteaza ierarhic, seful structurii logistice cerceteaza cazul, ia masurile care se impun, efectueaza resigilarea si consemneaza despre aceasta in cartea tehnica la rubrica " observatii speciale".

In poligoane pentru conducerea tehnicii / masinilor de lupta, in aerodromuri de rezerva, poligoane si tabere, cand se prevede folosirea pe timp mai indelungat a tehnicii fara inapoierea ei in unitate, se organizeaza sector de intretinere. In acest caz intretinerile tehnice se executa de catre operatorii de tehnica, cu sprijinul plutonului de mentenanta, folosind utilajele si aparatura de pe atelierele mobile, dupa o planificare aprobata de comandantul unitatii.

Intretinerea tehnica de sezon se executa sub conducerea comandantilor de subunitati.

La convocarea de pregatire si instructaj pentru trecerea tehnicii la exploatarea de sezon participa intregul personal care are in primire, raspunde sau foloseste tehnica.

Lucrarile pentru trecerea tehnicii la exploatarea de sezon se executa de catre operatorii care o au in primire si personalul specializat din cadrul plutonului de mentenanta, constituit pe echipe specializate.

In spatiile destinate executarii intretinerilor tehnice, se dispun, la loc vizibil, panouri sau fise cu operatiunile care se executa.

Pe timpul lucrarilor de trecere la exploatarea de sezon, se interzice ca personalul care are in primire sau raspunde de tehnica sa execute alte activitati.

Operatiunile care se executa se stabilesc in asa fel incat la terminarea programului de lucru toata tehnica unitatii sa fie repusa in stare de functionare.

Comandantul grupei de interventii tehnice controleaza calitatea lucrarilor de intretinere, pe timpul executarii si dupa terminarea lor si raporteaza ierarhic comandantului plutonului ca lucrarile de trecere a tehnicii la exploatarea de sezon s-au terminat.

Comandantul grupei de interventii tehnice:

a)     participa cu intreg personalul din subordine la convocarea de pregatire a personalului pentru executarea intretinerii tehnice de sezon;

b)     asigura prezenta si verifica incadrarea in program, in totalitate, a personalului participant la executarea lucrarilor;

c)     asigura prezenta in totalitate a tehnicii la care se executa operatiunile de intretinere;

d)     distribuie conducatorilor de autovehicule si echipajelor fisele tehnologice cu operatiuni, urmarind si verificand respectarea acestora si desfasurarea lucrarilor prevazute in fise, in volum complet si de calitate;

e)     organizeaza si executa reparatiile si fabricatiile, pana la inceperea lucrarilor practice, cu personalul din subordine;

f)       la inceputul activitatilor practice va desfasura cu personalul din subordine instructajul de protectia muncii si va prelucra normele de prevenire si stingere a incendiilor specifice locului de munca si in parcul de tehnica militara.

Inspectiile tehnice se executa de catre personalul autorizat din cadrul plutonului de mentenanta. Autorizarea personalului se face anual in urma absolvirii cursului de specializare si atestare a personalului destinat executarii inspectiilor tehnice la autovehicule, cu durata de 2 - 3 zile.

Inspectiile tehnice constau in verificarea starii tehnice fara demontare, utilizandu-se aparatura, utilajele si dispozitivele din inzestrare. Rezultatele se consemneaza in Registrul cu evidenta efectuarii inspectiilor tehnice la autovehicule, in certificatele de inmatriculare, iar la tehnica blindata, in cartile tehnice. Registrul se pastreaza la comandantul plutonului de mentenanta.

Cand starea tehnica nu corespunde normelor prescrise se da un termen de remediere de maxim 30 de zile.

Se interzice iesirea in cursa a autovehiculelor care nu au executat inspectia tehnica la termenele prevazute.

1.6.1 Operatiuni de testare/diagnosticare ce se executa la tehnica de blindate, automobile si tractoare

Tipurile de diagnosticare pe care le executa personalul grupei de interventii tehnice sunt:

a)  cu caracter comercial, in perioada de garantie;

b)  cu caracter de depanare, in vederea stabilirii in mod activ a cauzelor si locului defectarilor in procesul de mentenanta;

c)  cu caracter de control final, la terminarea operatiilor de intretinere tehnica sau la reparatii;

d)  cu caracter de verificare a starii tehnice, la sistemele si mecanismele care conditioneaza siguranta circulatiei; se efectueaza in cazul lucrarilor de control si intretinere zilnica;

e)  cu caracter de verificare a starii tehnice periodice stabilita prin normative. De obicei se executa in cadrul intretinerilor tehnice sau in cadrul inspectiilor tehnice.

Diagnosticarea se executa cu aparatura specializata, conform proceselor tehnologice prevazute in manuale si instructiuni, cu sau fara demontarea organelor si ansamblurilor.

In functie de nivelul valorilor parametrilor de diagnosticare, autovehiculele se pot afla in una din starile:

a)     in stare tehnica buna - autovehicul operational - cand valorile parametrilor de diagnosticare sunt cuprinse intre valorile nominale si cele limita;

b)     in stare tehnica necorespunzatoare - autovehicul neoperational - cand valorile parametrilor de diagnosticare sunt in afara valorilor limita sau egale cu acestea.

Diagnosticarea starii tehnice a motorului poate fi:

a)     generala, la care se determina parametrii: puterea, consumul de combustibil orar / specific, consumul de ulei, gradul de poluare al gazelor arse, nivelul de zgomot; puterea efectiva se poate efectua prin determinarea directa a puterii efective a motorului, prin suspendarea functionarii cilindrilor sau prin metoda accelerarii;

b)     pe elemente, atunci cand unul din parametrii de diagnosticare generala are valori inacceptabile.

Pentru stabilirea starii tehnice a mecanismului motor se determina: gradul de etansare a cilindrului, prin masurarea: presiunii la sfarsitul compresiei; scaparilor de gaze in carter; presiunii si debitului gazelor scapate in carter; depresiunii din galeria de admisie; marimea jocului in articulatii; analiza zgomotelor si vibratiilor.

Diagnosticarea generala a starii tehnice a motorului se poate executa prin mai multe procedee, astfel:

a) dupa consumul de ulei si dupa consumul de combustibil;

b) prin masurarea gradului de fum;

c) prin masurarea puterii la rotile motoare;

d) prin suspendarea functionarii cilindrilor;

e) prin masurarea presiunii de compresie;

f) prin masurarea scaparilor de aer;

g) prin masurarea depresiunii in galeria de admisie;

h)prin masurarea presiunii si / sau debitului de gaze scapate in carter;

i) prin analiza chimica a uleiului;

j) vibro-acustic.

Diagnosticarea prin primele trei procedee nu ofera garantie decat in cazul in care celelalte parti ale motorului de care depind consumul de ulei, de combustibil si emisia de fum sunt in stare buna si cu reglajele corespunzatoare.

La stabilirea starii tehnice a motorului prin determinarea puterii la roata, pe langa considerentele mentionate, precizia indicatiilor mai este conditionata si de starea transmisiei si de cunoasterea randamentului mecanic al acesteia.

Diagnosticarea pe stand presupune determinarea:

a) puterii motorului, prin masurarea puterii la roata si fortei de tractiune;

b) consumului de combustibil;

c) compozitiei gazelor arse si temperaturii acestora;

d) starii tehnice a ambreiajului;

e) calitatilor de demaraj si franare;

f) fortelor de franare la roti;

g) aparitiei zgomotelor anormale in angrenajele transmisiei in functie de complexitatea standului.

Pentru diagnosticarea pe stand a autovehiculelor se efectueaza o serie de lucrari pregatitoare:

a)     se executa curatirea exterioara si interioara a autovehiculului;

b)     se introduce autovehiculul la punctul de diagnosticare si se dispune cu rotile motoare pe rolele standului;

c)     se fixeaza autovehiculul impotriva deplasarilor laterale;

d)     se racordeaza turometrul electronic la motor, furtunurile de legatura ale standului la alimentarea cu combustibil a motorului;

e)     se plaseaza suflante in pozitia corespunzatoare unei bune raciri a motorului;

f)       se monteaza furtunul pentru captarea gazelor arse;

g)     se aduce motorul la regimul termic normal.

Operatiile de diagnosticare specifice se executa in conformitate cu prescriptiile tehnice pentru fiecare tip de autovehicul si stand de diagnosticare. Diagnosticarea pe parcurs presupune determinarea: spatiului si timpului de accelerare, deceleratiei autovehiculului, vitezei maxime, consumului de combustibil si ulei.

La diagnosticarea tehnica a mecanismului de distributie se determina:

a) jocul termic al supapelor;

b) analiza zgomotelor;

c) fazele distributiei.

Diagnosticarea instalatiei de alimentare cu combustibil si cu aer a motoarelor se poate realiza cu ajutorul metodelor globale prin evaluarea cantitativa sau calitativa a emisiilor poluante din gazele de evacuare si dupa consumul de combustibil.

In cadrul operatiilor de diagnosticare a instalatiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin scanteie se vor executa:

a) verificarea pompei de alimentare cu combustibil prin masurarea debitului, presiunii de refulare si etanseitatii;

b) verificarea carburatorului / sistemului de injectie pentru motoarele echipate cu acest sistem;

c) analiza gazelor de evacuare;

d) verificarea busonului rezervorului;

e) verificarea etanseitatii instalatiei de alimentare;

f) verificarea gradului de imbacsire a filtrelor de aer / determinarea caderii de presiune pe filtre.

In cadrul operatiilor de diagnosticare a instalatiei de alimentare a motoarelor cu aprindere prin comprimare se vor executa:

a) analiza fumului din gazele de evacuare;

b) verificarea pompei de alimentare cu combustibil;

c) verificarea injectoarelor cu sau fara demontarea de pe motor, astfel: masurarea presiunii de injectie, calitatea pulverizarii, etanseitatea ansamblului ac-pulverizator, proba de glisare;

d) verificarea pompei de injectie, astfel: determinarea inceperii injectiei, uniformitatea debitului elementelor de pompare, debitul elementelor, verificarea functionarii regulatorului, uzurii elementelor pompei si a supapelor de refulare;

e) verificarea conductelor de inalta presiune;

f) verificarea gradului de imbacsire a filtrelor de aer / determinarea caderii de presiune pe filtre;

g) verificarea etanseitatii instalatiei.

La motoarele supraalimentate se va determina in plus: debitul si presiunea aerului de supraalimentare, temperatura aerului de supraalimentare, zgomotele anormale, batai in zona lagarelor turbosuflantelor.

Diagnosticarea instalatiei de racire presupune determinarea:

a) etanseitatii instalatiei;

b) temperaturii lichidului de racire;

c) cantitatii / nivelului lichidului de racire din instalatie;

d) presiunii de deschidere a supapei abur-aer;

e) temperaturii de deschidere a termostatului si a cursei supapei termostatului;

f) sagetii curelei ventilatorului;

g) zgomotelor anormale, batailor in zona pompei de lichid si a ventilatorului;

h) verificarea temperaturii de cuplare a ventilatorului in cazul antrenarii acestuia prin elemente de comanda pe baza temperaturii lichidului de racire sau a momentului de patinare.

Diagnosticarea instalatiei de ungere presupune :

a) verificarea etanseitatii instalatiei;

b) verificarea nivelului uleiului;

c) verificarea functionarii corecte a aparaturii de masura si control de la bord / traductorul presiune si indicatorul la bord;

d) verificarea presiunii uleiului din instalatia de ungere / rampa centrala;

e) verificarea calitatii uleiului prin analiza acestuia;

f) verificarea la pompa de ulei a debitului presiunii de refulare, supapei de siguranta;

g) verificarea gradului de imbacsire a filtrelor de ulei.

Diagnosticarea transmisiei se poate face prin procedee de apreciere globala a starii tehnice sau pe elemente.

Pentru diagnosticarea generala a transmisiei se utilizeaza ca parametri de diagnosticare: puterea consumata prin frecari, drumul parcurs liber si jocul unghiular. Daca la analiza acestor parametri nu se obtine un rezultat valoric corespunzator cu valorile admisibile, se va proceda la diagnosticarea separata a subansamblurilor transmisiei.

Diagnosticarea transmisiei se poate face pe parcurs sau pe standuri / in regim static sau dinamic.

Diagnosticarea la stand presupune determinarea puterii consumate pentru antrenarea transmisiei. Se executa pe standuri speciale.

La diagnosticarea pe parcurs se determina spatiul liber parcurs de autovehicul in rulare libera, valoarea reprezentand pierderile prin frecari in organele transmisiei.

Static, diagnosticarea generala a transmisiei se executa utilizand ca parametru de diagnosticare jocul unghiular in transmisie. Aceasta marime constituie un indice al starii tehnice generale a transmisiei, exprimand gradul de uzura si precizia reglajului elementelor acesteia.

Pentru determinarea jocurilor unghiulare se utilizeaza dispozitive ce permit stabilirea valorii efective a acestui parametru de diagnosticare la o anumita solicitare a lantului cinematic al transmisiei. Constructia acestor dispozitive depinde de tipul transmisiei autovehiculului.

Diagnosticarea starii tehnice a ambreiajului se executa pentru determinarea urmatorilor parametri de diagnosticare:

a) cursa libera a pedalei;

b) gradul de patinare;

c) gradul de decuplare;

d) efortul la pedala.

Diagnosticarea cutiei de viteze, reductoarelor si a altor subansambluri care au in compunere angrenaje cu roti dintate presupune determinarea urmatorilor parametri:

a) jocul unghiular;

b) temperatura carterului sau timpul scurs pana la atingerea temperaturii de regim sau a unei anumite temperaturi;

c) analiza zgomotelor si vibratiilor;

d) gradul de etansare.

Diagnosticarea transmisiei longitudinale, respectiv a articulatiilor si arborilor cardanici presupune determinarea:

a) strangerii suruburilor de prindere;

b) jocului unghiular;

c) bataii radiale;

d) zgomotelor si vibratiilor specifice, prin ascultare.

Diagnosticarea suspensiei, pentru stabilirea starii tehnice, presupune determinarea parametrilor geometrici, de elasticitate, de oscilatie si de etansare pentru arcuri si amortizoare, adica caracteristicile functionale.

Diagnosticarea generala a sistemului de franare se executa prin determinarea spatiului de franare, a deceleratiei, fortei de franare la roti si efortului la pedala.

In cazul diagnosticarii pe elemente se determina:

a) gradul de etansare al sistemului;

b) cursa libera a pedalei si efortul la pedala;

c) temperatura franelor;

d) jocul dintre tambur si saboti;

e) stabilitatea, uniformitatea si sincronizarea franarii;

f) forta de franare la roti, viteza de crestere si reducere a acesteia;

g) timpul de reactie al sistemului de franare;

h) nivelul zgomotelor;

i) verificarea gradului de uzura a compresorului prin metoda 'proba de ulei'.

Diagnosticarea directiei consta in verificarea urmatorilor parametri:

a) jocul liber si efortul la volan / leviere de directie;

b) geometria rotilor directoare / unghiurile de asezare a rotilor de directie;

c) verificarea servomecanismului de directie;

d) verificarea gradului de etansare;

e) starea mecanismelor planetare de directie prin proba de mers rectiliniu pentru autovehiculele pe senile.

Diagnosticarea sistemului de rulare la autovehiculele pe roti presupune determinarea:

a) gradului de uzura a pneurilor;

b) dezechilibrarea rotilor;

c) zgomotelor specifice din zona rulmentilor de la butucul rotii.

La autovehiculele pe senile se determina:

a) starea galetilor si a bandajelor de cauciuc de la toate elementele sistemului de rulare;

b) starea rotilor de intindere si a mecanismului acesteia;

c) gradul de uzura al coroanelor dintate ale rotilor motrice;

d) gradul de uzura al senilelor.

Diagnosticarea starii tehnice a echipamentului electric presupune diagnosticarea elementelor componente si a echipamentului in ansamblu.

La bateriile de acumulatori se executa:

a) verificarea densitatii electrolitului;

b) verificarea tensiunii pe elemente sau in ansamblu;

c) verificarea tensiunii in sarcina rapida si continua;

d) verificarea scurgerilor de curent;

e) verificarea etanseitatii.

La generatoarele de curent si consumatorii se executa:

a) verificarea puterii nominale la turatia nominala de functionare;

b) verificarea tensiunii, a curentului nominal si absorbit la mersul in gol si in sarcina;

c) verificarea circuitului de alimentare cu energie electrica;

d) masurarea rezistentei totale a infasurarii rotorului;

e) verificarea elementelor de antrenare;

f) ascultarea zgomotelor, batailor anormale in zona elementelor de antrenare sau a lagarelor rotorului;

g) verificarea releului regulator de tensiune.

Pentru sistemul clasic de aprindere se verifica:

a) bobina de inductie;

b) contactele ruptorului;

c) unghiul de inclinare a contactelor ruptorului ;

d) bujiile.

Diagnosticarea sistemelor speciale se executa in conformitate cu normativele si specificatiile tehnice in vigoare pentru fiecare tip de sistem in parte.

Utilizarea autospecialelor din cadrul grupei in sezonul rece/iarna si in sezonul cald/vara

Utilizarea autovehiculelor se desfasoara in conditii de drum si clima nefavorabila in foarte multe cazuri. Influenta temperaturii scazute sau ridicate a aerului, a prafului si umiditatii din aer, a starii drumurilor asupra agregatelor si mecanismelor autovehiculului este foarte pronuntata.

Nerespectarea sau necunoasterea particularitatilor utilizarii autovehiculelor in conditii grele de drum si clima poate conduce la pierderea sigurantei in functionare a acestora, la scoaterea din functiune a unor agregate sau mecanisme, la cresterea consumului de combustibil si lubrifianti in mod nejustificat, la reducerea capacitatii de lupta si chiar la scoaterea din functiune a autovehiculului.

Pregatirea autovehiculelor pentru utilizarea in sezonul rece sau cald se executa cu ocazia intretinerilor tehnice de sezon.

Utilizarea autovehiculelor pe timp de iarna este mult ingreunata datorita temperaturilor scazute, caderilor de zapada, poleiului, pericolului de inghet, umiditatii ridicate si vizibilitatii scazute care inrautatesc pornirea si functionarea autovehiculelor, ingreuneaza deplasarea acestora si pericliteaza starea motoarelor si a unor subansambluri, mai ales prin inghet.

Datorita dificultatilor de pornire a motoarelor la temperaturi scazute, in special a motoarelor cu aprindere prin comprimare, precum si prin inghetarea apei in instalatia de racire, daca nu este prevenit acest fenomen, unitatea poate deveni neoperativa. Toate acestea impun masuri deosebite din partea personalului pentru pastrarea si utilizarea autovehiculelor in timpul sezonului rece, ca o conditie importanta pentru mentinerea capacitatii de lupta a unitatii.

In timpul utilizarii autovehiculelor pe timp de iarna comandantul grupei interventii tehnice va lua masuri pentru:

a)     mentinerea in stare tehnica buna, de functionare, a mijloacelor de incalzire si a dispozitivelor pentru usurarea pornirii;

b)     perfectionarea la conducatori a deprinderilor privind utilizarea acestor mijloace;

c)     respectarea regulilor de protectia muncii si prevenire a incendiilor.

In scopul evitarii pierderilor si degradarii lichidului antigel, personalul grupei interventii tehnice va lua urmatoarele masuri:

a) se spala instalatia de racire a motorului cu o solutie preparata conform retetei recomandate de manualul de intretinere al autovehiculului respectiv, clatindu-se apoi bine instalatia cu apa curata in scopul de a se elimina soda calcinata si in special petrolul, care provoaca emulsionarea lichidului antigel;

b) cu ocazia trecerii autovehiculelor la utilizarea pe timp de vara nu se mai spala instalatia cu solutie speciala intrucat lichidul antigel nu depune solutii calcaroase ci, dimpotriva, le dizolva si le desprinde de pe peretii motoarelor;

c) se verifica starea supapei de abur-aer / busonul radiatorului a racoardelor de cauciuc, presetupelor pompei de apa a motorului si cea a incalzitorului de apa si ulei, scurgerile pe la orificiul de drenaj, se strang toate colierele si imbinarile cu scopul de a se asigura etanseitatea perfecta a instalatiei de racire. Strangerea colierelor se repeta dupa alimentarea cu antigel, intrucat acesta dizolva produsele calcaroase dintre racoardele si gaturile instalatiei, determinand aparitia pierderilor de lichid;

d) pentru a se elimina complet apa ramasa in instalatia de racire a motorului, acesta se antreneaza cu demarorul timp de 3-5 secunde, in timp ce robinetul de golire este deschis.

Alimentarea instalatiilor de racire cu lichid antigel se face respectandu-se urmatoarele reguli:

a) in prezenta mecanicilor conductori / conducatori auto, a personalului tehnic al subunitatii si al ofiterului cu mentenanta din cadrul compartimentului logistic se stabileste densitatea lichidului antigel si se identifica tipul acestuia dupa datele inscrise in buletinul de analiza si in actul care atesta distribuirea-primirea lichidului la subunitate;

b) in instalatiile de racire se introduce numai lichid antigel care in prealabil a fost omogenizat; daca acesta a mai fost folosit, inainte de omogenizare, lichidul se va transvaza intr-un butoi curat, avandu-se grija sa nu tulbure produsele decantate;

c) intrucat prin incalzire lichidul antigel se dilata, instalatiile de racire se alimenteaza cu cantitati mai reduse, in general cu 5-8%, fata de capacitatea nominala, respectandu-se indicatiile din manualele de utilizare;

d) din lichidul antigel introdus in fiecare autovehicul se iau probe in flacoane de sticla sau masa plastica transparenta, avand capacitatea de 100-150 ml;

e) pe fiecare flacon se lipeste o eticheta pe care scrie cu vopsea numarul de inmatriculare / seria autovehiculului;

f) probele se pastreaza la subofiterul de serviciu pe parcul de tehnica militara, afara sub cheie, urmand sa fie improspatate in mod obligatoriu la fiecare inapoiere din cursa a autovehiculului;

g) in registrul pentru predarea serviciului de zi pe parc se intocmeste un tabel cu seriile autovehiculelor care au fost alimentate cu lichid antigel, pe baza caruia se vor primi-preda flacoanele cu mostre.

Apa din instalatiile de racire, la cele ce nu au lichid antigel, se scoate dupa fiecare utilizare a autovehiculelor lasand robinetele de golire deschise. Apa scoasa va fi colectata si evacuata in decantoare de apa uzata sau in instalatia de canalizare.

Dupa intoarcerea din cursa sau cu ocazia zilei de verificare si intretinere a tehnicii, conducatorul auto / mecanicul conductor ia probe de lichid antigel pentru verificarea calitativa. La nevoie se reface concentratia lichidului antigel.

Inainte de plecarea in cursa si pe parcurs se vor verifica functionarea jaluzelelor radiatoarelor si a dispozitivelor de dezaburire a parbrizelor si lunetelor, etanseitatea instalatiei de racire, precum si nivelul lichidului de racire din instalatie.

Preincalzirea, pornirea si incalzirea motorului se face in conformitate cu regulile prevazute in manualul de utilizare a autovehiculului respectiv.

Deplasarea autovehiculului este permisa numai dupa ce motorul a ajuns la o temperatura minima de functionare stabilita in documentatia tehnica.

Pe timpul folosirii preincalzitorului autovehiculele nu vor fi acoperite cu prelate, echipajele si conducatorii acestora vor iesi din interiorul lor, iar obloanele de acces vor ramane deschise. Conducatorii de autovehicule vor supraveghea permanent modul de functionare a preincalzitoarelor si temperatura indicata de aparate.

Intretinerea tehnica a autovehiculelor si in special inlocuirea uleiurilor si unsorilor se face dupa oprire, inainte ca subansamblurile si uleiul / unsoarea din ele sa se fi racit.

atentie deosebita se va acorda bateriilor de acumulatoare ce se vor verifica periodic in ceea ce priveste densitatea electrolitului si tensiunea, care trebuie sa fie cele corespunzatoare conditiilor de iarna. Periodic, in conformitate cu instructiunile furnizorului, se va asigura incarcarea bateriilor de acumulatoare la statia de incarcat acumulatoare, in special cele ale autovehiculelor care nu sunt parcate in remize inchise si incalzite.

Calitatea carburantului si uleiului se va verifica periodic prin analize corespunzatoare, iar atunci cand se constata prezenta apei se vor lua masuri de inlocuire sau deshidratare.

Pe timpul alimentarii se iau masurile corespunzatoare pentru evitarea patrunderii apei sau zapezii in carburant.

atentie sporita se acorda reglarii corecte a tuturor mecanismelor de comanda, dotarii cu dispozitive si materiale necesare maririi capacitatii de trecere, precum: lanturi antiderapante, fascine, grile, saci cu nisip etc., verificarii si completarii cu unelte genistice, iar daca este necesar si posibil, se vor monta pneuri cu profil antiderapant.

Inainte de executarea deplasarilor se iau masuri pentru pregatirea corespunzatoare a acestora, pregatirii personalului participant si pentru cunoasterea starii itinerarelor de deplasare si a conditiilor meteorologice.

Utilizarea autovehiculelor pe timp de vara este caracterizata de temperaturile ridicate, existenta din abundenta a prafului in aer si murdariei ce se depune pe partile exterioare ale autovehiculului, ansamblurilor si subansamblurilor acestuia.

Pentru asigurarea unui regim termic normal de functionare a motorului si a celorlalte ansambluri si subansambluri se vor lua masuri pentru:

a) respectarea riguroasa a perioadei / normei de rulaj stabilita pentru curatirea filtrelor;

b) verificarea functionarii corecte a ejectoarelor de evacuare a prafului din filtrele de aer;

c) curatirea periodica si montarea corecta a busoanelor de aerisire a carterelor si a altor subansambluri;

d) mentinerea unei stari tehnice bune a instalatiilor de racire, ungere, alimentare cu aer si combustibil, aprindere;

e) controlul permanent, inaintea plecarii in cursa si pe parcurs a nivelului lichidului din instalatia de racire si uleiului din instalatia de ungere - la nevoie se reface nivelul stabilit in documentatia tehnica prin completare;

f) mentinerea curata a suprafetei de racire a radiatoarelor instalatiilor de racire si ungere;

g) prevenirea formarii depunerilor pe suprafetele interioare ale instalatiei de racire;

h) reglarea turatiei motorului si marirea debitului de aer in radiatoare prin deschiderea jaluzelelor;

i) controlul sistematic asupra functionarii corecte a supapei abur-aer si a termostatului;

j) verificarea periodica a nivelului electrolitului in bateria de acumulatoare si completarea cu apa distilata, curatirea bateriilor, capacelor si orificiilor de aerisire a busoanelor;

k) mentinerea curata a suprafetelor exterioare ale autovehiculelor.

La deplasarea in coloana pe drumuri cu mult praf se va mari distanta dintre autovehicule.

1.7 Procesul tehnologic al reparatiilor executate de catre personalul grupei mentenanta

Cu ocazia executarii reparatiilor de nivel 1 - RpN₁ - subansamblurile sau agregatele care prezinta un grad de uzura generala avansata la majoritatea pieselor sau chiar numai la piesele principale, pot fi inlocuite cu altele noi, sau chiar reparate, urmand ca cele inlocuite sa fie trimise la unitatile care au competenta de a le repara.

Procesul tehnologic al reparatiei de nivel 1cuprinde urmatoarele operatii:

a)       primirea autovehiculului in reparatie;

b)       spalarea si curatirea exterioara;

c)       demontarea agregatelor care necesita a fi reparate si reconditionarea lor;

d)       controlul si remedierea defectelor instalatiei electrice;

e)       controlul si remedierea defectelor agregatului motor;

f)         controlul si remedierea defectelor celorlalte agregate care nu se demonteaza de pe autovehicul;

g)       montarea pieselor, ansamblurilor si agregatelor reparate sau inlocuirea acestora cu altele noi sau reparate;

h)       repararea dispozitivelor de comanda ale autovehiculului;

i)         incercarea autovehiculului;

j)         remedierea defectiunilor constatate cu ocazia incercarii;

k)       predarea masinii pentru utilizare.

Principalele lucrari ce se pot executa in cadrul reparatiei de nivel 1 la tehnica de blindate, automobile si tractoare sunt prevazute in anexa nr. 7.

In functie de conditiile de spatiu, calificarea si specializarea fortei de munca, competentele stabilite prin normativele de reparatii, gradul de asigurare cu piese de schimb si materiale, repararea se executa dupa una din urmatoarele metode:

a)         prin schimbul agregatelor, ansamblurilor sau pieselor uzate / deteriorate cu altele noi sau reparate / reconditionate;

b)         prin repararea / reconditionarea agregatelor, ansamblurilor sau pieselor uzate /deteriorate, demontate de pe tehnica si montarea lor pe aceeasi tehnica;

c)         combinat, cand o parte din agregate, ansambluri sau piese de schimb se inlocuiesc cu altele noi sau reparate anterior, iar o parte se repara si se monteaza din nou pe tehnica de pe care au fost demontate.

Pentru reducerea timpului de imobilizare, grupa de interventii tehnice foloseste, de regula, metoda de reparare prin inlocuirea subansamblurilor si pieselor defecte.

1.8 Activitati specifice desfasurate la evacuarea tehnicii de blindate, automobile si tractoare deteriorata si/sau imobilizata

Evacuarea este o misiune a mentenantei care inglobeaza ansamblul de activitati planificate, organizate si desfasurate pe timpul pregatirii si ducerii operatiei cu scopul scoaterii tehnicii din imobilizare si daca starea ei tehnica o impune transportarea sau tractarea ei dupa caz de pe locul imobilizarii in raionul in care va fi reparata.

Evacuarea si recuperarea tehnicii de blindate, automobile si tractoare consta in:

a) scoaterea tehnicii deteriorate sau imobilizate de sub focul inamicului din zonele amenintate pentru a evita distrugerea sau capturarea acestuia;

b) recuperarea tehnicii cu stare tehnica buna aflata in imobilizare respectiv suspendata, rasturnata, impotmolita, inecata, scufundata si incendiata pentru a putea continua misiunea;

c) descongestionarea cailor de comunicatie folosite pentru deplasare, aprovizionare si evacuare si asigurarea fluentei circulatiei prin puncte cheie;

d) transportul sau tractarea dupa caz de la locul imobilizarii in raionul sau locul unde va fi reparata;

e) concentrarea tehnicii deteriorate in locuri bine stabilite.

Aceste activitati se executa intr-un timp cat mai scurt deoarece:

a) intarzierea adapostirii tehnicii imobilizate in locuri ferite de observarea si actiunile adversarului poate conduce la capturarea ei de catre acesta;

b) micsorarea duratei de scoatere din serviciu a tehnicii avariate determina cresterea capacitatii combative a unitatii militare.

Metodele de evacuare sunt influentate de urmatorii factori:

a) gradul imobilizarii;

b) starea tehnica;

c) mijloacele existente si distanta la care se evacueaza tehnica de blindate, automobile si tractoare.

In functie de lucrarile de mentenanta pregatitoare, imobilizarea tehnicii se clasifica:

a) imobilizare de tip semiusor;

b) imobilizare de tip usor;

c) imobilizare de tip mijlociu;

d) imobilizare de tip greu;

e) imobilizare de tip foarte greu.

Pentru planificarea si organizarea evacuarii ce se executa de catre structurile logistice ale unitatilor militare se stabilesc urmatoarele:

a) fondul de evacuat existent si probabil;

b) raioanele si locurile in care s-au produs sau se prevad imobilizari ale tehnicii si felul acestora;

c) momentul scoaterii din functiune in situatia in care reparatia nu mai este eficienta;

d) caile de comunicatie ce urmeaza a fi folosite si distantele de evacuare;

e) cauzele si complexitatea imobilizarilor;

f) prioritatile in executarea evacuarilor;

g) masurile de realizare a sistemelor de informare ierarhic privind momentul si locul scoaterii din functiune precum si modul de cooperare;

h) modalitati de executare a evacuarilor tehnicii de blindate, automobile si tractoare;

i) necesarul de forte si mijloace pentru evacuarea tehnicii;

j) misiunile, repartitia, conducerea si manevra unitatilor, subunitatilor si formatiunilor militare de evacuare din cadrul structurilor de mentenanta.

Fondul de evacuat reprezinta cantitatea de tehnica imobilizata, impotmolita, rasturnata, suspendata, inundata, incendiata sau abandonata in zona actiunilor de lupta si se stabileste in vederea planificarii fortelor si mijloacelor necesare evacuarii.

In functie de gradul imobilizarii starea tehnica a autovehiculelor, mijloacele existente si distanta la care se evacueaza se folosesc urmatoarele metode:

a) autoscoaterea care se executa cand tehnica este in stare de functionare si dotata cu mijloace care ii dau posibilitatea iesirii din aceasta situatie cu motorul si propulsia proprie;

b) scoaterea se foloseste cand tehnica este impotmolita, inecata, suspendata, rasturnata sau cazuta in mari denivelari ale terenului si necesita a fi tractata cu unul sau mai multe mijloace de tractare dispuse in serie, in paralel sau combinat folosind palane simple sau complexe in functie de marimea fortei de tractiune necesara pentru repunerea tehnicii in stare initiala permitand lucrari de mentenanta sau continuarea deplasarii;

c) remorcarea este folosita cand tehnica deteriorata are unul din sisteme in stare de functionare sau cand capacitatea de manevra poate fi restabilita prin suspendarea partii defecte;

d) transportarea tehnicii se executa atunci cand remorcarea nu poate fi folosita din cauza deteriorarilor sau lipsei mijloacelor specializate de tractare;

e) evacuarea combinata consta in folosirea succesiva a mai multor procedee in raport cu gradul de imobilizare si distantei de evacuare.

Raioanele si locurile din care se vor executa evacuari si distantele de evacuare se cunosc din rapoartele primite de la esaloanele subordonate. Pentru noua misiune primita acestea se stabilesc odata cu analiza pierderilor probabile in functie de actiunile viitoare ale trupelor proprii si adversarului. Pentru evacuarea tehnicii deteriorate se prevad cai de comunicatie special destinate aprobate de comandantul / seful esalonului respectiv.

Primele constatari privind cauzele si complexitatea imobilizarii tehnicii sunt executate de echipaj sau personalul tehnic specializat de pe mijlocul de evacuare sau de comandantul subunitatii care le comunica la preluarea tehnicii deteriorate de la subunitati personalului tehnic specializat al esalonului superior.

Tehnica de blindate, automobile si tractoare care nu poate fi evacuata sau dezmembrata se preda fortelor ramase in teren sau se ascunde in locuri ferite de observarea adversarului demontandu-se in prealabil piese sau organe care o fac inutilizabila. In situatii extreme cand timpul nu mai permite si exista pericolul capturarii de catre adversar a tehnicii, aceasta se distruge.

Evacuarea tehnicii imobilizate se realizeaza dupa urmatoarele prioritati:

a) autovehicule care blocheaza drumurile cu circulatie intensa sau puncte obligatorii de trecere;

b) autovehicule care se gasesc sub focul adversarului;

c) autovehicule imobilizate usor si mijlociu cu volum redus de reparatii;

d) autovehicule imobilizate greu, foarte greu si cu volum mare de reparatii.

Pentru stabilirea prioritatilor de evacuare se are in vedere:

a) situatia tactica si operativa;

b) gradul de imobilizare si deteriorare;

c) valoarea, complexitatea si importanta in lupta a tehnicii deteriorate;

d) fortele si mijloacele de evacuare avute la dispozitie.

Pentru executarea evacuarii trebuie sa se cunoasca in orice moment urmatoarele date:

a) cui apartine tehnica deteriorata;

b) cantitatile de tehnica deteriorata pe tipuri si marci;

c) natura deteriorarilor si volum de lucrari necesare pentru repunerea in stare de functionare;

d) cantitatea de tehnica care nu poate fi reparata la nivelul esalonului propriu si necesita a fi evacuata;

e) gradul de contaminare si starea medicala a echipajului.

Necesarul mijloacelor de evacuare se determina pe baza fondului de evacuat, distante si viteze de evacuare, timpului de lucru si perioada in zile la dispozitie. In functie de categoria de tehnica de blindate, automobile si tractoare deteriorata, natura deteriorarilor si gradul imobilizarilor pentru evacuare se folosesc mijloace specializate sau nespecializate care, in functie de procedeele folosite, se impart in mijloace de tractare si mijloace de transport. Atunci cand numarul mijloacelor de evacuare este deficitar se poate folosi tehnica de la agentii economici.

Activitatile organizate si executate pentru evacuarea tehnicii avariate si a personalului ranit sunt cuprinse intr-un proces tehnologic tinandu-se cont de urmatoarele elemente:

a) observarea campului de lupta;

b) luarea masurilor de evacuare a ranitilor;

c) scoaterea tehnicii deteriorate de sub focul inamicului, din raionul contaminat sau in pericol de a fi ocupat de catre adversar;

d) pregatirea pentru evacuare si evacuarea propriu zisa.

Tehnica de blindate, automobile si tractoare se evacueaza in urmatoarea ordine: tancuri, masini de lupta ale infanteriei, transportoare blindate, tractoare de artilerie, autospeciale si automobile.

Conducerea fortelor de evacuare se realizeaza de catre seful structuri logistice si sefii formatiunilor de mentenanta prin ordine in care se prevad date asupra tipurilor si cantitatilor de tehnica, locurile unde aceasta este dispusa, modul de evacuare, locuri unde se executa evacuarile, subordonarea fortelor de evacuare, mijloace de legatura, mod de cooperare, masuri pentru protectia personalului si a tehnicii de evacuat.

Manevra fortelor de evacuare presupune modificari ale planificarii si repartitiei initiale, stabilirea de noi masuri in functie de situatia concreta si actiunile preconizate a se desfasura, de cantitatea si calitatea mijloacelor de evacuare avute la dispozitie. Pentru a fi eficace manevra fortelor si mijloacelor de evacuare, sunt necesare:

a) cunoasterea in detaliu a misiunilor primite si deciziile comandantului / sefului pentru indeplinirea ei;

b) cunoasterea permanenta a situatiei tactice si operative, a modului de actiune al adversarului si a deciziilor comandantului / sefului pentru contracarare;

c) planificarea manevrei fortelor si mijloacelor de evacuare pe itinerarii de deplasare, drumuri de rocada si in locuri impuse de situatii;

d) asigurarea in permanenta a legaturii cu fortele de evacuare indeosebi cu cele planificate pentru manevra.

Manevra fortelor si mijloacelor de evacuare se planifica din timp, pe etape ale misiunii, potrivit deciziei comandantului / sefului si se executa pe baza planului logistic si al deciziilor urmatoare.

Pentru evacuarea tehnicii avariate se iau masuri pentru prevenirea accidentelor de munca, imbolnavirilor profesionale si respectarea normelor de protectia muncii si a mediului precum si pentru asigurarea securitatii deplasarii.

CAPITOLUL 2:  CONSTRUCTIA SISTEMULUI DE FRANARE LA AUTOCAMIONUL DAC 665 T

Destinatie, tip, caracteristici tehnice

Destinatie: Sistemul de franare serveste pentru a micsora viteza autocamionului sau pentru a-l opri, precum si la imobilizarea acestuia in stationare

Tip: Sistemul de franare are doua circuite alimentate prin rezervoare cu aer comprimat disticte

Circuitul I spate -cu aer comprimat

Circuitul II fata -pneumatic cu sevomecanism

Presiunea de lucru normala este:

7,35 daN/cm² pentru presiunea maxima de deconectare;

6,2 daN/cm² pentru presiunea minima de conectare.

Caracteristici tehnice: Frana automobilului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Efortul la pedala: 12~15 daN la autoturisme si 25 daN la autocamioane;

Cursa pedalei: 150 mm la autoturisme si 200 mm la autocamioane;

Distanta de franare la viteza de 30 km/h: 5 m la autoturisme si 8 m la autocamioane.

Franarea trebuie sa fie progresive, fara socuri, proportionala cu intensitatea dorita a franarii. Efortul la franare trebuie sa fie repartizat proportional cu sarcina ce revine rotilor, pentru a nu se depasi limita de aderenta. De asemenea trebuie sa asigure evacuarea caldurii produsa prin efortul franarii

2.2Compunerea sistemului de franare

Sistemul de franare se compune din:

b)   elemente comune sistemului de franare;

c)    frana de serviciu;

d)   frana de parcare;

e)    frana de motor;

f)     frana de siguranta.

2.3 Descrierea elementelor componente

Punerea in evidenta a performantelor de viteza ale autocamionului depinde de eficacitatea sistemului de franare.

Frana automobilului trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)    compresorul de aer;

b)   regulatorul de presiune;

c)    pompa contra inghetului;

d)   supapa de siguranta pentru doua circuite;

e)    rezervoarele de aer;

f)     supapa de siguranta in ambele sensuri;

g)    manometrul cu doua indicatoare;

h)    contactul lampii stop;

i)      contactul de avertizare;

j)     conexiuni de verificare;

k)   cilindrii pneumatici.

Compresorul de aer:

Genereaza aerul comprimat. Este de tip monocilindric, montat pe partea dreapta a motorului. Este antrenat prin intermediul a doua curele trapezoidale (12,5 x 1300) de arborele cotit.

Compresorul actioneaza pompa de inalta presiune a servodirectiei hidraulice. Ungerea pieselor se face sub presiune cu ulei din rampa centrala. Evacuarea uleiului se asigura printr-o conducta racordata la capacul distributiei.

In procesul de exploatare se verifica starea de uzura a compresorului prin stabilirea "probei de ulei": se ia o hartie alba si se tine la o distanta de 10 cm de racordul de refulare (ce a fost desfacut in prealabil); se lasa motorul sa functioneze la turatie medie; dupa 5 minute de functionare nu este permisa aparitia urmelor de ulei pe hartie.

Regulatorul de presiune

Se monteaza pe conducta dintre compresor si pompa contra inghetului. Este destinat pentru reglarea presiunii aerului debitat de compresor intre valorile de 6, 2 - 7, 35 daN/cm² . Reglarea presiunii de deconectare se efectueaza cu ajutorul capacului regulatorului, comprimand sau decomprimand arcurile care actioneaza membrana supapei de scurtcircuitare.

Pompa contra inghetului

Are rolul de a introduce in instalatia pneumatica o cantitate de alcool etilic (antigel), cand apare pericolul de inghet a condensului. Capacitatea rezervorului este de 250 cm³. La o temperatura mai mica de 5°C, inaintea plecarii in cursa, in timp ce motorul functioneaza, se va actiona pompa de cel putin cinci ori. Lichidul sub presiune deschide supapa, patrunzand in instalatie. Inainte de a incepe perioada de inghet, piesele pompei se spala si sufla cu aer. In exploatare, se verifica nivelul lichidului si se completeaza.

Supapa de siguranta pentru doua circuite

Are rolul de a mentine presiunea de alimentare in unul din circuitele instalatiei cand celalalt are pierderi de aer.

Aerul debitat de compresor patrunde pe suprafetele pistoanelor, ceea ce face ca arcul lor central sa se comprime si sa deschida intrarile spre cele doua rezervoare ale circuitelor I (V₁) si II (V₂). In acest caz, aerul patrunde cu debit egal in cele doua rezervoare.

Rezervoarele de aer

Autocamionul este echipat cu 5 rezervoare de aer comprimat din care: patru pentru sistemul de franare si unul pentru I.V.P.P. (alimentat din rezervoarele circuitului III prin intermediul supapei de siguranta in ambele sensuri). Fiecare rezervor este prevazut cu o supapa de golire care permite evacuarea condensului.

Supapa de siguranta in ambele sensuri

Are rolul de a nu permite alimentarea cu aer comprimat a circuitului III si a consumatorilor suplimentari pana cand presiunea in circuitul I si II nu depaseste valoarea de 5,5 dan/cm². In cazul scaderii presiunii in circuitele I si II, ea asigura alimentarea cu aer in sens invers a acestora din rezervoarele circuitului III. Presiunea reglata spre ceilalti consumatori este de 5,5 dan/cm²

Pe autocamion, in instalatia pneumatica, sunt montate 3 supape de siguranta in ambele sensuri:

una intre rezervorul II si rezervorul III;

una inaintea consumatorilor de aer pentru frana de motor si blocul de electroventile;

una intre rezervorul de aer si rezervorul pentru I.V.P.P.

Functionare: Cand presiunea in cele doua rezervoare I si II depaseste 5,5 dan/cm², membrana 3 se ridica de pe scaun, comprimand arcul 2 si permite trecerea aerului catre cele doua rezervoare de aer ale circuitului III si in continuare la ceilalti consumatori. Acesta este motivul pentru care la pornirea motorului nu se poate pleca in cursa pana cand nu se ridica presiunea si in rezervoarele de aer ale circuitului III.

Cand presiunea din rezervorul II devine mai mica de 5,5 dan/cm² aerul trece in sens invers direct prin supapa unidirectionala 4.

Manometrul cu doua indicatoare

Are rolul de a arata:

prin indicatorul alb, presiunea din rezervorul I;

prin indicatorul rosu, presiunea din conductele si cilindrii de franare (frana pe rotile din spate) ale circuitului I si presiunea la supapa de frana a remorcii.

Se monteaza la tabloul de bord prin doua conducte

Contactul lampii stop

Realizeaza circuitul de alimentare a lampilor stop in cazul in care se actioneaza sistemul de franare. Contactul se inchide cand se realizeaza o presiune de 0,1 - 0,5 daN/cm².

Contactul pneumatic de avertizare

Este montat in circuitul pneumatic. Se gasesc racordate doua contacte de avertizare:

un contact pentru circuitul II fixat pe conducta dintre rezervorul II si supapa de frana cu doua circuite (presiunea de avertizare 4,4 - 4,8 daN/cm²);

un contact pentru circuitul III fixat pe conducta dintre rezervorul III si supapa franei de parcare (presiunea de avertizare 4,4 - 4,8 daN/cm²).

Ambele contacte sunt legate cu o lampa de avertizare a avariilor la bord. Cand presiunea in circuit scade sub presiunea de avertizare de 4,4 - 4,8 daN/cm², se inchide circuitul electric si la bord se aprinde lampa, concomitent cu aparitia unui semnal acustic.

Conexiuni de verificare

In scopul verificarii presiunii in diverse puncte ale instalatiei se monteaza urmatoarele conexiuni de verificare:

la conducta de aer dupa regulatorul de presiune;

la rezervorul de aer al circuitului I;

la rezervorul de aer al circuitului II;

la conducta de alimentare cu aer a cilindrilor pneumatici pentru frana de serviciu la puntea intermediara;

pe conducta hidraulica a puntii fata.

Cilindrii pneumatici

Instalatia pneumatica a autocamionului este prevazuta cu opt cilindri pneumatici avand destinatia sa cupleze urmatoarele subansamble ale transmisiei: reductorul, dispozitivul de blocare al diferentialului din reductor si a diferentialului interaxial; dispozitivul de blocare transversala a diferentialelor puntii spate I si II; dispozitivul de cuplare a prizei de putere a troliului si dispozitivul de comanda a franei de motor;

Cilindrul pneumatic pentru frana de motor are rolul de a inchide si deschide clapeta franei de motor situata in galeria de evacuare.

Cilindrul pneumatic pentru blocarea admisiei combustibilului are rolul de actiona asupra tijei de comanda a pompei de injectie, blocand alimentarea cu motorina. Se monteaza la dispozitivul de comanda a pompei de injectie.

Ceilalti sase cilindri pneumatici au o constructie asemanatoare si se gasesc montati pe carterele organelor transmisiei pe care le deservesc.

2.4.Functionare sistemului de franare

Frana de serviciu

Circuitul I se compune din:

rezervorul de aer I;

supapa de frana cu doua circuite;

supapa releu a franei de serviciu;

cilindrii dubli de frana cu arc de acumulare;

frana rotilor.

Circuitul II se compune din:

rezervorul de aer II;

supapa de frana cu doua circuite;

servomecanismul pneumatic;

frana rotilor.

Supapa de frana cu doua circuite

Este comandata de pedala franei de serviciu si este prevazuta cu doua sectiuni identice, ea deservind simultan circuitele I si II.

Are rolul de adistribui aerul din cele doua rezervoare I si II la supapa releu si la servomecanismul pneumatic. Regleaza debitul de aer in conductele de franare, in functie de forta de apasare pe pedala. In timpul eliberarii pedalei permite aerisirea supapei releu si a servomecanismului pneumatic.

Supapa releu a franei de serviciu

Are rolul de a permite trecerea rapida a unui volum mare de aer direct de la rezervorul I catre cilindrii de frana (in timpul franarii) si evacuarea rapida a aerului din cilindrii de frana (in timpul defranarii).

Cilindrii dubli de frana cu arc de acumulare

Realizeaza franarea pneumatica a rotilor din spate pe timpul folosirii franei de serviciu si de parcare. Se gasesc 4 cilindri dubli de frana, cate unul pentru fiecare roata.

Fiecare cilindru se compune din doua compartimente:

compartimentul mic deserveste frana de serviciu;

compartimentul mare cu arc de acumulare deserveste frana de parcare.

Servomecanismul pneumatic

Are rolul de a amplifica presiunea lichidului hidraulic ce se transmite la cilindrii receptori de la roti. Realizeaza trecerea (transferul) de la circuitul pneumatic la circuitul hidraulic pe rotile puntii fata.

El se compune din cilindrul pneumatic, cilindrul hidraulic si rezervor. La o presiune de 6 daN/cm2 tija din cilindrul pneumatic actioneaza asupra pistonului din cilindrul hidraulic cu o forta de 900 daN, iar acesta va trimite lichidul hidraulic spre cilindrii receptori.

Frana rotilor din fata

Este de tip hidraulica si se compune din cilindrul receptor, mecanismul de franare cu sabotiu si tamburul de frana.

Frana rotilor din spate

Are in principiu o constructie asemanatoare cu cea a rotilor din fata, deosebirea constand in modul de actionare a sabotilor, care este realizat cu ajutorul unui arbore cu came.

Functionarea de ansamblu a franei de serviciu:

I.         Circuitul de incarcare: Aerul comprimat este trimis de compresor, trece prin regulatorul de presiune, pompa contra inghetului, supapa de siguranta pentru doua circuite, rezervorul I si rezervorul II, supapa de siguranta in ambele sensuri, rezervoarele III.

II.      La franare: La actionarea pedalei, supapa de frana cu doua circuite deschide circuitele si aerul comprimat se va scurge astfel:

pentru circuitul I: rezervor de aer I, supapa de frana cu doua circuite, conducta, supapa releu a franei de serviciu, conducta, cilindrii de frana.

pentru circuitul II: rezervor de aer I, supapa de frana cu doua circuite, conducta, servomecanismul pneumatic, supapa de comanda a franei remorcii.

III.   La defranare: La eliberarea pedalei, supapa de frana cu doua circuite intrerupe circuitele si in acest caz nu se mai comanda supapa releu a franei de serviciu si nici supapa de comanda a franei remorcii. Supapa releu stabileste din nou legatura cu atmosfera pentru aerisirea cilindrilor. In acest caz, scurgerea aerului se va face astfel:

pentru circuitul I: cilindrii franei de serviciu, conducta, supapa releu, atmosfera.

pentru circuitul II: lichidul de frana revine din cilindrii receptori la cilindrul hidraulic, iar aerul din cilindrul pneumatic al servomecanismului se scurge pe conducta in sens invers catre supapa releu si apoi in atmosfera.

Frana de parcare

Frana de parcare are rolul de a imobiliza autocamionul parcat sau in stationare si de a asigura franarea autocamionului in cazul defectarii franei de serviciu.

Este de tip pneumatic, cu cilindrii de aer prevazuti cu arcuri de acumulare. Actioneaza pe aceleasi mecanisme de franare de la rotile puntilor din spate. Se alimenteaza cu aer din circuitul III.

Se compune din:

rezervoarele de aer III;

supapa franei de parcare: are rolul de a transmite aerul comprimat la cilindrii dubli de frana prin intermediul supapei releu in scopul comprimarii arcurilor de acumulare; distribuie aerul la remorca prin intermediul supapei de comanda a franei remorcii;

supapa releu a franei de parcare: are rolul de a asigura o aerisire rapida a cilindrilor de aer in timpul franarii si de a alimenta cu aer comprimat cilindrii de frana in timpul defranarii; permite comprimarea arcurilor de acumulare a cilindrilor de frana prin alimentarea acestora cu aer de la o sursa din exterior, in cazul defectarii conductei de alimentare;

cilindrii dubli de frana cu arcuri de acumulare.

frana rotilor;

supapa de comanda a franei remorcii: are rolul de a aerisi conducta franei remorcii, atunci cand conducatorul auto actioneaza frana de serviciu sau de parcare; cand nu se actioneaza una din cele doua frane, supapa permite scurgerea aerului din circuitul III in rezervorul de aer de la remorca si limitarea presiunii la 5,3 daN/cm².

Frana de motor

Permite deplasarea autocamionului cu o viteza corespunzatoare la coborarea pantelor lungi, fara a fi necesara folosirea franei de serviciu.

Se compune din:

Supapa de aer comprimat pentru frana de motor: se monteaza in cabina, in stanga pedalei de ambreiaj; are rolul de a alimenta cu aer comprimat cilindrii pneumatici in timpul franarii si aerisirea acestora la defranare; alimentarea acestora se realizeaza din circuitul I;

doi cilindrii pneumatici (unul pe galeria de evacuare si unul pe dispozitivul de comanda a pompei de injectie);

clapeta de obturare a galeriei de evacuare.

Frana de siguranta

Este de tip hidraulica si functioneaza numai pe rotile puntii din fata, cu presiunea realizata de la pompa centrala a ambreiajului, in cazul in care nu mai functioneaza celelalte frane.

Se compune din:

Pompa ambreiajului;

Robinetul distribuitor din cabina: are rolul de a intrerupe circuitul hidraulic cu cilindrul receptor al ambreiajului, stabilind astfel circuitul de la pompa la frana rotilor din fata.

Supapa de retinere: se monteaza in partea din fata a cabinei, indeplinind rolul supapei duble de la pompa centrala de frana;

Robinetul distribuitor cu trei cai: se monteaza pe sasiu, langa rezervorul de combustibil din stanga; are rolul de a scurtcircuita cilindrul hidraulic al servomecanismului in timpul folosirii franei de siguranta.

In cazul iesirii din functiune a sistemului de franare, dupa deblocarea cilindrilor dubli de frana, se rupe sigiliul robinetului distribuitor cu trei cai de pe sasiu si se schimba pozitia manetei. Se rupe apoi sigiliul robinetului distribuitor din cabina si, dupa utilizarea ambreiajului pentru introducerea in viteza, se comuta si maneta acestuia. Apasand pedala de ambreiaj, lichidul sub presiune este trimis la cilindrii receptori de la puntea fata, realizand franarea. Pentru a debreia, se schimba pozitia robinetului din cabina.

2.6 Tendinte actuale in constructia sistemului de franare

a.    Controlul franarii - sistemul ABS clasic

Antilock braking systems (ABS) reprezinta un sistem electronic care monitorizeaza si controleaza alunecarea rotii in timpul franarii autovehiculului. ABS-ul imbunatateste franarea si reduce distanta de oprire pe suprafetele alunecoase, lipsite de aderenta prin limitarea deraparii rotii si micsorarea timpului de blocare a rotii. Rotile alunecatoare au in timpul franarii mai multa aderenta decat rotile blocate. Reducerea patinarii rotii creste stabilitatea autovehicului odata cu micsorarea deraparii roti

ABS-urile pot fi implementate pe aproape toate tipurile de autovehicule de la autoturisme pana la camioane, atat pe instalatiile de franare hidraulice cat si pe instalatiile de franare pe baza de aer.

In compunerea unui sistem ABS intra curmatoarele componente: unitate de control electronic (ECU), senzori de viteza ai rotii, valve si inele de excitatie. Toate acestea componente, inglobate intr-un ansamblu functioneaza in felul urmator:

senzorii de viteza ai rotii monitorizeaza continuu viteza acesteia si transmit semnale electrice la ECU, la o rata corespunzatoare cu viteza de rostogolire a rotii;

cand rata (intensitatea) semnalului indica o blocare a rotii ECU semnalizeaza modulatorului valvei (lor) sa reduca, si sau sa pastreze presiunea aplicata rotii (lor)in cauza;

ECU ajusteaza apoi presiunea de franare analizand ce presiune ofera franare optima fara riscul blocarii rotii;

atunci cand actioneaza pentru modularea presiunii de franare ECU va opri (la majoritatea autovehiculelor) si intarzietorul (temporizatorul) pana cand riscul blocarii nu va mai exista;

ECU dispune de un program de autodiagnoza proprie pentru o buna functionare. Daca in timpul acestei autoverificari, identifica o defectiune in sistemul electric sau electronic, va opri functionarea acelei parti a ABS - ului afectata, sau intregul sistem ABS, in functie de sistem sau de problema. Atunci cand are loc, ledul indicator de avertizare a defectarii ABS-ului se aprinde.

Dispozitivele ABS ajusteaza presiunea de franare mult mai repede si cu o mai mare acuratete decat conducatorii auto. Rapiditatea se datoreaza componentelor electronice care sunt foarte rapide, precum si modulatorului valvelor care este din punct de vedere fizic mai aproape de frane decat valva de franare actionata de piciorul soferului.

Unele autovehicule folosesc ABS- ul in relatie cu alte sisteme, de exemplu cu sistemul electronic al tractiunii. Controlul tractiunii ajuta ABS-ul la imbunatatirea tractiunii vehiculului prin micsorarea alunecarii rotilor in jurul osiilor la autocamioane sau al arborilor planetari la autoturisme. Daca una din rotile osiei incepe sa patineze, controlul electronic al tractiunii franeaza in mod automat dar usor roata, transferand momentul de rotatie celorlalte roti care au insa o aderenta mai buna.

Daca in schimb toate rotile incep sa patineze, controlul tractiunii poate reduce de asemenea puterea motorului. Prin utilizarea sa, ABS-ul are urmatoarele beneficii, asa cum reiese din tabelul urmator:

Toate dispozitivele moderne de franare ABS au in alcatuire aceleasi componente majore:

Unitate electronica de control ECU (Electronic Control Unit);

Modulator al valvelor;

Senzor de viteza al rotii (receptor si excitant);

Leduri de avertizare a defectiunilor ABS;

Sistem de diagnosticare.

Unitatea electronica de control

Tehnicienii se conecteaza cu un dispozitiv (aparat) de diagnosticare la ECU prin intermediul unei mufe conectoare si citesc codurile de defectare inmagazinate in ECU apoi odata remediate defectiunile sterg aceste coduri. Prin aceasta se realizeaza diferite verificari si teste.

Modulatorul valvelor

Aceasta componenta a ABS are rolul de a regla presiunea aerului transmis franelor in timpul actiunii ABS. Atunci cand nu primeste informatii de la ECU, modulatorul valvelor permite aerului sa circule liber si nu exercita nici un efect asupra presiunii franelor. ECU comanda modulatorului fie sa schimbe presiunea aerului in cilindrii de frana fie sa pastreze presiunea existenta.

Chiar si asa, modulatorul nu poate creste presiunea aplicata franelor peste nivelul aplicat de sofer prin apasarea pedalei de frana

Modulatorul contine doi selenoizi. Atat modulatorul valvelor cat si valva de intarziere pot fi incorporate intr-o singura unitate de comanda.

Atunci cand modulatorul valvelor este separat, el trebuie sa controleze un debit mai mare de aer si de aceea include doua supape cu diafragme mai mari, controlate prin intermediul selenoizilor. De obicei exista trei orificii:

orificiul de alimentare - primeste aer de la valva de eliberare rapida;

orificiu de livrare - trimite aerul in camerele de franare;

orificiu de evacuare - ventileaza (evacueaza) aerul din camerele de franare.

In mod particular cand ECU controleaza un modulatorul separat al valvelor, si detecteaza o blocare inerenta a rotilor, activeaza selenoizii care prin actiunea lor inchid orificiul de alimentare si il deschid pe cel de evacuare. Atunci cand suficient aer este ventilat pentru a preveni blocarea rotii, orificiul de evacuare se va inchide, iar ECU - in functie de situatie - va tine inchis orificiul de alimentare pentru a mentine presiunea deja existenta sau il va deschide pentru a permite presiunii aerului aplicat franelor sa creasca si sa astfel sa se repete astfel ciclul.

Senzorul de viteza al rotii

Senzorul de viteza al rotii are doua componente principale: excitantul si cititor- capul de citire (pickup). In plus mai exista cablajele si echipamentul de montare.

Excitantul (figura ) este reprezentat de un inel cu dantura dintata pe una din partile laterale ale sale. Aceasta componenta este cunoscuta sub diferite denumiri: roata dintata, excitator,

Fig. : Excitantul

Cititorul (pickup) (figura ) este alcatuit dintr-o infasurare pe un magnet, care genereaza impulsuri electrice pe masura ce dantura inelului trece prin dreptul sau. ECU foloseste aceste impulsuri pentru a determina viteza rotii sau rata de accelerare / decelerare. Locul de dispunere al senzorului poate varia; poate fi localizat oriunde pe osie pentru a determina viteza rotii.

a  b

Fig. : Cititorul (pickup)

a - singular; b - montat pe roata.

Senzorul poate fi si un dispozitiv (bloc de sustinere si colier de prindere) ce contine atat excitantul cat si cititorul acestea avand un interval fix intre ele. (figura

Fig. : Senzorul de viteza al rotii

Senzorii de viteza ai rotilor in tandem de pe aceeasi osie se gasesc de obicei dispusi pe osiile ale caror roti au cea mai mare probabilitate de a se bloca. Un avantaj al monitorizarii vitezei rotii prin intermediul acestui sistem cu inel dintat este faptul ca praful si noroiul nu influenteaza in nici un fel procesul de monitorizare.

Fig. : Montarea senzorului de viteza

Ledul de avarie

Vehiculele cu dispozitive ABS trebuie sa aiba prevazut si leduri indicatoare ale defectiunilor instalatiei (figura ), leduri ce trebuie dispuse la loc vizibil pe panoul de bord al soferului Aceste leduri trebuie sa semnalizeze atunci cand ABS-ul are o defectiune.

Nu este necesar ca ledurile indicatoare sa se aprinda pentru orice fel de defectiune. Totusi, este necesar ca ele sa se aprinda pentru scurte perioade de timp pentru o verificare de rutina atunci cand ABS-ul incepe sa fie alimentat cu energie electrica.

Fig. 2.19: Ledul de avarie

Fig. 2.20: Pozitionarea componentelor sistemului pe autovehicul

1 - traductoare de turatie; 2 - cilindri de frana; 3 - modulator hidraulic;

4 - pompa de frana; 5 - calculator; 6 - lampa de avertizare.

b.    Controlul electrohidraulic al franarii (SBC) cu patru canale

Controlul electrohidraulic al franarii (SBC- Sensotronic Brake Control) este un sistem de franare electrohidraulic care combina functiunile unui sistem de servoasistare a franarii cu sistemul de antiblocare a rotilor (ABS- antilock braking system) si sitemul electronic de control al stabilitatii (ESP- Electronic Stability Program). Operatiunea mecanica de franare este detectata si transformata, de o unitate de control care foloseste senzori electronici, in semnale electrice care sunt transmise unitatii de contrl electronic (ECU). In acest loc, in concordanta cu anumiti algoritmi, semnalele electrice vor transmite semnale pentru sistemul hidraulic (presiunea din acest sistem) pentru actionarea franelor.

Prin folosirea capabilitatilor sistemului "franare prin conductori electrici" (brake-by-wire), acest sistem poate controla presiunea de franare independent pentru fiecare roata in parte. Prin acest sistem, se pot folosi beneficiile a mai multor sisteme:

ABS (Antilock Braking System);

ATS (Automatic Traction Control);

ESP (Electronic Stability Program).

Un exempu de aplicare unitara a acestor sisteme este ACC (Adaptive Cruise Control) - CONTROLUL DEPLASARII. Acest sistem inlocuieste sistemul clasic ABS cu servoasistarea hidraulica si modularea fortei de franare, distributia fortei de franare fiind un raspuns al conditiilor de conducere. Alte efecte ale franarii sunt produse de motor, alternator, aerul-conditionat, rezistenta la inaintare care pot fi luate in considerare in procesul de modulare a fortei de franare. Nu mai este necesara folosirea unei sure de vacuum pentru franare. Autodiagnosticarea acestui sistem este posibila pentru a preintapina eventualele disfunctionalitati.

Functiile sisemului sunt:

ca un sistem clasic de franare, sistemul electrohidraulic de franare trebuie sa fie capabil sa:

reduca viteza autovehiculului;

de a opri autovehiculul si de a mentine starea de stationare pana la plecarea de loc;

ca un sistem activ de franare, el trebuie sa fie capabil sa:

actioneze asupra franelor;

amplificarea fortei de franare;

modularea fortei de franare.

In majoritatea sistemelor clasice de franare, forta de franare aplicata de sofer este transmisa mecanic, printr-un levier de actionare, la servomecanismul de franare unde este amplificata si transmisa pompei de frana. Presiunea de franare astfel rezultata este folosita pentru a obtine franarea autovehiculului cu aceeasi forta de franare pe fiecare roata. Cu un sistem de franare electrohidraulic, acest lant al sistemului pur mecanohidraulic este spart de :

senzori,

unitate de control electronic a presiunii de franare,

o sursa de presiune hidraulica.

In conditii normale de exploatare, nu exista o legatura mecanica intrepedala de frina si mecanismul de franare propriu-zis. Din aceasta cauza, a aparut termenul de "brake-by-wire". Prin folosirea unui rezervor de inalta presiune, acest sistem este capabil de o crestere rapida a presiunii de franare pentru a oferi o scurta distanta de oprire si stabiltate in manevrarea autovehiculului. Deseasemenea acest sistem ofera un mai mare grad de comfort prin faptul ca nu ofera un raspuns de control in pedala de franare ("no brake-pedal feedback"). Caracteristicile de franare pot fi adaptate in functie de conditiile de conducere.

Controlul electrohidraulic al franarii (SBC) este constituit din (vezi fig. 2.21):

unitatea de control a pedalei de frana (Actuator unit) - poz.6;

senzori - poz. 1,4,7;

unitatea de control a sistemului de franare (SBC ECU) - poz. 3;

unitatea de modulare atasata ECU - poz. 5.

Fig. 2.21: Pozitionarea componentelor sistemului pe autovehicul

c.    Controlul franarii cu doua canale

Este stiut faptul ca in urma franarii puntea din fata se incarca in mod dinamic (cu atat mai intens, cu cat solutia constructiva aautoturismului este 'totul in fata'). Se considera astfel satisfacator sa se monteze doar doi sesizori de viteza unghiulara, numai pe puntea din fata, comanda realizandu-se pe doua canale independente, circuitele de franare fiind montate in diagonala (stanga-fata/dreapta-spate, si respectiv dreapta-fata/stanga-spate). Rezultatele obtinute au relevat imbunatatirea substantiala a comportamentului automobilului pe timpul franarii.

Figura 2.22 prezinta un Sistem ABS cu doua canale (montat pe autoturismul Fiat Tempra model 1992).

Fig. 2.22: Pozitionarea componentelor sistemului pe un autovehicul

1- unitatea electronica de control; 2, 3 - control al franarii pe partea stanga/dreapta, puntea spate; 4 - traductori de turatie; 5 - modulator ABS electrohidraulic; 6 - lampa de avertizare.

CAPITOLUL 3: MENTENANTA SISTEMULUI DE FRANARE LA AUTOCAMIONUL DAC 665-T

3.1 Mentenanta preventiva

3.1.1. Starea tehnica a sistemului de franare

3.1.1.1. Solicitari

In timpul functionarii, piesele componente ale sistemului de franare sunt supuse urmatoarele solicitari:

solicitari mecanice:

Ø   datorita eforturilor de franare mari, rapid crescatoare si repetate, elementele de comanda, de transmitere a eforturilor si cele receptoare sunt puternic solicitate la comprimari, dilatari si la oboseala:

uzura cilindrilor de frana si pistonaselor;

imbatranirea garniturilor de cauciuc determinand pierderea elasticitatii, deformarea si chiar ruperea lor;

deformari, spargeri sau pierderea etanseitatii la imbinari;

uzura garniturilor de frecare, tamburilor sau discurilor de frana provocand cresterea jocului functional;

Ø   accesul prafului poate provoca rizuri, microdenivelari pe suprafetele de frecare al caror efect este reducerea suprafetei de contact dintre saboti si tamburi (placuta de frana si disc), accentuarea incalzirii franelor si reducerea eficientei acestora.

tensiuni termice:

Ø   cresterea excesiva a temperaturii locale poate produce deformari ale pieselor din sistem, iar valoarea coeficientului de frecare a garniturilor se micsoreaza, reducand eficacitatea franarii.

solicitari chimice:

Ø   degradarea lichidului de frana;

Ø   coroziunea conductelor si a rezervoarelor de aer comprimat.

3.1.1.2. Modificari in starea tehnica

3.1.1.21 La sistemul de franare hidraulic

3.1.1.2.2. La sistemul de franare cu aer

3.1.1.3. Parametri de stare tehnica

Ø   starea garniturilor de frecare si a tamburilor;

Ø   jocul dintre garnitura de frecare si tambur;

Ø   starea garniturilor cilindrilor si pompei centrale;

Ø   starea cilindrilor si pistonaselor pompei centrale;

Ø   starea cilindrilor receptori;

Ø   starea arcurilor de rapel;

Ø   starea conductelor si imbatranirilor;

Ø   cantitatea si calitatea lichidului de frana;

Ø   existenta aerului in sistem.

3.1.2. Intretinerea tehnica a sistemului de franare

3.1.2.1 Lucrari de intretinere tehnica

3.1.2.2. Fise tehnologica de intretinere tehnica

Se intocmesc urmatoarele fise de intretinere tehnica:

Ø   purjarea rezervoarelor de aer comprimat;

Ø   actionarea pompei contra inghetului;

Ø   verificarea pe automobil a etanseitatii sistemului de franare;

Ø   aerisirea sistemului de franare (hidraulic).

Actionarea pompei contra inghetului

Pompa contra inghetului are rolul de a introduce in sistemul pneumatic o cantitate de antigel, cand apare pericolul de inghet a condensului din sistem. Capacitatea rezervorului este de 250 cm³.

La o temperatura mai mica de + 5ºC, inainte de plecarea in cursa si la 2 - 3 ore de mers, in timp ce motorul functioneaza, se va actiona tija pompei de cel putin 5 ori.

Verificarea pe automobil a etanseitatii sistemului de franare

a)         La sistemul de franare hidraulic:

Se efectueaza in doua moduri:

Ø   la franari repetate se urmaresc variatiile de nivel, canalizatiile, racordurile flexibile, pompa centrala, cilindrii receptori.

Ø   Folosind o sursa de aer comprimat si un manometru ce se racordeaza in locul busonului vasului de compensare, se creeaza o presiune in sistem de 2,5-5 daN/cm², fara a se apasa pedala de frana; daca presiunea se mentine rezulta ca exista pierderi.

b)        La sistemul de franare pneumatic:

Pentru controlul etanseitatii se creeaza in sistem presiunea de lucru nominala si se opreste motorul. Actionand de cateva ori pedala de frana, se asculta atent zgomotele emise de scaparea aerului prin eventualele locuri neetanse de-a lungul traseului. Localizarea precisa a defectiunii se face prin folosirea unei emulsii de sapun pe zona respectiva.

Fisa tehnologica de intretinere tehnica

Scoaterea aerului din sistemul de franare hidraulic la DAC 665T

S.D.V-uri: cheie inelara, borcan sticla, furtun transparent, lichid de frana;

Executanti: 2 subofiteri;

Controleaza: subofiterul specialist;

Loc: P.M.L. sau S.I.T.;

Durata: 23 minute la DAC 665T;

3.1.3 Utilaje, SDV-uri si aparatura utilizate la testarea/diagnosticarea a sistemului de franare

3.1.3.1 Utilaje, SDV-uri si aparatura din dotarea statiei de mentenanta

Pentru diagnosticarea sistemului de franare, sunt necesare urmatoarele utilaje, SDV-uri si aparatura:

Utilaje: nu este cazul

Stand pentru incercat subansambluri frana

Bancuri: de lucru cu menghina

Scule:

Ø        trusa TSL 1

Ø        patent

Ø        surubelnita

Ø        cleste combinat

Ø        pistol pentru suflat aer comprimat

Ø        pensula STAS 6627-76

Ø        cleste pentru inele de siguranta

Ø        cleste pentru stans tevi

Ø        menghina paralela

Ø        cheie fixa 32-36

Ø        cheie inelara 36-42

Ø        cheie inelara14-17

Ø        cheie fixa 14-17

Ø        cheie fixa 24-27

Ø        pistol pentru vopsit

Dispozitive:

Ø        Dispozitiv pentru verificarea cursei libere

Verificatoare:

Ø        Dispozitiv pentru verificarea cursei libere

Altele: nu este cazul

3.1.3.2 Utilaje, SDV-uri si aparatura din dotarea autoatelierelor

Pentru diagnosticarea sistemului de franare, din dotarea autoatelierului pentru intretineri si reparatii la automobile, A.I.R.A. tip 4, sunt necesare urmatoarele utilaje si SDV-uri:

Utilaje: nu este cazul

Bancuri: de lucru cu menghina

Scule:

Ø        trusa TSL 1

Ø        patent

Ø        surubelnita

Ø        cleste combinat

Dispozitive:

Ø        Dispozitiv pentru verificarea cursei libere

Verificatoare:

Ø        Dispozitiv pentru verificarea cursei libere

Altele: nu este cazul

3.2.Mentenanta corectiva

3.2.1. Testarea diagnosticarea sistemului de franare

3.2.1.1. Parametri de diagnosticare

Se impart in doua categorii:

parametri de diagnosticare generala:

Ø   spatiul de franare;

Ø   deceleratia;

Ø   efortul la pedala.

parametri de diagnosticare pe elemente:

Ø   forta de franare la roti;

Ø   viteza de crestere si de reducere a acesteia;

Ø   cursa libera a pedalei de frana;

Ø   temperatura franelor;

Ø   stabilitatea, uniformitatea si sincronismul franarii;

Ø   nivelul de zgomote la franare;

Ø   timpul de actionare a mecanismului de comanda;

Ø   gradul de etansare a sistemului;

Ø   nivelul lichidului de frana.

3.2.1.2 Lucrari de diagnosticare

Se impart in doua categorii:

lucrari de diagnosticare generala:

Ø   determinarea spatiului de franare;

Ø   determinarea deceleratiei maxime de franare;

Ø   masurarea efortului la pedala.

lucrari de diagnosticare pe elemente:

Ø   masurarea fortei de franare la roata;

Ø   verificarea si reglarea cursei libere a pedalei de frana;

Ø   verificarea etansarii sistemului de franare hidraulic;

Ø   masurarea presiunii aerului din sistemul de franare pneumatic;

Ø   verificarea starii de uzura a compresorului prin metoda "proba de ulei".

3.2.1.3. Fise tehnologice de diagnosticare

3.2.1.3.1. Fise tehnologice de diagnosticare generala

Fisa tehnologica de diagnosticare

Determinarea spatiului de franare

S.D.V-uri: dispozitiv proiectie vopsea, pedometru, ruleta;

Executanti: subofiterul specialist;

Controleaza: subofiterul specialist;

Loc:

Durata:

Spatiul de franare la viteza de 30 km/h trebuie sa fie:

Ø   autoturisme: 7,2 m.;

Ø   autobuze: 11 m.;

Ø   autocamioane cu sarcina utila peste 3.500 kg.: 11,5 m.

Fisa tehnologica de diagnosticare

Determinarea deceleratiei maxime la franare

S.D.V-uri: deceletrometru, pedometru, ruleta;

Executanti: subofiterul specialist;

Controleaza: subofiterul specialist;

Loc: parcul cu tehnica militara

Durata: 1 h

Deceleratia maxima la franare la viteza de 30 km/h trebuie sa fie:

Ø   autocamioane cu sarcina utila peste 3.500 kg.: 4,4 m/s².

Spatiul de franare si decelerarea maxima

Frana de securitate se verifica dupa acelasi algoritm ca frana de serviciu, iar conditiile si valorile parametrilor de diagnosticare sunt prezentati in tabelul de mai sus.

Frana de stationare trebuie sa asigure mentinerea automobilului incarcat cu sarcina completa pe o panta de 18% in cazul automobilelor simple si de 12% in cazul celor cu remorca. A doua proba se face in mod asemanator asezand automobilul in panta intors cu 180°.

La automobilele la care dispozitivul franei de serviciu foloseste partial sau total o alta sursa de energie decat forta musculara a conducatorului este obligatorie masurarea timpului de raspuns care reprezinta durata scursa intre momentul cand se incepe actionarea comenzii si cel in care forta de franare pe cea mai defavorizata axa atinge valoarea corespunzatoare a eficacitatii prescrise. Acest interval de timp nu trebuie sa depaseasca 0,65 s, cu exceptia automobilelor cu actionare pneumatica a franelor.

In cazul acestora din urma, timpii de raspuns se determina cu automobilul oprit, presiunea fiind masurata la intrarea in cel mai defavorizat cilindru de frana.

In cazul automobilelor dotate cu priza de aer pentru remorca, presiunea nu se masoara ca mai sus, ci la extremitatea unui tub lung de 2,5 m si cu diametrul interior de 13 mm. Tubul trebuie racordat la capul de cuplare al conductei de comanda a franei de serviciu. Timpul scurs intre inceputul actionarii pedalei de frana si momentul in care presiunea masurata la capul de cuplare atinge 10% din valoarea asimptotica a presiunii trebuie sa fie de max. 0,2 s si max. 0,4 s cand valoarea presiunii mentionate atinge valoarea de 75%.

Fise tehnologice de diagnosticare pe elemente

Fisa tehnologica de diagnosticare

Verificarea si reglarea cursei libere a pedalei de frana

S.D.V-uri: dispozitiv chei fixe duble;

Executanti: subofiterul specialist;

Controleaza: subofiterul specialist;

Loc: P.M.L.;

Durata:

Fisa tehnologica de diagnosticare

Masurarea fortei de franare la roata

S.D.V-uri: dispozitiv chei fixe duble;

Executanti: subofiterul specialist;

Controleaza: subofiterul specialist;

Loc: P.M.L.;

Durata:

NOTA:

Cunoscand forta de franare la fiecare roata se calculeaza forta totala de franare:

Valoarea fortei de franare la oricare roata nu trebuie sa difere cu mai mult de 20% decat media aritmetica a valorilor fortelor de franare la toate rotile:

Eficacitatea franarii automobilului E_f se exprima ca fiind raportul procentual dintre forta de franare totala si masa automobilului si ne indica starea tehnica a sistemului de franare.

Interpretarea eficacitatii franarii este urmatoarea:

80% - 100% - sistemul de franare este foarte bun;

70% - 79% - sistemul de franare este bun;

60% - 69% - sistemul de franare este satisfacator;

45% - 59% - sistemul de franare este la limita minima admisibila;

sub aceasta limita automobilul prezinta pericol pentru siguranta circulatiei rutiere.

Fisa tehnologica de diagnosticare

Verificarea etanseitatii servofranei

S.D.V-uri: vacuumetru, racord T, teava, penseta;

Executanti: subofiterul specialist;

Controleaza: subofiterul specialist;

Loc: P.M.L.;

Durata:

Fisa tehnologica de diagnosticare

Verificarea jocului dintre garniturile de frana ale sabotilor si tamburul de frana spate (fara demontarea rotilor)

S.D.V-uri: cric, manivela, cheie speciala FRE - 279-02;

Executanti: subofiterul specialist;

Controleaza: subofiterul specialist;

Loc: P.M.L.;

Durata:

Fise tehnologice pentru diagnosticarea sistemului de franare la autocamionul DAC 665T.

Se vor intocmi urmatoarele fise:

Ø   verificarea si reglarea presiunii de deconectare a regulatorului de presiune;

Ø   verificarea si reglarea jocului dintre tambur si sabot la puntile II si III;

Ø   verificarea starii de uzura a compresorului prin stabilirea probei de ulei;

Ø   verificarea si reglarea intinderii curelelor de antrenare a compresorului;

Ø   verificarea presiunii aerului in diverse puncte ale sistemului de franare.

NOTA: Defectiunile sistemului de franare sunt semnalizate la bord printr-un bec martor cand presiunea in sistem scade la 4,4-4,8 daN/cm², concomitent cu semnalizarea optica, se emite un semnal acustic de vibrator (bazait).

Verificarea si reglarea presiunii de deconectare a regulatorului de presiune

Se executa urmatoarele operatii:

Ø   se racordeaza manometrul de control la conexiunea montata la conducta de iesire a aerului (evacuarea impuritatilor in atmosfera);

Ø   se porneste motorul, se lasa sa functioneze la turatie medie;

Ø   se citeste presiunea de deconectare la manometrul de control care trebuie sa aiba valoarea de 7,35 daN/cm²;

Ø   daca presiunea nu corespunde se efectueaza reglarea cu ajutorul capacului comprimand sau decomprimand arcurile care actioneaza asupra membranei, prin insurubarea sau desurubarea capacului regulatorului de presiune;

Ø   se opreste motorul si se debranseaza manometrul de control.

Verificarea starii de uzura a compresorului prin stabilirea probei de ulei

Se executa urmatoarele operatii:

Ø   se desface conducta de la racordul de refulare al compresorului;

Ø   se ia o hartie alba si se tine la o distanta de 10 cm de racordul de refulare;

Ø   se porneste motorul, se lasa sa functioneze la turatie medie;

Ø   dupa 5 minute de functionare nu este permis sa se apara urme de ulei pe hartie; daca apar compresorul trebuie reconditionat;

Ø   se opreste motorul si se monteaza conducta la racordul de refulare ala compresorului.

Verificarea presiunii aerului in diverse puncte ale sistemului de franare

Se executa urmatoarele operatii:

Ø   se monteaza manometrul de contril in locul capacului de inchidere al racordului de control in urmatoarele puncte ale sistemului de franare:

conducta de aer dupa regulatorul de presiune;

rezervorul de aer al circuitului I;

rezervorul de aer al circuitului II;

conducta de alimentare cu aer a cilindrilor pneumatici pentru puntea de serviciu la puntea II;

conducta hidraulica a puntii fata;

Ø   se porneste motorul si se verifica presiunea in punctele de mai sus, dupa ce se realizeaza presiunea de regim in sistem;

Ø   montarea manometrului de control, pornirea motorului si verificarea presiunii aerului se va face in ordinea enumerata mai sus;

Ø   presiunea de control trebuie sa aiba valoarea cuprinsa intre 6,2 - 7,35 daN/cm2.

Fisa tehnologica de diagnosticare

Verificarea si reglarea jocului dintre tambur si saboti la puntile II si III

S.D.V-uri: trusa TSA, lera;

Executanti: subofiterul specialist;

Controleaza: subofiterul specialist;

Loc: S.I.T.;

Durata:

Fisa tehnologica de diagnosticare

Verificarea si reglarea intinderii curelelor de antrenare a compresorului

S.D.V-uri: trusa TSA, rigla gradata;

Executanti: subofiterul specialist;

Controleaza: subofiterul specialist;

Loc: P.M.L.;

Durata:

3.2.1.4 Interpretarea rezultatelor obtinute

Daca se constata ca la verificarea :

are loc o derapare datorita careia volanul trebuie rotit pentru a asigura mersul automobilului in linie dreapta, sistemul de franare se considera necorespunzator (franarea fiind inegala pe roti) si trebuie reglat, dupa care se refac probele.

-la determinarea degerelatiei maxime,acesta iese din limitele prescrise ,atunci sistemul de franare se considera necorespunzator si trebui reglat dupa care se refac probele

-la verificarea cursei libere a pedalei ,aceasta nu se incadreaza in limitele prescrise ,se face reglarea cursei libere a pedalei

-la masurarea fortei de franare la roata, daca se incearca rotile directoare si automobilul aluneca fara a se stabiliza, rezulta ca directia automobilului este dereglata si diagnosticarea franelor se va intrerupe, reluandu-se numai dupa ce a fost restabilita geometria directiei , daca unul din ele sau ambele arata mai mult decat limita precizata de fabricant, aceasta constituie o indicatie a unor lagare defecte, defectiuni in transmisie sau frane blocate partial;

- cand aparatul nu dispune de limitele admisibile a fortei de retinere a rotii libere, se pot folosi urmatoarele date informative:

la rotile motoare 500N;

-la celelalte roti: 200 N;

-la verificarea etanseitati servo-franei daca scaderea de presiune este mai mare de 25 mm coloana Hg (33 bar) in 15 s, mecanismul de servofrana nu este etans, cauzele fiind:

supapa de retinere defectata si se inlocuieste;

membrana si tija mecanismului nu etanseaza si in acest caz se inlocuieste mecanismul

3.2.1.5 Utilaje, SDV-uri si aparatura utilizate la testarea/diagnosticarea a sistemului de franare

3.2.1.5.1 Utilaje, SDV-uri si aparatura din dotarea statiei de mentenanta

Pentru diagnosticarea ambreiajului, sunt necesare urmatoarele utilaje, SDV-uri si aparatura:

Utilaje: nu este cazul

Stand pentru incercat subansambluri frana

Bancuri: de lucru cu menghina

Scule:

Ø        trusa TSL 1

Ø        patent

Ø        surubelnita

Ø        cleste combinat

Ø        pistol pentru suflat aer comprimat

Ø        pensula STAS 6627-76

Ø        cleste pentru inele de siguranta

Ø        cleste pentru stans tevi

Ø        menghina paralela

Ø        cheie fixa 32-36

Ø        cheie inelara 36-42

Ø        cheie inelara14-17

Ø        cheie fixa 14-17

Ø        cheie fixa 24-27

Ø        pistol pentru vopsit

Dispozitive:

Ø        Dispozitiv pentru verificarea cursei libere

Verificatoare:

Ø        Dispozitiv pentru verificarea cursei libere

Altele: nu este cazul

3.2.1.5.2 Utilaje, SDV-uri si aparatura din dotarea autoatelierelor

Pentru diagnosticarea ambreiajului, din dotarea autoatelierului pentru intretineri si reparatii la automobile, A.I.R.A. tip 4, sunt necesare urmatoarele utilaje si SDV-uri:

Utilaje: nu este cazul

Bancuri: de lucru cu menghina

Scule:

Ø        trusa TSL 1

Ø        patent

Ø        surubelnita

Ø        cleste combinat

Dispozitive:

Ø        Dispozitiv pentru verificarea cursei libere

Verificatoare:

Ø        Dispozitiv pentru verificarea cursei libere

Altele: nu este cazul

3.2.2 Repararea sistemului de franare

Organizarea si dotarea locului de munca

a) In cadrul statiei de mentenanta. Locul de munca este compartimentul care reprezinta o parte din suprafata atelierului ce revine unui meserias (echipe), fiind inzestrat cu utilaje, S.D.V.-uri, aparatura de masura si control, bancuri de lucru, scheme de ungere si reglare a utilajelor, rafturi pentru depozitarea pieselor, planse cu scheme si caracteristicile sistemului, planse cu norme specifice de securitate si sanatate in munca, norme P.S.I. etc.

La amenajarea locului de munca trebuie sa se tina seama de urmatoarele conditii:

Ø        spatiul sa asigure conditiile normale de munca in concordanta cu normele de ergonomia muncii, astfel incat muncitorul sa nu faca miscari inutile, sa nu fie stanjenit in miscari, sa respecte toate conditiile de protectia muncii, etc.;

Ø        sculele, dispozitivele, verificatoarele vor fi dispuse astfel incat ca cele care au utilizare mai deasa sa fie la indemana muncitorilor;

Ø        utilajele si bancurile de lucru vor avea gratare de protectie din lemn si vor fi protejate eventual cu covor din cauciuc;

Ø        S.D.V.-urile si piesele se pastreaza in ordine desavarsita;

Ø        sa se respecte normele de ergonomie a muncii in ceea ce priveste iluminarea, aerisirea, incalzirea, marcarea (vopsirea) conductelor cu utilitati conform codului culorilor;

Ø        amplasarea pieselor, subansamblelor, sculelor si dispozitivelor, sa se faca ca cele mai des utilizate sa fie dispuse mai aproape, iar cele mai rar folosite mai departe. Se interzice ca piesele si subansamblurile demontate sa fie asezate pe pardoseala. In acest scop se organizeaza rastele, suporti, sertare, etc., pentru dispunerea lor pe sisteme, organe si dupa greutate, cele mai marunte;

Ø        sculele, aparatele de masura si control si dispozitivele sa se pastreze intr-o ordine desavarsita in stabilirea succesiunii ansamblului de operatii pentru repararea tehnicii militare, reconditionarea si fabricarea pieselor, astfel incat sa se asigure conditii optime de productie, realizarea produselor de calitate superioara, la pret de cost redus si cu efort minim de munca.

Pentru determinarea suprafetelor tehnologice ale atelierelor de reparatii este nevoie sa se calculeze separat suprafata sectiunilor in functie de numarul de locuri de munca sau numarul de utilaje:

, unde: N_p = numarul de posturi;

m = numarul de muncitori necesari pentru efectuarea intregului volum de lucrari;

n_s = numarul de muncitori care lucreaza pe acelasi post de lucru;

S = numarul de schimburi.

Organizarea procesului de productie consta in stabilirea proceselor tehnologice si pregatirea productiei si are ca scop: indeplinirea sarcinilor de plan, cresterea productivitatii muncii si imbunatatirea calitatii productiei, reducerea normelor de timp si a consumurilor specifice de piese si materiale, folosirea eficienta a fortei de munca, a suprafetelor de productie si a utilajelor in conditii de deplina securitate a muncii.

Prevederile enumerate mai sus se realizeaza prin:

Ø     incadrarea cu personal specializat, asigurarea cu utilaje, scule, dispozitive si verificatoare si mentinerea in permanenta stare de pregatire a locurilor de munca;

Ø     ridicarea nivelului de pregatire de specialitate a personalului;

Ø     planificarea judicioasa a productiei;

Ø     amenajarea corespunzatoare a locului de munca;

Ø     asigurarea conditiilor de respectare a normelor de prevenire si stingere a incendiilor si securitate a muncii;

Ø     asigurarea oportuna cu piese si materiale

SHAPE * MERGEFORMAT

Dotarea locului de munca pentru repararea sistemului de franare este precizata la pct. 3.2.2.7. (Utilaje si SDV-uri utilizate la repararea a sistemului de franare), subpct. 3.2.2.7.1. (Utilaje si SDV-uri din dotarea statiei de mentenanta).

b) In cadrul autoatelierelor

Organizarea, incadrarea cu personal si dotarea grupei interventii tehnice este precizata la cap. 1 (Principii generale privind mentenanta tehnicii de B.A.T. la nivel grupa de interventii tehnice), pct. 1.4 (Organizarea, incadrarea cu personal si dotarea grupei interventii tehnice).

Echipa de intretineri tehnice auto din cadrul grupei interventii tehnice are in dotare doua autoateliere A.I.R.A. tip 4 pe sasiu de DAC665T (l autosasiu): Autoatelier pentru intretineri si reparatii la automobile.

Autoatelierul pentru intretineri si reparatii la automobile, A.I.R.A. tip 4, construit pe autosasiul autocamionului DAC 665T, reprezinta un mijloc mobil special echipat si dotat, destinat pentru executarea intretinerii tehnice si reparatiei curente la tehnica de automobile.

Unitatile militare pot folosi pe timpul lucrului in cazarma autoatelierele din inzestrare sau unele utilaje, dispozitive sau alte aparate scoase din completul acestora pe baza de OZU, atunci cand nu dispun in atelierele fixe de utilarea prevazuta in norme sau cand necesarul de lucrari depaseste posibilitatea utilajelor existente. Autoatelierul, utilajele si dispozitivele pe timpul cat nu se folosesc se pastreaza in conservare.

Operatiunile de intretinere tehnica si reparatiile curente se executa de personalul care incadreaza autoatelierul, ajutat de mecanicul auto care are tehnica in primire.

Autoatelierul pentru intretineri si reparatii la automobile, A.I.R.A. tip 4 este dotat cu urmatoarele utilaje, SDV-uri si accesorii:

La exteriorul caroseriei:

a)         pe peretele din fata:

stingator portabil;

filtru preliminar cu caseta din instalatia de filtro-ventilatie;

3 montanti pentru cort;

2 rezervoare de aer;

antena radio;

separator de ulei;

b)        pe peretele din spate:

nisa cu generator de acetilena;

scara;

bara de remorcare;

cutie cu unelte genistice;

c)         pe peretele lateral dreapta;

cutie cu aeroterma SIMUN;

nisa pentru tabloul de distributie exterior(TDE);

d)        pe peretele lateral stanga;

cutie cu 25m de cablu racord trifazic;

2 canistre a 20L;

brat macara 1,5 tf;

e)         pe sasiu:

2 baterii de acumulator de 12V si 110A;

1 generator de 15KVA

In interior:

convertizor de sudura;

vinci de 12,5 tf;

carucior de lucru sub masina;

ciocan TS cu coada;

2 butelii de oxigen;

3 scaune pliante;

banc de lucru stanga cu:

polizor dublu de banc;

agregat de gresat cu pedala;

dulap special;

polizor electric portabil drept;

trusa sanitara;

statie radio R-1070;

complet de degazare CD3;

menghina pentru masinile unelte;

bidon de 25 L;

3 tavi pentru spalat piese;

banc de lucru dreapta cu:

2 truse TSA-3;

1 trusa scule TSL 1;

1 trusa instalatori TSI;

1 trusa scule sudor;

menghina A4;

banc de lucru TSG-2;

vinci manual 5 - 7tf;

menghina A2 la bancul TSG2;

masca pentru sudori;

distilator electric;

lada pentru accesorii cu stelaj pentru canistre cu:

dispozitiv de suspendare;

cablu de ancorare;

dispozitiv pentru ridicat motor;

palan de 1 tf;

2 canistre a 20 L;

consola rotativa cu troliu;

rigla pentru masurat unghiurile de convergenta;

electropompa cu accesorii;

dispozitiv pentru ridicat reductoare TAB;

dulap pentru lucrari personale.

termometru de camera;

instalatie de filtroventilatie;

telefon de campanie

Accesorii fixate in caroserie, aferente instalatiei electrice:

bloc alimentare - distributie;

redresor cu seleniu;

tablou de comanda al aerotermei SIMUN;

panou distribuitor iluminat;

intrerupator usa;

2 casete de distributie de 380 -220V;

3 lampi cu articulatie cu suport;

6 lampi plafoniera;

1 cutie borne generator;

bloc stabilizator tensiune;

1 cablu trifazat de 20 m;

2 cabluri de protectie de 20m;

3 prize de pamant tip burghiu;

Dotarea locului de munca pentru repararea sistemului de franare este precizata la pct. 3.2.2.7. (Utilaje si SDV-uri utilizate la repararea sistemului de franare, subpct. 3.2.2.7.2. (Utilaje si SDV-uri din dotarea autoatelierelor

Lucrari de reparatii de nivel 1

La sistemul de franare al autocamionului DAC 665-T se executa urmatoarele lucrari de reparatie de nivel I:

1)inlocuirea regulatorului de presiune

2) inlocuirea compresorului de aer

3) inlocuirea servomecanismului hidraulic

3.2.2.3 Inlocuirea regulatorului de presiune

Conditii tehnice de inlocuire:

Regulatorul de presiune se demonteaza pentru a fi inlocuit atunci cand se constat presiune insuficienta in sistemului de franare

3.2.2.3.2 Fisa tehnologica de demontare a regulatorului de presiune dupa autocamion

Nr. op.	Denumirea operatiei	Utilaje S.D.V. -uri
	Se introduce autocamionul in atelier Rabatam cabina autocamionului
	Se demonteaza conductele de legatura dintre regulatorul de presiune si buteliile de aer. Se conducta de legatura dintre regulatorul de presiune si compresor	C.f.d. 14x17 C.f.d. 10x12
	Se desfac cele 2 prezoane care il fixeaza pe carcasa exterioara a ambreiajului	C.f.d. 12x14
	Se scoate regulatorul in vederea inlocuiri acestuia

3.2.2.4 Inlocuirea compresorului de aer

Conditii tehnice de inlocuire:

Compresorul de aer se inlocuiesteatunci cand se constata ca presiunea aerului in sistem este insuficienta

curea de antrenare a compresorului slabita, murdara de lubrifiant; -supapele compresorului defecte;

3.2.2.4.2 Fisa tehnologica de demontare compresorului de aer dupa autocamion

Nr. op.	Denumirea operatiei	Utilaje S.D.V. -uri
	Se introduce autocamionul in atelier Rabatam cabina autocamionului
	Se slabesc cele doua curele trapezoidale de care este antrenat pentru a permite scoaterea acestuia	C.f.d. 14x17 C.f.d. 10x12
	Se desfac cele 2 prezoane care il fixeaza pe carcasa exterioara a ambreiajului Se demonteaza conducta de ungere a pieselor din interiorul compresorului Se demonteaza racordul de aspiratie Se demonteaza coducta de la racordul de refulare	C.f.d. 12x14
	Se scoate compresorul de aer in vederea inlocuiri acestuia

Inlocuirea servomecanismului hidraulic

3.2.2.5.1Conditi tehnice de inlocuire

Servomecanismul mecanismul hidraulic se inlocuieste atunci cand:

-se constata pierdere a lichidului din sistem

-carcasa fisurata sau sparta

-pistonasele gripate

3.2.2.5.2.Fisa tehnologica de demontare servomecanismului hidraulic dupa autocamion

Nr. op.	Denumirea operatiei	Utilaje S.D.V. -uri
	Se introduce autocamionul in atelier Rabatam cabina autocamionului
	Se demonteaza conductele care ies din servomecanismul hidraulic Se demonteaza conducta care intra in servomecanismul hidraulic	C.f.d. 14x17 C.f.d. 10x12
	Se desfac cele 4 prezoane care il fixeaza pe sasiul	C.f.d. 12x14
	Se scoate servomecanismul hidraulic in vederea inlocuiri

3.2.2.3.4 Fisa tehnologica de montare a regulatorului de presiune dupa autocamion

Nr. op.	Denumirea operatiei	Utilaje S.D.V. -uri
	Se introduce autocamionul in atelier Rabatam cabina autocamionului
	Se aseaza regulatorul de presiune pe carcasa exterioara a ambreiajului	C.f.d. 14x17 C.f.d. 10x12
	Introducem cele doua prezoane care il fixeaza pe carcasa exterioara a ambreiajului Strangem cele doua prezoane de fixare	C.f.d. 12x14
	Fixam conductele care fac legatura intre regulatorul de presiune si buteliile de aer Tragem cabina autocamionului pe pozitia montat

3.2.2.4.2 Fisa tehnologica de montare a compresorului de aer dupa autocamion DAC 665-T

Nr. op.	Denumirea operatiei	Utilaje S.D.V. -uri
	Se aseaza compresorul in pozitia corecta
	Se strang cele doua curele trapezoidale de care este antrenat Se strang cele 2 prezoane care il fixeaza pe carcasa exterioara a ambreiajului	C.f.d. 14x17 C.f.d. 10x12
	Se monteaza conducta de ungere a pieselor din interiorul compresorului Se monteaza racordul de aspiratie Se monteaza coducta de la racordul de refulare	C.f.d. 12x14
	Tragem cabina autocamionului pe pozitia montat

3.2.2.4.3 Fisa tehnologica de monare servomecanismului hidraulic dupa autocamion

Nr. op.	Denumirea operatiei	Utilaje S.D.V. -uri
	Asezam servomecanismul pe pozitia acestuia
	Se monteaza conductele care ies din servomecanismul hidraulic Se monteaza conducta care intra in servomecanismul hidraulic	C.f.d. 14x17 C.f.d. 10x12
	Se stang cele 4 prezoane care il fixeaza pe sasiul	C.f.d. 12x14
	Se asaza cabina in pozitia initiala

3.2.2.6.Incercari

Se executa urmatoarele operatii:

Ø   se monteaza manometrul de contril in locul capacului de inchidere al racordului de control in urmatoarele puncte ale sistemului de franare:

conducta de aer dupa regulatorul de presiune;

rezervorul de aer al circuitului I;

rezervorul de aer al circuitului II;

conducta de alimentare cu aer a cilindrilor pneumatici pentru puntea de serviciu la puntea II;

conducta hidraulica a puntii fata;

Ø   se porneste motorul si se verifica presiunea in punctele de mai sus, dupa ce se realizeaza presiunea de regim in sistem;

Ø   montarea manometrului de control, pornirea motorului si verificarea presiunii aerului se va face in ordinea enumerata mai sus;

Ø   presiunea de control trebuie sa aiba valoarea cuprinsa intre 6,2 - 7,35 daN/cm2.

Utilaje si SDV-uri utilizate la repararea ambreiajului

Utilaje si SDV-uri din dotarea statiei de mentenanta

Pentru repararea ambreiajului, sunt necesare urmatoarele utilaje si SDV-uri:

Utilaje:

Ø          macara 500 Kgf

Ø          aparat sudura

Ø          strung cu diferite cutite

Ø          masina de gaurit

Ø          sursa de aer comprimat

Bancuri:

Ø            bancuri de lucru pentru demontare

Ø            bancuri de lucru pentru controlul si trierea pieselor

Ø            bancuri de incercari

Scule:

Ø          trusa scule T.S.L.1

Ø          trusa scule T.S.A.3

Ø          truse chei tubulare

Ø          truse chei inelare

Ø          surubelnite late

Ø          ciocane

Ø          cleste combinat

Ø          dornuri

Ø          cheie speciala pentru aerisit

Ø          patent

Ø          surubelnita

Ø          antrenor cu parghie

Dispozitive:

Ø          cric de 3 tf.

Ø          dispozitiv pentru verificarea cursei libere

Ø          menghina

Verificatoare

Ø          dispozitiv pentru verificarea cursei libere

Altele

Ø          tava de colectare lichid de frana

Ø          tava pentru spalarea pieselor

Ø          indicator

Ø          pensula si vopsea cu nuante diferite

Ø          cos plasa pentru spalat piese

Ø          lichid de frana

Ø          furtun transparent

Ø          vas colector

Utilaje si SDV-uri din dotarea autoatelierelor

Pentru repararea sistemului de racire, din dotarea autoatelierului pentru intretineri si reparatii la automobile, A.I.R.A. tip 4, sunt necesare urmatoarele utilaje si SDV-uri:

Utilaje:

Ø          generator de acetilena

Ø          brat macara 1,5 tf;

Ø          generator de 15KVA;

Ø          convertizor de sudura;

Ø          polizor electric portabil drept

Bancuri:

Ø            bancuri de lucru stinga-dreapta

Scule:

Ø          1 trusa scule TSL 1

Ø          1 trusa scule sudor

Ø          surubelnite late

Ø          ciocane

Ø          cleste combinat

Ø          dornuri

Ø          cheie speciala pentru aerisit

Ø          patent

Ø          surubelnita

Ø          antrenor cu parghie

Dispozitive:

Ø          dispozitiv pentru verificarea cursei libere

Ø          menghina A4

Verificatoare

Ø          dispozitiv pentru verificarea cursei libere

Altele

Ø          tava de colectare lichid de frana

Ø          tava pentru spalarea pieselor

Ø          indicator

Ø          pensula si vopsea cu nuante diferite

Ø          cos plasa pentru spalat piese

Ø          lichid de frana

Ø          furtun transparent

Ø          vas colector

Ø          carucior de lucru sub masina;

Ø          2 butelii de oxigen

Norme specifice de securitate si sanatate in munca, protectie a mediului si prevenire si stingere a incendiilor la mentenanta sistemului de franare

Norme specifice de securitate si sanatate in munca, protectie a mediului si prevenire si stingere a incendiilor in cadrul procesului de mentenanta in parcurile de tehnica militara

3.3.1.1. Norme specifice de securitate si sanatate in munca

In scopul prevenirii accidentelor de munca pe timpul desfasurarii activitatilor in parcurile de tehnica militara se vor lua urmatoarele masuri:

a) la punctul de control tehnic se va asigura documentatia necesara pentru instruirea personalului care participa nemijlocit la executarea lucrarilor de mentenanta a autovehiculelor;

b) locurile de munca in care exista pericol de accidentare a personalului se vor dota cu aparatori si dispozitive de protectie;

c) sculele, dispozitivele si utilajele din ateliere vor fi mentinute in stare de functionare.

La fiecare utilaj se vor afisa instructiuni de folosire si reguli de securitate si sanatate in munca.

Regulile care trebuie respectate in diferite situatii sunt:

a) manipularea carburantilor la statia de alimentare se va executa astfel incat sa asigure securitatea personalului pe timpul alimentarii autovehiculului;

b) dispozitivele electrice de pornire a motoarelor pe timp rece, vor fi manipulate numai de persoane instruite in acest scop, cu respectarea stricta a regulilor de protectia muncii; inainte de intrebuintare dispozitivele vor fi verificate pentru a se evita pericolul de electrocutare. Pe timpul folosirii si pastrarii se vor lua masuri de protejare impotriva intemperiilor;

c) la statia de curatire si spalare se vor asigura haine si incaltaminte de protectie, panouri contra apei, mentinerea rampelor si a electropompelor in buna stare, acoperirea cu gratare a bazinelor de decantare a apei;

d) in incaperile in care se executa controlul, inspectiile si intretinerile tehnice, precum si testarea/diagnosticarea tehnicii se vor amenaja santuri pentru control si de lucru pentru autovehicule, care pe timpul cat nu se folosesc vor fi acoperite. In aceste incaperi se vor monta transformatoare si prize electrice de 12 si 24 V pentru lucrul cu lampa portativa. Se interzice folosirea de mijloace defecte sau improvizate pentru suspendarea autovehiculelor;

e) tablourile de distributie si intrerupatoarele de curent electric se vor monta pe peretii cladirilor in exterior in cutii speciale, conform instructiunilor;

f) manipularea lichidului antigel se va face in deplina securitate si numai in incinta atelierului;

g) statia de incarcat baterii de acumulatoare se izoleaza de celelalte incaperi prin pereti fara usi si ferestre, asigurandu-se ventilatie fortata, rastele, utilaje pentru manipularea in siguranta a electrolitului, manusi, sorturi si incaltaminte din cauciuc. Grupul energetic si distribuitoarele de energie electrica se instaleaza astfel incat sa se previna exploziile;

h) in remizele inchise se vor asigura mijloacele necesare pentru evacuarea fumului pe timpul functionarii motoarelor;

i) manevra autovehiculelor in incinta remizelor si soproanelor se va face numai cu aprobarea persoanei care conduce activitatea in cadrul sectorului subunitatii, sub supravegherea directa a acesteia si numai dupa ce se constata ca nu se gasesc persoane sub autovehicule sau in apropierea lor;

j) deplasarea autovehiculelor in incinta unitatilor militare se executa cu viteza de maxim 10 km/h iar remorcarea numai cu bare rigide si in buna stare;

k) se interzice incercarea franelor, cu autovehiculul in mers in interiorul remizelor/garajelor, pe platourile de parcare cat si in incinta unitatilor militare, cu exceptia locurilor special amenajate.

Cu militarii care participa la executarea lucrarilor de mentenanta la autovehicule, cu cei care indeplinesc serviciul de permanenta pe prostu cu tehnica militara sau sunt numiti sefi de autovehicule se vor face instructaje privind suspendarea autovehiculelor pe cricuri/instalatii de ridicat, demontarea, montarea si umflarea pneurilor, alimentarea cu carburanti, lubrifianti si lichide speciale, precum si de intrebuintare a preincalzitoarelor. Se vor lua masuri pentru prevenirea asfixierii personalului cu gaze de esapament in remize, cabinele autovehiculelor sau in alte incaperi.

3.3.1.2. Norme specifice de protectie a mediului inconjurator

Pe timpul utilizarii autovehiculelor in teren se vor lua masuri pentru: a preveni deplasarea in afara itinerarelor recunoscute si aprobate; instalarea parcurilor auto de campanie in locuri cu vegetatie si materiale usor inflamabile; deversarea resturilor menajere si a produselor petroliere la suprafata solului, in mare, lacuri, fluviu, rauri, fantani sau in apropierea acestora.

Deplasarea mijloacelor tehnice si a coloanelor organizate prin fondul forestier, culturi, plantatii sau la fortarea cursurilor de apa si debarcarilor desantului maritim/fluvial, se va executa pe drumurile si caile de acces existente in zona, putandu-se efectua unele amenajari necesare care nu implica defrisari de vegetatie forestiera si degradari ale fondului funciar.

Circulatia autovehiculelor in afara drumurilor prevazute la alin.1 este interzisa.

Tehnica intrebuintata va fi prevazuta, in toate situatiile, cu mijloace de protectie adecvate pentru reducerea gradului de poluare a mediului inconjurator.

Alimentarea cu combustibil a autovehiculelor se face la statiile de alimentare, iar daca acest lucru nu este posibil, operatiunea se va executa evitandu-se scurgerile de combustibili la suprafata solului, cu luarea masurilor impotriva infiltratiilor in sol sau scurgerilor in apele curgatoare sau statatoare din vecinatate. Verificarea etanseitatii rezervoarelor de carburanti-lubrifianti de la autovehicule se va face permanent.

Pe timpul executarii lucrarilor de mentenanta, deseurile si reziduurile combustibile provenite de la autovehiculele si utilajele in reparatie se colecteaza in vase acoperite si se evacueaza pentru a fi valorificate sau distruse prin ardere in locuri si spatii special amenajate.

Se interzice arderea materialelor din care sa rezulte substante toxice care polueaza aerul.

Pentru orice lucrare de mentenanta se va insusi si respecta algoritmul de lucru din cadrul lucrarilor practice, activitatile desfasurandu-se sub continua indrumare si supraveghere a cadrelor de specialitate. De asemenea, se stabileste modul de gestionare a deseurilor, reziduurilor si ambalajelor.

In structurile de mentenanta se vor respecta intocmai prevederile legislatiei si reglementarilor de specialitate in domeniul mediului. De asemenea se vor diminua cantitatile de emisii poluante si gradul de poluare a apei si solului prin reducerea la maxim a functionarii in gol a motoarelor. Se va realiza si asigura functionarea corespunzatoare a statiilor de tratare si epurare a apelor reziduale.

3.3.1.3. Norme specifice de prevenire si stingere a incendiilor de apa..

Dispunerea autovehiculelor pe locurile de parcare se face astfel incat sa ramana intervale intre acestea, culoare pentru scoaterea rapida in caz de incendii. Intervalele dintre autovehicule pe locurile de parcare sunt prevazute in normativele in vigoare.

Drumurile din interiorul unitatilor militare si, in general, orice cale de acces necesara circulatiei obisnuite, interioare si exterioare, se vor intretine, astfel incat sa permita in caz de incendiu urmatoarele:

a) evacuarea nestingherita si in conditii de siguranta a persoanelor si bunurilor materiale;

b) accesul usor, circulatia si interventia personalului de interventie si a masinilor de pompieri, in orice anotimp, atat ziua cat si noaptea, spre fiecare constructie sau depozit din incinta.

Se interzice blocarea cailor de acces, total sau partial, definitiv sau temporar, cu materiale, autovehicule, ori in alt mod.

Se interzice folosirea focului deschis/fumatul in locurile sau in spatiile in care se prelucreaza, utilizeaza, depoziteaza, vehiculeaza sau manevreaza materiale combustibile ori care in prezenta focului deschis prezinta pericol de incendiu sau de explozie, cum sunt:

a) atelierele de vopsitorie, prelucrare a lemnului, acoperiri metalice, intretinere si reparatie auto, vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.;

b) incaperile in care se incarca baterii de acumulatoare;

c) mijloacele de transport pentru materiale si substante combustibile sau care prezinta pericol de incendiu sau explozie, mijloacele de transport in comun;

d) garajele si platformele de parcare;

e) alte spatii stabilite.

Lampile de benzina sau alte surse de foc deschis pentru procesul tehnologic se pot folosi numai in locuri special amenajate.

Stabilirea locurilor pentru fumat este obligatorie in fiecare unitate militara si se face de catre comandant/sef, prin comisia tehnica sau prin persoanele desemnate.

Locurile pentru fumat se prevad cu scrumiere, vase cu apa, nisip sau pamant si se marcheaza cu inscriptia "Loc pentru fumat".

In atelierele de intretinere se vor introduce numai autovehiculele si utilajele corespunzatoare posturilor de lucru prevazute prin documentatia tehnica cu respectarea urmatoarelor reguli:

a) intre autovehicule si utilaje sa existe spatii minime impuse de procesul si fluxul tehnologic;

b) sa se asigure evacuarea rapida a autovehiculelor si utilajelor in caz de inceput de incendiu;

c) la autovehiculele ce se introduc in ateliere, rezervoarele se vor goli de combustibil, iar legaturile electrice se vor deconecta.

Degresarea, curatarea si spalarea pieselor se va face in bai special amenajate folosindu-se de regula solutii neinflamabile. Spalarea cu solutii inflamabile se va executa numai in incaperi separate si amenajate corespunzator pentru aceasta activitate.

Lucrarile de sudura la autovehiculele si utilajele in reparatie se vor executa numai dupa inlaturarea scurgerilor de lichide combustibile, curatirea pieselor si a zonelor de lucru. Sudarea rezervorului de combustibil se va face dupa spalarea cu apa calda.

La motoarele aflate in rodaj, instalatiile de alimentare cu carburanti vor fi etanse, legatura intre conductele de alimentare si motor va fi elastica, iar tevile de esapament se vor izola fata de materialele si substantele combustibile si se vor scoate in afara incaperilor.

Pentru prevenirea izbucnirii incendiilor in parcul cu tehnica militara, se interzice:

a) alimentarea autovehiculelor pe locurile de parcare, precum si pastrarea in parc a celor care au scurgeri de carburanti din rezervoare sau pe la conducte;

b) pastrarea carburantilor, lubrifiantilor si ambalajelor goale in locurile de dispunere a autovehiculelor;

c) spalarea hainelor, prelatelor sau huselor imbibate cu ulei;

d) parcarea cisternelor pentru carburanti in remize si soproane;

e) folosirea preincalzitoarelor care prezinta defectiuni sau a altor mijloace cu flacara neprotejata pentru incalzirea motoarelor;

f) iluminarea remizelor cu felinare sau cu flacara deschisa;

g) executarea lucrarilor de sudura in incaperile destinate pentru parcarea autovehiculelor;

h) blocarea culoarelor si usilor de la remize in care sunt parcate autovehicule. Usile remizelor nu se vor incuia cu lacate, ci cu zavoare, si se vor sigila cu plastilina.

Pentru scoaterea rapida a autovehiculelor in caz de incendiu, zilnic se numesc tractoare/autovehicule de serviciu, prevazute cu cabluri si personal tehnic necesar. Acestea vor fi parcate langa punctul de control tehnic, pregatite permanent sa intervina la ordinul subofiterului de serviciu pe parcul cu tehnica militara.

Autovehiculul care a luat foc nu se tracteaza, ci se iau masuri pentru stingerea acestuia si pentru tractarea tehnicii din imediata apropiere.

Norme specifice de securitate si sanatate in munca, protectie a mediului si prevenire si stingere a incendiilor la lucrul cu utilajele si SDV-urile autoatelierelor din dotarea grupei de interventii tehnice

3.3.2.1. Norme specifice de securitate si sanatate in munca:

se alege spatiul pentru amplasarea autovehiculului astfel incat sa se asigure accesul cu usurinta la utilaje, precum si la desfasurarea lor;

pentru evitarea pornirii accidentale, autoatelierele se vor imobiliza;

se interzice amplasarea autoatelierului sub retele de inalta tensiune;

racordarea la reteaua exterioara de 380V sau punerea in functiune a generatorului propriu si a utilajelor precum si manevrarea lor se va executa numai de personalul desemnat si special instruit in acest sens;

la instalarea pentru lucru, inainte de racordarea la reteaua electrica sau pornirea generatorului propriu se realizeaza impamantarea;

este interzisa conectarea sistemului electric al autoatelierului la sursa de alimentare proprie sau exterioara fara ca in prealabil sa se verifice daca toate utilajele sunt in pozitia "oprit" si au legaturi bine executate cu masa;

este interzisa folosirea in interior a urmatoarelor utilaje: aparat de sudura oxiacetilenic, tavi pentru spalat piese, instalatii de gresat, distribuitori pentru lubrifianti lichizi;

la folosirea utilajelor se vor respecta normele specifice fiecaruia;

dupa lucrul cu utilajele, dispozitivele, accesoriile se intretin si se fixeaza fiecare la locul respectiv;

generatorul propriu se foloseste numai cand nu exista posibilitatea alimentarii de la o sursa exterioara;

se interzice categoric cuplarea generatorului propriu pe timpul deplasarii;

cand generatorul electric este in functiune se interzice cuplarea a mai multor consumatori simultan care depasesc puterea generatorului.

3.3.2.2 Norme specifice de protectie a mediului:

pe timpul utilizarii autoatelierelor se vor lua masuri pentru prevenirea:

a)   poluarii de orice fel si limitarea efectelor negative ale poluarilor accidentale cu efect asupra ecosistemelor naturale;

b)   deplasarii in afara itinerarelor recunoscute si aprobate;

c)   instalarii in locuri cu vegetatie si materiale usor inflamabile;

d)   deversarii resturilor menajere si a produselor petroliere la suprafata solului, in mare, lacuri, fluviu, rauri, fantani sau in apropierea acestora;

deplasarea mijloacelor tehnice si a coloanelor organizate prin fondul forestier, culturi, plantatii sau la fortarea cursurilor de apa se va executa doar pe drumurile si caile de acces existente in zona, putandu-se efectua unele amenajari necesare care nu implica defrisari de vegetatie si degradari ale fondului funciar;

tehnica intrebuintata va fi prevazuta, in toate situatiile, cu mijloace de protectie adecvate pentru reducerea gradului de poluare a mediului inconjurator;

alimentarea cu combustibil a autoatelierelor se face la statiile de alimentare, iar daca acest lucru nu este posibil, operatiunea se va executa evitandu-se scurgerile de combustibili la suprafata solului, cu luarea masurilor impotriva infiltratiilor in sol sau scurgerilor in apele curgatoare sau statatoare din vecinatate. Verificarea etanseitatii rezervoarelor de carburanti-lubrifianti de la autovehicule se va face permanent;

se vor folosi tavi colectoare/absorbanti pe timpul operatiilor de alimentare sau golire a instalatiilor autovehiculelor; tavile colectoare vor fi golite periodic in rezervoare mai mari (pentru scurgeri)

pe timpul executarii lucrarilor de mentenanta, deseurile si reziduurile combustibile provenite de la autovehiculele si utilajele in reparatie se colecteaza in vase acoperite si se evacueaza pentru a fi valorificate sau distruse prin ardere in locuri si spatii special amenajate;

se vor diminua cantitatile de emisii poluante si gradul de poluare a apei si solului prin reducerea la maxim a functionarii in gol a motoarelor;

spalarea autovehiculelor si blindatelor se va executa in locuri special amenajate, la statiile de spalare;

se interzice folosirea detergentilor pentru spalarea autovehiculelor la rampele sau platformele amplasate in afara statiilor de spalare;

3.3.2.3 Norme specifice de prevenire si stingere a incendiilor:

se interzice alimentarea tehnicii pe locurile de parcare;

se interzice pastrarea carburantilor, lubrifiantilor si ambalajelor goale in locurile de dispunere a tehnicii;

se interzice folosirea in interiorul autoatelierelor a urmatoarelor utilaje: aparat de sudura oxiacetilenic, tavi pentru spalat piese, instalatii de gresat, distribuitori pentru lubrifianti lichizi;

se interzice iluminarea cu felinare sau cu flacara deschisa;

se interzice folosirea focului deschis/fumatul in locurile sau in spatiile in care se prelucreaza, utilizeaza, depoziteaza, vehiculeaza sau manevreaza materiale combustibile ori care in prezenta focului deschis prezinta pericol de incendiu sau de explozie;

lucrarile de sudura la autovehiculele si utilajele in reparatie se vor executa numai dupa inlaturarea scurgerilor de lichide combustibile, curatirea pieselor si a zonelor de lucru. Sudarea rezervorului de combustibil se va face dupa spalarea cu apa calda.

CAPITOLUL 4:  DOCUMENTE DE EVIDENTA SI MISCARE UTILIZATE IN PROCESUL DE MENTENANTA A SISTEMULUI DE FRANARE A AUTOCAMIONULUI DAC 665-T

Actul de predare-primire (destinatie, continut, mod de completare, circuit, arhivare)

a) Destinatie. Serveste ca :

document de predare - primire intre unitati, subunitati si echipaje sau persoane;

act de predare in reparatie intre unitati beneficiare si unitati reparatoare;

document de garantie (calitate) pentru reparatiile medii si capitale.

b)  Continut:

denumirea tehnicii;

predator;

primitor;

baza si motivul predarii;

date asupra exploatarii;

starea tehnica;

rezultatul probelor si incercarilor

c)  Mod de completare. Se intocmeste in 2 exemplare intre predator si primitor (in 3 exemplare la predarea in exploatare si la batalioane si companii de mentenanta).

Documentul se intocmeste separat pentru tehnica militara, la care se tine evidenta timpului de functionare in exploatare (tancuri, autocamioane, tunuri, masini - unelte, utilaje, autospeciale, avioane etc.) si in grup pentru tehnica militara, la care nu se tine evidenta functionarii sau pentru materialele care apartin unui singur compartiment de inzestrare - aprovizionare (pistoale, aparatura de cercetare de radiatie si chimica, statii radio etc.) .

Pentru tehnica militara care nu se mai inapoiaza aceleiasi unitati, se va intocmi un nou act de predare - primire .

In acest caz, unitatea reparatoare va emite act de primire unitatii predatoare si pe baza ordinului de distributie va obtine act de primire de la unitatea la care se preda tehnica militara . In actul de primire se va mentiona nr. actului de predare - primire, incheiat intre unitatea reparatoare si unitatea primitoare .

Armamentul se preda la reparatie in afara unitatii pe baza de act de primire, iar actul de predare - primire se anexeaza la acesta .

Numarul actului de predare - primire se da din registrul de evidenta a tehnicii militare sosite in reparatie (se foloseste registrul de evidenta a comenzilor) .

In capitolul I se inscriu pe ambele exemplare gradul, numele si prenumele persoanei care preda tehnica militara si gradul, numele si prenumele persoanei, care o primeste .

In capitolul II, punctul 2 se anuleaza "indeplinit" sau "neindeplinit" . In cazul cand tehnica se introduce in reparatie cu norma de functionare neindeplinita, se arata cu cat nu a fost indeplinita, iar la punctul 3 se trece felul reparatiei in functie de starea de uzura a tehnicii militare . Daca tehnica militara, utilajul etc. nu si-au indeplinit norma de functionare pana la felul reparatiei prevazute in ordinul de reparatie, unitatea predatoare va executa cercetarea administrativa in vederea stabilirii pagubei si a raspunderilor materiale .

In capitolul III, punctul 1 se trec : lovituri, tamponari, rupturi, starea vopselei etc.

La punctul 2 se vor mentiona subansamblurile si piesele avariate, lipsa, substituite sau accidentate tehnic, precum si alte concluzii referitoare la obiectele predate in (din) reparatie (exploatare) .

La punctul 3 se vor mentiona, atat probele efectuate la predarea in reparatie, cat si probele executate la tehnica militara predata din reparatie .

La punctul 4 se vor inscrie dupa caz si alte serii ale subansamblurilor de pe tehnica militara . De asemenea, se vor preciza daca tehnica militara s-a predat cu cartea (instructiunile) de exploatare si cu lotul de piese si scule, conform inventarului anexat .

La punctul 5 se vor inscrie anumite observatii ce se fac de delegatul unitatii primitoare, referitoare la starea tehnica si de intretinere a obiectelor primite .

In cazul cand se poate stabili valoarea pagubei, la predarea tehnicii militare in reparatie, se va inscrie suma respectiva in actul de predare - primire de catre unitatea reparatoare la capitolul III punctul 5 .

De conditiile in care s-a efectuat predarea - primirea vor lua cunostinta, sub semnatura, atat comandantul unitatii predatoare, cat si comandantul unitatii primitoare in cazul cand predarea - primirea se executa intre unitati si de loctiitorul tehnic (seful de arma) cand predarea - primirea se efectueaza in cadrul unitatii .

d)  Circuit:

exemplarul 1 la unitatea predatoare (predator);

exemplarul 2 la unitatea primitoare (primitor);

exemplarul 3(la predarea in exploatare) la organul tehnic, iar la BC la sectia reparatoare;

la primirea tehnicii militare din reparatie (din exploatare) delegatul unitatii primitoare va avea asupra sa ex. incheiat cu ocazia predarii

e)  Arhivare. Se arhiveaza la biroul documente clasificate si se pastreaza conform prevederilor instructiunilor arhivistice pentru documente de gestiune.

4.2 Comanda (destinatie, continut, mod de completare, circuit, arhivare)

Format A4, tiparit pe ambele fete, in blocuri a 100 file .

a)  Destinatie Serveste ca document de productie si de evidenta a bunurilor materiale in cadrul unitatilor (subunitatilor) de reparat tehnica militara, astfel :

Pe linie de productie :

lansarea in productie (reparatie, fabricatie, reconditionare, transformare, revizie si asistenta tehnica, verificare, etalonare-reglare etc.) a tehnicii si armamentului ;

consemnarea constatarilor cu privire la starea tehnicii si armamentului introdus in reparatie, verificarea si stabilirea subansamblurilor, pieselor si materialelor necesare executarii lucrarilor;

stabilirea felului lucrarii, a timpului necesar pentru realizarea si coordonarea productiei intre sectiile, atelierele si grupele independente ;

atestarea calitatii lucrarilor executate si emiterea certificatelor de garantie (calitate) pentru produsele fabricate .

Pe linia evidentei bunurilor materiale, pentru :

inregistrarea documentelor justificative de predare in depozit (magazie) a produselor rezultate din procesul de fabricatie (transformare), a subansamblurilor si pieselor care urmeaza a fi reconditionate, a celor pentru care aprobarea declasarii si casarii este de competenta esaloanelor superioare, cat si a deseurilor provenite din activitatea de productie sau ca urmare a casarii este de competenta esaloanelor superioare, cat si a deseurilor provenite din activitatea de productie sau ca urmare a casarii materialelor ;

inregistrarea in evidenta operativa si in contabilitate a bunurilor materiale consumate, a celor ce urmeaza a fi reconditionate, declasate si casate, precum si a produselor fabricate (transformate) ;

casarea materialelor rezultate din procesul de productie, a caror aprobare pentru declasare si casare este de competenta comandantului (sefului) unitatii ;

intocmirea documentului privind declasarea si casarea tehnicii si armamentului, a caror aprobare este de competenta esaloanelor superioare .

b)      Continut:

executantul lucrarii , baza executarii

felul lucrarii , denumirea completului

date despre complet , unitatea beneficiara , cine executa , timpul si termenul de executie a lucrarii

constatari la primirea completului si pe timpul productiei

concluziile C T C , data , gradul si semnatura primitor la ( din ) reparatie

felul , numarul , data , valoarea totala a documentelor justificative

semnaturile organelor competente

c)      Mod de completare:

intr-un exemplar de catre persoana stabilita de seful compartimentului de specialitate(pentru lucrarile executate la atelierul de reparat tehnica militara) sau seful compartimentului plan productie(pentru lucrarile executate in bazele centrale, bazele si sectiile de reparat tehnica militara) , pe baza programului de productie , a nevoilor reale de reparatii , fabricatii etc. (pentru activitatea din atelierele de reparat) sau la ordinul esaloanelor superioare .

daca dupa efectuarea trierii si inscrierea rezultatelor in comanda se constata ca reparatia tehnicii militare respective nu este justificata din punct de vedere economic, se va intocmi o calculatie de pret privind costul reparatiei, care va fi trimisa unitatii beneficiare, in vederea intocmirii procesului verbal de scoatere din functiune a mijloacelor fixe / de declasare a unor bunuri materiale .

d)      Circuit:

seful compartimentului de specialitate (inginer sef) pentru aprobarea lansarii comenzii si pentru certificarea datelor din comanda si documentelor justificative ;

sectie , atelier pentru executarea lucrarii , solicitarea materialelor necesare si predarea la depozit ( magazie ) a pieselor , subansamblurilor , deseurilor si produselor fabricate (transformate) , pe baza documentelor justificative ;

depozit (magazie) pentru eliberarea bunurilor materiale necesare procesului de productie si primirea pieselor , subansamblurilor , deseurilor si produselor fabricate (transformate) , pe baza documentelor justificative ;

compartimentul C.T.C. pentru confirmarea calitatii executiei ;

comandantul unitatii pentru aprobarea scaderii si declasarii bunurilor materiale din documentele justificative ;

compartimentul financiar-contabil (impreuna cu documentele justificative ) pentru inregistrarea in contabilitate .

e)      Arhivare: la compartimentul financiar-contabil .

Bonul de consum (destinatie, mod de completare, circuit, arhivare)

Format ½ A4, tiparit pe ambele fete, in blocuri de 100 de file.

a)      Destinatie. Serveste ca:

document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material, respectiv a mai multor materiale, dupa caz;

document justificativ de scadere din gestiune;

document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.

b)      Mod de completare:

Se intocmeste in doua exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor din magazie pentru consum, de compartimentul care efectueaza lansarea, pe baza programului de productie si a consumurilor normate, sau de alte compartimente ale unitatii, care solicita materiale pentru a fi consumate.

Bonul de consum se poate intocmii intr-un exemplar in conditiile utilizarii tehnicii de calcul.

Bonul de consum (colectiv), in principiu, se intocmeste pe formulare separate pentru materialele din cadrul aceluiasi cont de materiale, loc de depozitare si loc de consum.

In situatia in care materialul solicitat lipseste din depozit, se procedeaza in felul urmator:

in cazul bonului de consum se completeaza spatiul urmator cu denumirea materialului inlocuit, dupa ce, in prealabil, pe verso se obtin semnaturile persoanelor autorizate sa aprobe folosirea altor materiale decat cele prevazute in consumurile normate;

in cazul bonului de consum (colectiv) se taie cu o linie denumirea materialului inlocuit si se semneaza de aprobare a inlocuirii, in dreptul randului respectiv. Dupa inscrierea denumirii materialului inlocuitor se intocmeste un bon de consum separat, aplicandu-se un semn distinctiv (in cazul unitatilor economice) sau materialul inlocuitor se inscrie pe un rand liber in cadrul aceluiasi bon de consum.

In bonul de consum, coloanele " Unitatea de masura" si "Cantitatea necesara" de pe randul 2 se completeaza in cazul cand se solicita si se elibereaza din magazie materiale cu doua unitati de masura. Daca operatia de predare-primire a materialelor nu pot fi suspendate in timpul inventarierii magaziei de materiale, comisia de inventariere trebuie sa inscrie pe documentele respectivului mentiunea "predat in timpul inventarierii".

c)  Circuit:

la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate (ambele exemplare);

la persoanele autorizate sa aprobe folosirea altor materiale, in cazul materialelor inlocuitoare in unitatile economice;

la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predarea de catre gestionar si de primire de catre delegatul care primeste materialele (ambele exemplare);

la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica (ambele exemplare).

La unitatile economice, exemplarul 1 circula la contabilitatea materialelor, ca document de scadere din gestiune, iar exemplarul 2 serveste la inregistrarea in contabilitate a costurilor.

La institutiile publice, exemplarul 2 ramane la emitent.

d)  Arhivare. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

Bonul de predare, transfer, restituire (destinatie, mod de completare, circuit, arhivare)

Format ½ A4, tiparit pe ambele fete, in blocuri de 100 de file.

In cazul utilizarii ca bon de predare a produselor finite la depozit

a)  Destinatie. Serveste ca:

document de predare la magazie a produselor finite;

document justificativ pentru incarcare in gestiune;

document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate;

sursa de date pentru urmarirea realizarii productiei;

sursa de date pentru calculul si plata salariilor.

b)  Mod de completare. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura predarii la magazie a produselor, de catre sectie, atelier etc. Daca operatiile de predare-primire a produselor nu pot fi suspendate in timpul inventarierii magaziei ca produse finite, comisia de inventariere trebuie sa inscrie pe documentul respectiv mentiunea " primit in timpul inventarierii".

c)  Circuit:

la inginerul-sef, directorul tehnic sau conducatorul societatii respective, pentru certificarea executarii efective a produselor de natura masinilor, utilajelor, instalatiilor sau altor mijloace fixe da aceeasi natura, semnandu-se pentru realitate in "Vizat C.T.C.";

la magazia de produse finite, semnandu-se de predarea de catre sectie (atelier) si de primire in gestiune de catre gestionar (ambele exemplare);

la compartimentul C.T.C. pentru efectuarea controlului tehnic de calitate, semnandu-se pentru certificarea controlului (ambele exemplare);

la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica (exemplarul 1);

la compartimentul care urmareste realizarea productiei (exemplarul 2).

d)  Arhivare:

la compartimentul financiar-contabil sau la persoana care conduce evidenta (exemplarul 1);

la compartimentul care urmareste realizarea productiei (exemplarul 2).

In cazul utilizarii ca bon de predare a materialelor refolosibile la magazie

a)      Destinatie. Serveste ca:

document de predare la magazie a materialelor refolosibile rezultate din sectiile de fabricatie principale si auxiliare;

document justificativ pentru incarcare in gestiune;

document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate;

b)      Mod de completare: Se intocmeste in doua exemplare, pe masura predarii la magazie a materialelor refolosibile, de catre sectii, ateliere etc. si se semneaza de seful sectiei care dispune predarea.

c)      Circuit:

la magazia de materiale refolosibile, semnandu-se de predarea de catre delegatul sectiei, atelierului etc. si de primire in gestiune de catre gestionar (ambele exemplare);

la compartimentul financiar-contabil sau persoana care conduce evidenta, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica ( exemplarul 1 pentru evidenta materialelor si exemplarul 2 pentru evidenta costurilor).

d)      Arhivare. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

In cazul utilizarii ca bon de predare a semifabricatelor la magazie

a)      Destinatie. Serveste ca:

document de predare la magazie sau intre sectii a semifabricatelor rezultate din productie;

document justificativ pentru incarcare in gestiune;

document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate;

sursa de date pentru calculul si plata salariilor.

b)      Mod de completare. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura predarii la magazie a semifabricatelor de catre sectii, ateliere etc. Daca operatiile de predare-primire a semifabricatelor nu pot fi suspendate pe timpul inventarierii magaziei de semifabricate, comisia de inventariere trebuie sa inscrie de documentul respectiv mentiunea " primit in timpul inventarierii".

c)      Circuit:

la magazia de semifabricate pentru predarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre delegatul sectiei care face predarea si de primirea in gestiune de catre gestionar (ambele exemplare);

la compartimentul C.T.C. pentru efectuarea controlului tehnic de calitate, semnandu-se pentru certificarea acestui control (ambele exemplare);

la compartimentul financiar-contabil pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica (exemplarul 1, direct de la magazie);

la compartimentul care urmareste realizarea productiei (exemplarul 2).

d)      Arhivare. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare).

In cazul utilizarii ca bon de transfer intre doua gestiuni aflate in incinta unitatii

a)      Destinatie. Serveste ca:

dispozitie de transfer a valorilor materiale de la o gestiune la alta in incinta unitatii;

document justificativ pentru scaderea din gestiunea predatorului si de incarcare in gestiunea primitorului.

b)      Mod de completare. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura ce se efectueaza transferuri, de catre organul care dispune transferul, care semneaza la rubrica corespunzatoare. Transferul se efectueaza numai intre gestiunile din incinta aceleiasi unitati. In cazul gestiunilor dispersate teritorial se intocmeste Aviz de insotire a marfii (Cod 14-3-6A).

c)      Circuit:

la magazia predatoare pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionar (ambele exemplare);

la delegatul magaziei primitoare care semneaza de primire pe exemplarul 1 si retine exemplarul 2;

la compartimentul financiar-contabil, ambele exemplare, care, dupa confruntarea lor, stau la baza efectuarii inregistrarilor in evidenta magaziilor.

d)      Arhivare. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

In cazul utilizarii ca bon de restituire

a)      Destinatie. Serveste ca:

dispozitie de restituire la magazie a valorilor materiale nefolosite (materiale si semifabricate) de sectiile de fabricatie principale sau auxiliare;

document justificativ de incarcare in gestiunea primitorului;

document justificativ de inregistrare in evidenta magaziei si in contabilitate.

b) Mod de completare. Se intocmeste in doua exemplare, pe masura restituirii la magazie a valorilor materiale, de organul care face restituirea (sectii, ateliere etc) si care semneaza la rubrica corespunzatoare.

Nu se completeaza rubrica "Unitatea".

c)      Circuit:

la magazie, pentru primirea cantitatilor restituite, semnandu-se de predare de catre delegatul sectiei (atelierului etc) care face restituirea si de primirea de catre gestionar (ambele exemplare);

la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in contabilitatea sintetica si analitica (exemplarul 1 pentru evidenta materialelor, exemplarul 2 pentru evidenta costurilor).

d)      Arhivare. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil (ambele exemplare).

ANEXE

ANEXA NR. 1: ACTUL DE PREDARE-PRIMIRE

ANEXA NR. 2: COMANDA

ANEXA NR. 3: BONUL DE CONSUM

ANEXA NR. 4: BONUL DE PREDARE, TRANSFER, RESTITUIRE

ROMANIA Anexa nr. 1

MINISTERUL APÃRÃRII NATIONALE Exemplar nr.

Unitatea militara nr.............

VÃZUT VÃZUT

............... ..............

ACT DE PREDARE-PRIMIRE

Nr. ....din....

I. ..serii....nr inventar.. valoarea ..

serii....nr inventar ..valoarea ..

serii....nr inventar ..valoarea ..

serii....nr inventar ..valoarea ..

serii....nr inventar ..valoarea ..

Apartinand............................

Predator (in reparatie, exploatare).......din U.M...........

Primitor (in reparatie, exploatare)....din U.M...........

Predator (din reparatie)........din U.M............

Primitor (din reparatie)............din U.M...........

Baza predarii........................

^{(nr. ordin de reparatie, ordin de distributie, ordin de zi, etc.)}

Tehnica se preda pentru..........................

^{(repararea, pastrarea, exploatarea)}

II. Date asupra exploatarii:

Ani (ore) motoresurse echivalente etc. consumate:

- de la inceputul exploatarii..............

- de la ultima reparatie medie..............

- de la ultima reparatie capitala...............

norma de functionare pentru introducerea in reparatie ......................

^{(ani, ore) motoresurse echivalente etc.}

Felul reparatiei ce urmeaza a se executa .

III. Starea tehnica:

Aspect general ..................

Starea tehnica si de completare a tehnicii (a subansamblurilor)...

Rezultatul incercarilor si probelor.............

Tehnica se preda

^{cu (fara) cartea tehnica seria ..}

^{cu (fara) lotul de piese si scule conform inventarului anexat}

^{(acumulatoare.......buc. cu seriile)}

^{(anvelope..........buc. cu seriile)}

Alte observatii:.....................

La primirea din reparatie delegatul primitor va prezenta act de primire pentru piesele si subansamblurile lipsa si accidentate tehnic consemnate in prezentul act de la cap. III, pct. 2.

IV. In cadrul reparatiei s-au executat:

- rodaj (probe)........ore........km

- reglaje............ore........km

- incercari.........ore........km

Unitatea urmeaza sa efectueze:

- rodaj (probe)........ore........km

- reglaje............ore........km

- incercari.........ore........km

V. Tehnica (subansamblurile, piesele) corespunde din punct de vedere tehnic, poate fi data in exploatare si se garanteaza functionarea pana la data de ..sau ......ore....km cu respectarea intocmai a instructiunilor de rodaj exploatare si a urmatoarelor indicatii:

Am predat in/din reparatie, exploatare  Am primit in/din reparatie, exploatare

Data............  Data............

..............

^{(grad, nume, prenume, semnatura) (grad, nume, prenume, semnatura)}

Data............  Data............

..............

^{(grad, nume, prenume, semnatura) (grad, nume, prenume, semnatura)}

Data............  Data............

..............

^{(grad, nume, prenume, semnatura) (grad, nume, prenume, semnatura)}

Data............  Data............

..............

^{(grad, nume, prenume, semnatura) (grad, nume, prenume, semnatura)}

ROMANIA Anexa nr. 2

MINISTERUL APARARII NATIONALE APROB Exemplar nr

Cod document________  Scaderea si declasarea bunurilor materiale din documentele

Unitatea militara______  justificative mentionate si anexate la prezenta comanda

COMANDANTUL U.M. Nr. ____

_____

_____ _______ ______ _______

APROB COMANDA NR. _______ DIN ______

Lansarea comenzii

Seful compartimentului  Executant principal_________________

Baza_________________(pozitia din plan) _______

Fel lucrare_________________ intrat in unit. prod. Data______

Denumire complet___________ iesit din unit. prod. Data______

Pretul de plan al produsului primit la reparat Data________

(lucrarii) ___________________ primit din reparatii Data______

Complet

Tehnica

Cantitatea

Cod sectie, grupa, atel. de baza

Cod atelier grupa (colaborare)

Cod, tip lucrare

Timp

Termen de executie

Cod

Serie

Denumirea

Cod

Nr. inv.

Seria

U/M

U.M. beneficiara

Planif. normat

Pontat

Complet

Tehnica

Cantitatea

Cod sectie, grupa, atel. de baza

Cod atelier grupa (colaborare)

Cod, tip lucrare

Timp

Termen de executie

Cod

Serie

Denumirea

Cod

Nr. inv.

Seria

U/M

U.M. beneficiara

Planif. normat

Pontat

Constatari la primirea tehnicii (armamentului) in productie si pe timpul productiei

Concluziile organului C.T.C. (Data, gradul, semnatura)

Primit la reparat_______ (Data, gradul, semnatura) Primit din reparat______ (Data, gradul, semnatura)

Organ emitent ____________

(gradul, semnatura)

Documentele justificative de primire din (predare in) depozit (magazie) a materialelor
Felul si numarul documentelor	Data	Valoarea totala	Felul si numarul documentelor	Data	Valoarea totala	Felul si numarul documentelor	Data	Valoarea totala	Felul si numarul documentelor	Data	Valoarea totala

Certific exactitatea datelor din comanda si documentelor justificative din tabelul de mai sus privind incadrarea in normele de timp, consum materiale si normele valorice.

Seful compartimentului plan productie (ofiter coordonator cu reparatiile) _____

________

_____ _______ ______ __________

Anexa nr. 3

BON DE CONSUM (COLECTIV)

UNITATEA

Produs, lucrare (comanda)

BON DE CONSUM  (COLECTIV)

Numar document

Data

Cod predator

Cod primitor

Nr. comanda Cod produs

Ziua

Luna

Anul

Nr. crt

Denumirea valorilor materiale (inclusiv sort, marca, profil dimensiune)

Cont

Cantit necesara

Cod

U/M

Cantitatea eliberata

Pretul unitar

Valoarea

Debitor

Creditor

Data si semnatura

Sef compartiment

Gestionar

Primitor

(verso)

Nr. crt	Denumirea valorilor materiale (inclusiv sort, marca, profil dimensiune)	Cont		Cantit necesara	Cod	U/M	Cantitatea eliberata	Pretul unitar	Valoarea
		Debitor	Creditor
Data si semnatura		Sef compartiment				Gestionar		Primitor

Anexa nr. 4

BON DE PREDARE-TRANSFER RESTITUIRE

UNITATEA

BON DE PREDARE-TRANSFER RESTITUIRE

Numar document

Data

Cod predator

Cod primitor

Nr. comanda Cod produs

Ziua

Luna

Anul

Nr. crt.

Denumirea valorilor materiale (inclusiv sort, marca, profil dimensiune)

Cont

Cod

U/M

Cantitatea efectiva

Pretul unitar

Valoarea

Debitor

Creditor

Data si semnatura

Viza C.T.C. (Produs miscare)

Predator

Primitor

(verso)

Nr. crt.	Denumirea valorilor materiale (inclusiv sort, marca, profil dimensiune)	Cont		Cod	U/M	Cantitatea efectiva	Pretul unitar	Valoarea
		Debitor	Creditor
Data si semnatura		Viza C.T.C. (Produs miscare)			Predator		Primitor

BIBILIOGRAFIA

1. L-11, Instructiuni privind mentenanta tehnicii si echipamentelor din inzestrarea M. Ap. N. pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi, Bucuresti, 2002.

2. L-11/1, Instructiuni privind mentenanta tehnicii de B.A.T. din inzestrarea Armatei Romaniei pe timp de pace, in situatii de criza si la razboi, Bucuresti, 2004.

3. F.T. /Au.-4/4, Ghidul comandantului grupei de interventii tehnice, Pitesti, 2005.

4. Autoturismele ARO, Editura Tehnica, Bucuresti, 1976, Parizescu V., s.a..

5. Manualul autocamioanelor DAC 665 T/G, cunoastere si exploatare, Bucuresti, 1983.

6. Automobile ROMAN cu motoare Diesel, Editura tehnica, Bucuresti, 1975, Ing. Victor Mateevici, Toma Pavelescu, Dumitru Bogdan.

7. Fratila Ghe. s.a., Automobile. Cunoastere, intretinere si reparare, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2004.

8. Transportoare amfibii blindate pe roti. Manual de cunoastere si exploatare, vol.I, Bucuresti, 1988.

9. Barsan, Aspecte privind informatizarea automobilelor.

10. C. Manea, M. Sratulat , Fiabilitatea si diagnosticarea automobilelor.

11. Masini si utilaje. Constructii de autovehicule- Editura didactica si pedagogica Buc. 1980 Gheorghe Fratila, E. Draghici.

12. Exploatarea autovehiculelor militare, Vol. I Academia Militara, Buc. 1980.

13. Constantin J., Exploatarea autovehiculelor militare, Vol. II - Proiectarea parcurilor de autovehicule.

14. Manualul de cunoastere a aparaturii de diagnosticare si a utilajelor de parc, Bucuresti, 1996.

15. Radut N., Reconditionarea pieselor, Ed. Militara, 1983.

16. Manualul de cunoastere si exploatare al autoatelierului pentru intretineri si reparatii la automobile, A.I.R.A. tip 4 pe sasiu de DAC665T (l autosasiu).

17. Manualul de cunoastere si exploatare al autoatelierului pentru intretineri si reparatii curente la aparatura radiotelefonica, telegrafica si incarcat baterii de acumulatoare alcaline, A.R.T.T. -M-5 pe sasiu de DAC665T (1 autosasiu).

18. Manualul de cunoastere si exploatare al remorcii atelier pentru verificat, reparat si incarcat baterii de acumulatoare cu placi de plumb, A.R.I.A. pe sasiu de remorca R2RPF - 7 (1 remorca).

19. Manualul de cunoastere si exploatare al autoatelierului pentru prelucrari mecanice si lucrari comune, APM tip 1 cu strung si utilaje specifice lucrarilor armelor si APM tip 2 cu strung, masina de frezat si utilaje specifice lucrarilor armelor (1 autosasiu si 1 remorca).

20. Manualul de cunoastere si exploatare al autoatelierului pentru verificat si reparat echipamentul electric la autovehicule, cu remorca atelier, AREE (1 autosasiu si 1 remorca).

21. Manualul de cunoastere si exploatare al autoatelierului pentru demontare-montare si reparatii mecanice transportoare amfibii blindate si automobile, ADMR tip 1 (1 autosasiu si 1 remorca).

22. Culegere de norme specifice de securitate a muncii, C.N.S.S.M.Vol. II, Editie 1996.

23. Manual de protectie a mediului in Fortele Terestre, F.T./P. Med.-1, 2005.

24. Dispozitiile generale privind instruirea in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor. D.G.P.S.I./2002.

25. Instructiuni privind intocmirea, circulatia si folosirea documentelor din domeniile exploatarii si repararii - fabricarii tehnicii si armamentului (O.G. 41 / 15.11.1976), Bucuresti, 1977.

26. L-9, Instructiuni privind planificarea, evidenta, si raportarea activitatilor de productie din unitatile M.Ap.N., Bucuresti, 2003.

27. L-21, Instructiuni privind organizarea si executarea inspectiilor tehnice periodice la autovehiculele militare, Bucuresti, 2006.

28. L-4/5, Norme de calcul al consumului de carburanti-lubrifianti si lichide speciale pentru functionarea si mentenanta tehnicii militare, Bucuresti. 2005.

Internet