 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri |
| Tehnica mecanica |
MENTENANTA INSTALATIE DE RACIRE A MOTOARELE 19256 MTN 8
CAPITOLUL I
Regimul termic exercita o influenta puternica asupra functionarii motorului cu ardere interna, Pentru a mentine un nivel termic corespunzator functionarii la parametrii optimi ai motorului, instalatia de racire evacueaza fortat o parte din caldura degajata prin arderea combustibilului. In timpul functionarii motorului, temperatura maxima a gazelor din interiorul cilindrului depaseste 20000C. Pentru functionarea normala a motorului trebuie ca toate piesele care sunt in contact cu gazele ( cilindrii, pistoane, supape, chiulasa ) sa fie racite.
Functionarea motorului la un regim termic prea ridicat produce :
-micsorarea coeficientului de umplere al cilindrului, ca urmare a cresterii volumului specific al amestecului carburant o data cu cresterea temperaturii ;
-inrautatirea ungerii uleiului, deoarece pelicula de ulei de pe piesele cu temperaturi ridicate (300-5000C) se evapora si arde ;
-aparitia fenomenelor daunatoare de detonatie si autoaprindere ;
-griparea pistoanelor in cilindrii datorita dilatarii si inrautatirii ungerii.
Racirea exagerata produce inrautatirea functionarii motorului, deoarece:
-se maresc pierderile de caldura si prin aceasta se reduce puterea si economicitatea motorului;
-se modifica in mod defavorabil compozitia amestecului carburant din cauza evaporarii incomplecte a combustibilului ;
-vaporii de combustibil se condenseaza pe peretii cilindrilor, spala pelicula de ulei si ajung in carterul motorului, unde dilueaza uleiul ; prin aceasta accelereaza foarte mult uzarea motorului.
Racirea motorului trbuie limitata intre anumite valori de temperatura, care asigura functionarea motorului in conditii optime. Se considera ca temperatura motorului este normala atunci cand teperatura apei de racire are 80-900C la iesirea din motor, independent de sarcina si de temperatura aerului inconjurator.
Racirea cilindrilor se face fie direct, prin cedarea caldurii catre mediul inconjurator, fie prin intermediul unui lichid de racire, care, apoi, transmite caldura mai departe aerului inconjurator.
Din acest punct de vedere se deosebesc doua sisteme de racire a motorului :
-racirea cu aer ;
-racirea cu lichid.
Racirea cu aer a motoarelor se realizeaza prin trecerea unui curent de aer peste suprafata exterioara a cilindrilor si chiulaselor, cu o anumita viteza. Pentru a se mari suprafata de contact cu aerul de racire, suprafata exterioara a cilindrului si chiulasei se mareste prin realizarea de nervuri.
Racirea cu aer este generalizata la motoarele de motorete, motociclete si motoare industriale pana la 40 kW cu un numar mic de cilindrii si se aplica mai restrans la motoarele de automobile si tractoare.
Avantajele racirii cu aer in comparatie cu racirea cu lichid sunt :
-exploatare mai usoara, prin absenta lichidului de racire ;
-greutate mai redusa a motorului prin absenta lichidului de racire si a radiatorului ;
-incalzirea mai rapida a motorului dupa pornire, rezultand uzuri mai reduse deca la motorul racit cu apa ;
-lipsa pericolului de inghet ;
-cost mai redus.
Racirea cu lichid al motorului se face in felul urmator : caldura inmagazinata in peretii cilindrilor este preluata de apa care se afla in camasa de apa a motorului. Apa se incalzeste si apoi trece prin radiator unde cedeaza caldura aerului exterior, racindu-se. Dupa aceasta, apa ajunge din nou in camasa de apa a motorului si circuitul se repeta in tot timpul functionarii motorului.
Dupa modul de efectuare a circulatiei apei, se deosebesc doua tipuri de instalatii de racire : prin termosifon si cu circulatia fortata. La instalatia de racire prin termosifon, circulatia lichidului de racire se face liber, datorita faptului ca apa calda, fiind mai usoara, are tendinta sa se ridice in partea superioara, iar apa rece, sa coboare in partea inferioara. Instalatia de racire cu circulatie fortata se foloseste aproape la toate motoarele moderne.
Ca lichid de racire se utilizeaza in general, apa, iar in timpul iernii un amestec de apa cu diferite lichide speciale, care contribuie la coborarea temperaturii de inghet. Amestecul format poarta denumirea de lichid antigel.
In functie de modul in care se face comunicatia cu atmosfera, instalatiile de racire cu circulatie fortata se impart in doua mari grupe : instalatii de racire, deschise si instalatii de racire inchise.
La instalatia de racire deschisa lichidul de racire este permanent in contact cu atmosfera, iar la instalatia inchisa, contactul cu atmosfera se face atunci cand presiunea din instalatie depaseste anumite limite. Ridicarea presiunii lichidului de racire atrage dupa sine si ridicarea temperaturii de fierbere a lichidului de racire, respectiv ridicarea nivelului termic de functionare a motorului si obtinerea unui randament sporit. Aceasta deoarece se mareste diferenta de temperatura dintre lichidul de racire si aerul ce trece prin radiator ; radiatorul va fi mai mic, iar pompa de apa si ventilatorul vor consuma mai putina energie.
Schema de principiu a instalatiei de racire deschise este reprezentata in fig.1.
|
|
fig.1
Pompa de apa 1 aspira lichidul racit din radiatorul 2 prin conducata de aspiratie 3 si il refuleaza prin conducta de refulare 4 in camasa de racire a motorului, dupa ce a trecut prin racitorul de ulei 5. Ventilatorul 6 antreneaza aerul prin radiator. Lichidul cald este colectat in partea superioara de coducta 7, el trece prin termostatul 8 si, apoi, prin coducta 9, in partea superioara a radiatorului. Prin racire, greutatea specifica a apei creste si apa calda, pe masura ce se raceste, va avea tendinta sa coboare in partea de jos a radiatorului. Aceasta tendinta este accelerata de faptul ca din bazinul inferior al radiatorului pompa de apa aspira lichidul racit.
In componenta instalatiei de racire se prevede un termostat care regleaza limita inferioara a temperaturii motorului, prin inchiderea si deschiderea circulatiei lichidului de racire prin radiator. Astfel, cand motorul este rece (la pornire) termostatul inchide circuitul prin radiator, intreaga cantitate de lichid trece din conducta 7 in conducta 10, si, apoi, prin pompa, in partea inferioara, realizand asa-numitul 'circuit scurt' (fig.1a). Cand lichidul de incalzire a depasit temperatura de 750C, termostatul deschide progresiv circulatia si prin radiator (fig.1b), mentinand temperatura motorului intre limitele 80-900C.
La instalatiile de racire inchise (fig.2) se prevede vasul de expansiune 1, care are rolul de a compensa variatiile de volum ale lichidului din timpul functionarii
motorului si a elimina vaporii si bulele de aer din interiorul lichidului de racire.
Vasul de expansiune se monteaza mai sus decat bazinul superior al radiatorului sau decat conducta de iesire a apei din motor. In vasul de expansiune, in spatiul de compensare 2, se aduna vaporii de apa si bulele de aer care se deplaseaza din circuitul principal prin 3 si 4 . Din vasul de expansiune, lichidul revine in circuitul de racire, prin conducta 5, in coloana de aspiratie a pompei de apa. Comunicarea se face cu atmosfera prin supapele de suprapresiune si de depresiune, montate pe busonul de umplere 6 al vasului de expansiune. Rezerva de lichid din vasul de expansiune trebuie sa fie minim 10% din cantitatea totala de lichid din instalatie, iar volumul de compensare 5-6% din aceasi cantitate.
|
|
fig.2
La realizarea schemei de racire, se urmareste ca lichidul rece sa se aduca in primul rand in zona celor mai calde parti ale motorului si apoi sa se treaca in restul traseului. De obicei, lichidul de racire se aduce in partea superioara a blocului motor, apoi in chiulasa, unde este orientat spre supapa de evacuare.
CAPITOLUL II
Radiatorul este ansamblul care, impreuna cu ventilatorul, asigura racirea apei. El cedeaza catre aerul inconjurator caldura inmagazinata in lichidul de racire in timpul trecerii prin camasa de apa a blocului motor si canalizatiile de apa din chiulasa.
Partile componente ale radiatorului sunt : bazinul superior, un orificiu de umplere, bazinul inferior, corpul , teava de avacuare a aburului si cadrul de fixare. Legatura radiatorului cu instalatia de racire al motorului se face prin racorduri metalice.
Bazinele radiatorului sunt confectionate din tabla de alama sau din otel,ambutisata, sunt asamblate prin lipire cu cositor si se sprijina de caroserie prin tampoane de cauciuc.
Corpul radiatorului face legatura dintre cele doua bazine. Trecand prin corpul radiatorului, din bazinul superior in cel inferior, apa este racita de curentul de aer care trece prin spatiile libere dintre tevile care compun corpul
Dupa constructie radiatoarele pot fi : tubulare si lamelare.
Instalatia de racire la motoarele moderne este de tip inchis, deoarece in acest mod se elimina pierderea prin evaporare a lichidului din instalatia de racire. Separarea de atmosfera a instalatiei de racire de tip inchis se realizeaza cu ajutorul busonului radiatorului care este dotat cu doua supape--una de suprapresiune care evacueaza aburul in atmosfera si alta de depresiune care se deschide atunci cand presiunea din instalatia de racire devine mai mica decat presiunea atmosferica si permite intrarea aerului in radiator.
II.2. Pompa de apa si ventilatorul (fig.3)
|
|
fig.3
Pentru motoarele de autovehicule aceasta este, in general, o pompa centrifuga, cu un singur rotor semi-inchis, cu dirijarea unilaterala a lichidului si cu camera spirala de refulare.
Pompa are rolul de a efectua circulatia fortata a apei in instalatia de racire.
Presiunea necesara a acestor pompe este de 0,35-1,5 bar. Pentru asigurarea unei circulatii in conditii bune prin canalizatia de lichid ( care are sectiuni mari ) este suficienta o presiune de 0,3-0,5 bar, insa se cauta obtinerea unei rezerve de 0,8-1,0 bar fata de presiunea de formare a aburului, pentru ca in anumite puncte ale instalatiei de racire temperatura lichidului este mult mai mare decat temperatura medie si bulele de abur care se formeaza n-au timp sa se condenseze la iesirea din camasa de racire a blocului.
Desi instalatile de racire ale motoarelor sunt in principiu, asemanatoare, acestea pot fi foarte diferite din punct de vedere constructiv, datorita necesitatii de amplasare specifica a componentelor acestora in spatiile relativ restranse de pe autovehicul. In general constructia pompei de lichid este simpla.
Axul pompei, care se monteaza pe rulmenti obisnuiti sau pe rulmenti speciali,are la un capat fixat rotorul 1, iar la celalalt capat fulia de antrenare 2.
De obicei, pompele de lichid sunt antrenate cu curele trapezoidale si foarte frecvent pe aceasi fulie de antrenare se monteaza si ventilatorul. Intrarea si iesirea lichidului din pompa se prevede in mod convenabil, functie de schema in care se monteaza. La unele motoare care nu au un sistem separat de racire a uleiului, pompa refuleaza lichidul direct intr-o rampa a blocului motorului, pe cand la altele lichidul este refulat intr-un racitor de ulei si apoi intra in camasa de racire a blocului.
Ventilatorul serveste la intensificarea curentului de aer care trece prin corpul radiatorului, racindu-l.
Ventilatorul se compune din patru sau sase palete inclinate, fixate pe butucul rotii de curea.
La unele motoare, ventilatorul se monteaza pe axul pompei de apa, fiind antrenat cu aceeasi curea. La alte motoare, unde radiatorul trebuie sa fie montat mai jos ( cazul autocamioanelor cu cabina avansata), acesta se monteaza direct pe arborele cotit.
La automobilele cu motorul in spate sau plasat transversal, ventilatorul se monteaza pe un suport separat, antrenat cu motoare electrice.
Pentru reducerea consumului de combustibil, la automobilele care functioneaza cu sarcini reduse mult timp, sau la care viteza aerului datorita deplasarii este suficient de mare, se monteaza ventilatoare cu turatie variabila, comandate de dispozitive termostatice, functie de temperatura lichidului de racire.
Pentru reglarea automata a temperaturii lichidului de racire in instalatia de racire a motoarelor se prevede termostatul, care este o supapa ce se deschide sau inchide circulatia lichidului de racire prin radiator.
Functionarea acestuia se bazeaza pe dilatarea unor materiale cu coeficient de dilatare mare.
Termostatul 4 este asezat in bosajul de iesire la partea superioara a pompei de apa si are rolul de a permite atingerea rapida a temperaturii de regim normal de functionare a motorului.
Constructiv, termostatul este format dintr-un burduf metalic din alama, care este inchis ermetic ; in interiorul lui se gaseste un lichid special foarte volatil. La partea superioara are o supapa, care, in functie de dilatarea lichidului din interior, sub influenta temperaturii, permite sau obtureaza trecerea lichidului de racire spre radiator.
In fig.4 este reprezentata schema de functionare a termostatului si a circuitului de racire, in functie de teperatura acestuia.
Functionarea termostatului este urmatoarea :
-cand temperatura lichidului de racire este sub 800C, termostatul este inchis ( poz.a ), iar lichidul de racire trece direct prin canalele blocului si chiulasei spre pompa de apa care il impinge sub presiune din nou in blocul motor, deci in acest caz pompa de apa debiteaza in circuitul inchis ;
|
|
fig.4
-cand temperatura lichidului de racire este mai mare decat 800C ( poz.b),lichidul din tubul termostatului se dilata, supapa se deschide si permite trecerea lichidului de racire catre radiator spre a fi racit. In aceasta situatie, presiunea scade in primul circuit, iar trecerea directa este inchisa.
CAPITOLUL III
Instalatia de racire este prevazuta cu un ventilator montat pe arborele cotit al motorului.
Instalatia functioneaza alternativ, fie in intregime, fie in circuite partiale, in functie de gradul de incalzire al motorului.
Dupa pornirea motorului rece ,deci cand termostatul inchide trecerea lichidului de racire, pompa instalatiei vehiculeaza lichidul de racire pe urmatorul circuit: pompa de apa - corpul racitorului de ulei -spatiul de distribuire a lichidului de racire in bloc - spatiile dintre cilindrii - spatiile dintre peretii chiulaselor - conducta principala de colectare a lichidului fierbinte - camera termostatului -de unde e absorbita de pompa de apa.Lichidul de racire preia caldura de la cilindrii si chilasa dar nu o cedeaza aerului,contribuind astfel la obtinerea in timp cat mai scurt a temperaturii de regim al motorului.
Pe masura ce temperatura apei creste pana aproape de temperatura de deschidere a termostatului , lichidul de racire isi mareste volumul astfel ca o parte din acesta, datorita presiunii interioare, este impins in rezervorul de complectare-compensare.
Cand motorul s-a incalzit si temperatura apei ajunge la 71 grade C, termostatul incepe sa se deschida si apa trece partial spre radiator, iar cand apa atinge circa 85 grade C termostatul trimite apa spre bazinul inferior al radiatorului.In acest moment circuitul principal functioneaza in intregime.
Prin amestecarea lichidului de racire cald ,venit de la motor cu lichidul rece din radiator temperatura din intregul circuit scade dar dupa foarte scurt timp incepe sa cresca pe masura functionarii motorului.Plusul de lichid de racire provenit din dilatarea lichidului proaspat introdus in radiator este impins din cauza presiunii interioare creata in rezervorul de compensare in conducte suplimentare pentru a se proteja racordurile de cauciuc si fagurele raditorului.
Cand dupa un timp de functionare, motorul este oprit si incepe sa se raceasca , se raceste si lichidul din instalatie care micsorandu-si volumul, creeaza in instalatie o depresiune.Din aceasta cauza, diferenta de volum dintre starea calda si starea rece este completata de lichidul de racire aflat in rezervorul de compensare, prin intermediul unei conducte racordata la pompa de apa.
Pentru incalzirea cabinei apa fierbinte este impinsa prin conducta de colectare a apei fierbinti din blocul motor in radiatorul cabinei.Aerul proaspat absorbit de cele doua ventilatoare intra prin tevile radiatorului si este refulat in interiorul cabinei.Apa racita in acest fel este absorbita de pompa de apa.
CAPITOLUL-IV
Buna functionare a instalatiei de racire se asigura prin efectuarea lucrarilor de intretinere : spalare-curatire, ungere, verificare si inlocuire a unor elemente.
Spalarea racitorului se face concomitent cu spalarea baii de ulei.Operatiile se executa in urmatoarea ordine :
-se goleste atat uleiul din baia motorului, cat si lichidul din instalatia de racire ;
-se demonteaza racitorul de ulei si baia de pe carterul motorului ;
-se spala spala baia de ulei cu motorina, se sufla cu aer comprimat si se remonteaza pe carter ;
-se demonteaza racitorul de ulei in elemente componente se spala in apa fierbinte cu detergent interiorul corpului si interiorul si exteriorul tevilor de racire ;
-se clateste cu apa curata si se sufla cu aer comprimat ;
-se trece prin fiecare conducta de ulei un curent de motorina sub presiune, se sufla cu aer comprimat ;
-se monteaza racitorul dupa care se remonteaza pe carter.
Lichidul de racire este realizat pe baza de etilen-glicol, amestecat in proportie de 50% cu apa distilata sau dedurizata, asigurand o protectie a motorului contra inghetarii pana la temperatura de -350C.
Lichidul de racire, prezentand unele proprietati fizice si chimice constante, se recomanda sa se foloseasca atat in perioada de vara cat si iarna.
Verificarea se poate face prin folosirea unui aparat termodensimetru care determina gradul de congelare al lichidului de racire.
Pentru a se face o verificare corecta a gradului de congelare al lichidului, se va proceda astfel :
-se porneste motorul pentru a se realiza uniformizarea lichidului de racire si a se incalzi la 400C, temperatura recomandata pentru verificarea gradelor de congelare. In cazul in care masurarea se face la o temperatura diferita de 400C, se va lua in considerare corespondenta dintre gradele de congelare citite pe scara termodensimetrului si cele corespunzatoare diferitelor temperaturi, in momentul masurarii, ale lichidului de racire. ( se foloseste un tabel
-se strange cu o penseta tubul de legatura intre radiator si vasul de expansiune ;
-se desface busonul radiatorului ;
-se ia putin lichid de racire cu ajutorul termodensimetrului, apoi se pune la loc busonul radiatorului, slabindu-se penseta de pe tubul de legatura, amplasat intre radiator si vasul de expansiune ;
-se clatina usor termodensimetrul, pentru a permite flotorului sa ia pozitia sa de echilibru, se citeste valoarea temperaturii si a gradelor de pe scara termodensimetrului, apoi, folosind tabla de corectie, se determina exact gradele de protectie a lichidului de racire.
Verificarea se poate face prin folosirea unui aparat termodensimetru care determina gradul de congelare al lichidului de racire.
Nivelul acestuia se stabileste la rezervorul de compensare.Nivelul este corect cand oglinda lichidului de racire se afla la marginea inferioara a busonului de umplere.
Golirea lichidului se face pe cat posibil cand acesta e inca cald si comporta urmatoarele operatiuni :
-se deschide supapa de reglaj a incalzirii cabinei, prin impingerea parghiei de reglaj complect spre stanga ;
-se rabate cabina si se scot busoanele de aerisire si se umple de la rezervorul de compensare ;
se deschid robinetele de golire a apei, si anume : robinetul de la cotul inferior al radiatorului, robinetul de la carterul motorului si robinetul de la cotul racitorului de ulei.
Umplerea cu lichid a instalatiei se face astfel :
-se inchid toate robinetele de golire ;
-se mentine deschisa supapa de reglaj a incalzirii cabinei ;
-se toarna lichid de racire nou, incet , astfel ca sa se pota evacua aerul din instalatie ;
-dupa umplere se porneste motorul si se tureaza pana cand instalatia de incalzire a cabinei se umple cu lichid ;
-se deschide surubul de purjare a instalatiei de incalzire a cabinei si se tine deschis pana cand, odata cu lichidul, nu mai ies bule de aer din instalatie ;
-se inchide surubul de purjare a instalatiei de incalzire a cabinei ;
-se opreste motorul, se complecteaza lichidul pana obtinerea nivelului in rezervorul de compensare ;
-se inchid busoanele si se controleaza etanseitatea robinetelor de golire si a racordurilor de cauciuc.
Functionarea defectuoasa a instalatiei de racire se manifesta sub doua forme : supraancalzirea sau incalzirea insuficienta a motorului.
Supraancalzirea motorului poate avea urmatoarele cauze :
-pierderi de apa in exterior sau in interior,
-depuneri de piatra, cureaua ventilatorului slaba,
-termostat defect sau pompa de apa nu functioneaza corespunzator
Pierderile de apa in exterior pot avea loc la radiator, la legaturile tuburilor la pompa de apa si la diferite busoane. Pierderile de apa in interior se pot produce datorita garniturilor defecte ale chiulasei, strangerii insuficiente a suruburilor de chiulasa sau deformarii suprafetei de etansare a blocului cilindrilor si chiulasei.
Scurgerile exterioare se constata in timpul functionarii motorului, iar cele interioare se observa daca se formeaza bule de aer in radiator la mersul in gol al motorului cu turatie ridicata.
Piatra depusa pe peretii camerei de apa a motorului sau rugina pot fi antrenate de curentul de apa si duse in celulele radiatorului pe care le astupa, micsorand suprafata de racire a radiatorului. Rugina se poate observa din aspectul apei de racire.
Incalzirea insuficienta a motorului se datoreaza termostatului care ramane mereu deschis, apa trecand numai prin radiator, nepermitand incalzirea rapida a motorului.
Defectele instalatiei de racire care se pot produce in exploatare si care pot provoca oprirea motorului imediat sau dupa o perioada de timp relativ scurta sunt :
-deteriorarea stupului radiatorului
-infundarea accidentala a tevilor radiatorului cu impuritati
-deteriorarea racordurilor de cauciuc
-slabirea colierelor
-defectarea termostatului in pozitia inchis
-ruperea curelei de ventilator
Deteriorarea stupului poate avea loc in cazuri de tamponari ale automobilului.
Infundarea accidentala a tevilor radiatorului cu impuritati se datoreza intotdeauna folosirii apei cu impuritati (din lacuri, balti etc.), Efectul imediat este impiedicarea circulatiei apei prin radiator si supraincalzirea motorului.
Deteriorarea racordurilor de cauciuc se poate produce prin atingerea racordurilor de catre o aripa rupta a ventilatorului sau datorita solicitarilor la care sunt supuse racordurile in cazul cand un brat de motor este rupt.
Ruperea paletelor pompei de apa se datoreaza, in majoritatea cazurilor, inghetarii apei care ramane in corpul pompei de apa, iarna dupa parcarea automobilului.
Blocarea termostatului in pozitia inchis . Termostatul se defecteaza in cazul perforarii burdufului si pierderii lichidului din interiorul sau ; ca urmare, supapa termostatului nu se mai deschide si motorul se supraancalzeste repede.
Ruperea curelei de ventilator se datoreaza urmatoarelor cauze : intretinere necorespunzatoare (intindere excesiva, intindere insuficienta etc.), durata mare de functionare si calitate slaba.
Ruperea paletelor ventilatorului. Ruperea unei palete a ventilatorului nu constitue un defect decat in cazul in care paleta rupta produce o avarie ( spargerea radiatorului, dereglarea curelei de ventilator, degradarea racordurilor de cauciuc si altele ) care impune oprirea motorului pe parcurs.
La racitorul de ulei pot aparea urmatoarele defectiuni :
-sparturi in mantaua racitorului ;
-fisuri sau sparturi pe capac ;
-desprinderea sau ruperea flanselor de prindere ;
-tubulatura fisurata sau sparta;
Toate acestea se repara prin sudura sau inlocuire.
CAPITOLUL V
In general sunt cunoscute urmatoarele sisteme de organizare a reparatiei:
a) Dupa tip:
-sistemul de reparatii dupa necesitate;
-sistemul de reparatii cu planificare rigida;
-sistemul de reparatii cu controale si revizii periodice ;
-sistemul de reparatii preventiv planificat ;
b) Dupa loc
-sistemul de reparatii descentralizat ;
-sistemul de reparatii centralizat ;
-sistemul de reparatii la producator ;
-sistemul de reparatii mixt ;
La noi in tara se aplica sistemul de reparatii preventiv planificat, care presupune planificarea anticipata a reparatiilor pe baza normelor de functionare reparatii si efectuarea la termenele planificate a unui control prin care se determina starea tehnica reala a automobilului.
Sistemul de revizii si reparatii planificate preventiv ofera posibilitatea excluderii situatilor de scoatere neasteptata din exploatare a autovehiculelor.
Reparatiile mai mari se executa fie la detinatorii de parc, fie la unitati strict specializate de profil sau existente pe langa firmele producatoare sau servicilor organizate zonal de catre acestea.
Locul de munca este elementul structural de baza al unitatii productive fiind constituit de spatiul in care este amplasat echipamentul tehnologic precum si locul de munca al muncitorului.
Organizarea locului de munca reprezinta mijlocul cel mai important de ridicare a nivelului productivitatii muncii si de crestere a eficentei muncii.
Aceasta se caracterizeaza prin imbunatatirea :
-conditiilor de munca ;
-factorilor materiali ai productiei ;
-metodelor de munca ;
-cresterea productivitatii muncii.
Organizarea locului de munca este o activitate dinamica si continua pentru punerea in permanenta de acord a eforturilor, cu rezultate productive si este intotdeauna urmata de o crestere a eficentei economice.
Pentru organizarea rationala a unui loc de munca se studiaza elementele sale componente si anume :
mijloacele de munca ;
obiectele muncii ;
forta de munca ;
mediul in care sunt organizate locurile de munca.
Desfasurarea procesului de productie la nivelul locului de munca este determinat si de influenta factorilor care formeaza coditiile generale ale mediului de munca (temperatura, iluminare, zgomot). Intre muncitor si locul de munca formandu-se un sistem dinamic si independent.
Iluminatul are un rol foarte important in cresterea calitatii produselor executate.Sursele de lumina pot fi :
naturale
artificiale.
Iluminatul natural creeaza cele mai bune conditii de vizibilitate, permitand o buna difuzare a luminii fiind economic si igienic. Asigurarea luminii naturale la locul de munca se face prin ferestre luminatoare realizandu-se fluxul de lumina naturala laterala sau de sus.
Iluminatul artificial se realizeaza cu ajutorul lampilor electrice cu incandescenta sau cu descarcari in gaze.Lumina artificiala trebuie sa fie cat mai apropiata de lumina naturala ca intensitate, culoare si radiatii. Asupra conditiilor de munca, influenteaza in mare masura zgomotul si vibratiile.
Zgomotul si vibratiile reprezinta elemente care peste o anumita limita exercita o influenta negativa asupra starii generale a muncitorilor.
Vibratiile la care muncitorul incepe sa simpta efecte neplacute sunt cuprinse intre 0,14 cm/s si 0,4 cm/s.
Impotriva actiunii daunatoare a vibratiilor se pot lua masuri de construire a fundatiilor separate a utilajelor, folosirea unui echipament : bocanci, manusi.
Printre factorii de ambianta psihica care influenteaza in acelasi timp si luminozitatea incaperilor se numara si culoarea mediului ambiant. Culoarea nu este numai un element decorativ ci si determina o anumita stare psihica avand stransa legatura cu felul muncii executete.
Folosirea culorilor la organizarea locului de munca va fi deci in concordanta cu particularitatiile activitatiilor ce se desfasoara. Astfel pentru interioare, culorile trebuie sa asigure senzatia de confort cat si buna menajare a vederii.
La primirea in reparatie se efectueaza un control amanuntit privind aspectul si daca este posibil si un control functional. Scopul acestui control este de a identifica starea tehnica generala pentru a stabili programul lucrarilor de reparare.
Pentru pregatirea in vederea reparatilor se trece la prespalarea exterioara. Aceasta se executa in locuri special amenajate de preferinta in compartimente diferite dotate cu echipamente adecvate.
Prespalarea se face manual sau mecanizat.
Demontarea se face dupa un itinerar tehnologic bine stabilit. Poate fi efectuata folosind metode la punct fix sau in flux continuu pe platforma sau linii special amenajate care permit dizlocarea subansamblelor si transportul lor spre locurile de spalare, depresare si constatare. Se demonteaza aeroterma pentru incalzit cabina, radiatorul, pompa de apa, ventilatorul si racitorul de ulei.
Dupa demontarea ansamblurilor, acestea se trimit la sectia unde se continua demontarea lor in piese componente. Operatiile de demontare se pot executa, pe carucioarele teransportorului, pe bancuri specializate sau pe mese de lucru.
O deosebita atentie trebuie acordata utilajelor de lucru dispozitivelor si sculelor folosite la demontare. Rulmentii, bucsele sau imbinarile presate se demonteaza utilizand in mod obligatoriu prese sau extractoare.
Se recomanda sa se foloseasca diferite tipuri de chei speciale 9 inelare, tubulare). Pentru a preveni deteriorarea pieselor, suruburilor la lovituri prin depozitare si transport posturile de lucru se prevad cu cosuri sau lazi speciale care permit asezarea lor in pozitii determinate.
Pompa de apa a motorului R19256 MTN8 se demonteaza astfel :
se demonteaza piulita de fixare a fuliei si se scoate saiba de siguranta ;
se demonteaza fulia cu ajutorul presei si se scoate pompa de pe ax ;
se demonteaza suruburile de prindere a capacului ;
se introduc doua suruburi M8 in gaurile de filetare din capac si se depreseaza capacul din carcasa ;
cu ajutorul presei se depreseaza axul de rotor ;
se scoate de pe ax inelele de etansare.
A) Montarea pompei de apa la Saviem 797-05
se unge cu vaselina interiorul pompei si rulmentii ;
se introduce axul cu rulmentii in locasul din corpul pompei si se preseaza cu ajutorul unui tub care are diametrul 25 mm la exterior,21 mm la interior si l=120mm
se monteaza inelul de siguranta al rulmentilor ;
se preseaza garnitura prin partea din spate a corpului pompei dupa ce a fost udata cu apa ;
se preseaza rotorul pompei pana cand partea din spate a rotorului este in acelasi plan cu partea de sprijin al corpului pompei;
se incalzeste fulia si se preseaza pe ax pana
montarea pompei pe motor.
B) Montarea pompei de apa la R19256 MTN8
se introduce pe ax elementul de etansare si bucsa distantiera ;
se preseaza axul in locas ;
se monteaza pana si se preseaza fulia pe ax ;
se monteaza siguranta si piulita ;
inainte de presarea fuliei se introduc in gaurile lor suruburile de fixare a capacului pompei ;
se masoara distanta dintre rotor si capac ;
se regleaza distanta
se monteaza capacul ;
se monteaza pompa pe motor.
A)Montarea pompei de apa pe blocul cilindrilor.
Montarea pompei de apa cu garniturile respective si strangerea suruburilor de fixare. Garniturile se ung cu vaselina inaite de montaj.
B)Montarea radiatorului :
montarea jaluzelei pe radiator ;
se monteaza palnia ventilatorului pe radiator ;
prinderea si strangerea radiatorului pe suport ;
montarea contrafiselor de sustinere a radiatorului ;
montarea legaturii de la comanda jaluzelei ;
montarea tuburilor flexibile de la radiator si pompei de apa, strangerea lor cu coliere ;
montarea suportului alternatorului ;
montarea alternatorului ;
montarea curelei de antrenare a pompei de apa si a alternatorului si reglarea intinderii ei ;
strangerea robinetilor de scurgerea apei din radiator si motor si umplerea circuitului ;
aerisirea instalatiei ;
AGREGATE ANEXE Figura1
Se desfac racordul filetat si surubul racord al conductei de legatura dintre racitorul de ulei si filtrul centrifugal.
Se scoate conducta
(1 cheie D27, cheie inelara D24)
INDICATII DE MOTNAJ:
Se inlocuiesc inelele de etansare.
Figura 2
Se desurubeaza suruburile de fixare a filtrului de ulei.
(1 cheie tubulara D13, cu prelungitor)
Se demonteaza filtrul.
INDICATII DE MONTAJ
Se inlocuiesc garnitura si inelele elastice.
Figura 3
Se desface dopul filetat al filtrului de ulei (1 cheie D29)
Se goleste uleiul din filtru. Se curata magnetul din dop.
INDICATII DE MONTAJ: Se inlocuieste garnitura.
Figura 5
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuieste garnitura inelara (sageata)
! ! ! Atentie la montajul garniturii
Figura 6
Se scot elementul filtrant (1) si carcasa de sita (2) din corpul filtrului. M
INDICATII DE MONTAJ:
! ! ! Se verifica toate garniturile filtrului si daca prezinta deteriorari se inlocuiesc.
Figura 7
Se spala carcasa de sita in motorina si se sufla cu aer comprimat.
Se inlocuieste elementul filtrant.
Figura 8 Se desfac dopurile filetate (sageti) ale supapelor de scurtcircuitare din suportului filtrului, (cheie inelara D22)
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuiesc inelele de etansare.
Figura
9
Se scot supapele de scurtcircuitare si arcurile
lor. Se spala in motorina.
Se verifica conurile supapelor si scaunele la uzura. La nevoie se inlocuieste supapa si se ajusteaza scaunul.
Se depreseaza capacul filtrului din suportul filtrului. Daca se constata uzura scaunului supapei se inlocuieste capacul.
Figura 10
Se desfac dopul de obturare al supapei de su-prapresiune (1 cheie inelara D22)
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuieste inelul de etansare.
Figura 11
Se scoate supapa de suprapresiune si arcul sau din suportul filtrului.
Se spala in motorina.
! ! ! Se verifica conul supapei la uzura si daca este necesar se inlocuieste supapa.
Figura 12
Se desfac colierele de fixare a tubului de cauciuc de la racordul racitorului de ulei (1 surubelnita)
Figura
13
Se desfac colierele de fixare a tuburilor de cauciuc de la stuturile rezervorului de compensare. (1 surubelnita)
Se desfac colierele de fixare a tubului de cauciuc de la cotul pompei de apa.
Se scot conductele de racordare a rezervorului de compensare in circuitul de racire
Figura 14
Se desfac suruburile de fixare a colierului de stringere al rezervorului de compensare si se scoate rezervorul.
(cheie Dl3, cheie hxagonala de interior de 6 mm)
Se desfac suruburile de prindere a suportilor rezervorului de compensare si se scot suportii. (cheie D17, 1 cheie D13)
Figura 15
Se desfac colierele de fixare a tuburilor de cauciuc care racordeaza termostatul in circuitul de racire. (1 surubelnita)
Se scoate termostatul.
Figura 16
Se desfac suruburile de fixare a racitorului de ulei pe blocul motor. (1 cheie inelara D13)
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuiesc saibele si inelele elastice.
Figura 17
Se
desfac suruburile de fixare a racitorului de ulei de suportul sau si
se demonteaza racitorul de ulei. (1
cheie inelara D 13)
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuiesc inelele elastice si
saibele.
Figura 18
Se desface dopul de obturare a
supapei de scurtcircuitare
(1 cheie inelara D32)
Se spala piesele supapei in motorina.
! ! ! Se verifica bila si scaunul la
uzura. La nevoie se inlocuieste bila si
se ajusteaza scaunul.
INDICATII DE MONTAJ: Se inlcuieste inelul "0'.
Figura 19
Se desfac suruburile de fixare a
corpului de distributie
(1 cheie inelara D13)
INDICATII DE MONTAJ: Se inlocuiesc saibele.
Figura 20
Cu ajutorul a doua surubelnite se depreseaza corpul de distributie
(2 surubelnite)
INDICATII DE MONTAJ: Se inlocuieste inelul "0'.
Figura
21
Se scoate corpul de racire.
Se goleste uleiul ramas.
Se curata carcasa si corpul de racire.
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuieste inelul "0' (sageata)
Figura 22
Se desurubeaza suruburile de prindere ale filtrului centrifugal pe baia de ulei si se demonteaza filtrul.
(Cheie tubulara D17 cu prelungitor) Se inlocuiesc garnitura si inelele elastice.
Figura 23
Se desface dopul filetat de obturare a supapei de siguranta
(1 cheie inelara D22)
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuieste inelul de etansare.
Figura 24
Se verifica supapa la uzura si daca este necesar se inlocuieste.
Figura 25
Se
desfac piulitele suruburilor rabatabile si se rabat lateral suruburile. (1
cheie inelara Dl 3)
Figura 26
Se va da atentie marcajelor de pe capacul
carcasei si carcasa.
La nevoie se marcheaza pozitia.
Se demonteaza capacul.
Figura 27
Se scoate rotorul (in sus.)
Figura 28
Se prinde rotorul in menghina si se desface capacul rotorului*-(1 cheie tubulara b24)
INDICATII DE MONTAJ:
! ! ! Atentie la marcajele de pe capacul rotorului si de pe suport.
Figura
29
INDICATII DE MONTAJ:
! ! ! Atentie la asezarea corecta a garniturii "0' (sageata).
INDICATII DE MONTAJ:
! ! ! Atentie la asezarea corecta a garniturii inelare (sageata). Daca este necesar se inlocuieste garnitura.
VENTILATORUL 34
Dupa montarea tuturor agregatelor se intind curelele trapezoidale astfel ca apasind cu degetul mare sa rezulte o sageata de aprox. 1,5 cm. intinderea se face prin:
Departarea alternatorului de la blocul motor
Stringerea suruburilor de intindere ale compresorului.
Figura 35
Se desurubeaza suruburile de fixare ale ventilatorului. (1 cheie inelara D13) Se inlocuiesc inelele elastice.
Figura 36
Se desurubeaza suruburile cu hexagon interior din butucul ventilatorului. Curelele de ventilator sint demontate. (1 cheie hexagon interior WL 69)
COMPRESORUL Figura 37
Se desfac colierele de fixare a tubului de cauciuc care racordeaza compresorul la colectorul de admisie si se scoate tubul de cauciuc.
Figura 38
Se desfac suruburile racord ale conductei de ulei si se demonteaza conducta. (1 cheie inelara Dl 4)
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuiesc inelele de etansare.
Figura 39
Se desfac surubul racord si racordul filetat al furtunului de retur al uleiului si se scoate furtunul.
(1 cheie D27, 1 cheie inelara D24)
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuiesc inelele de etansare.
Figura 40
Se slabeste contrapiulita si se desface surubul de intindere (2 chei Dl 3)
Figura 41
Se desfac suruburile de fixare a suportilor compresorului (1 cheie
D22)
Se impinge compresorul spre motor si se scoate cureaua trapezoidala.
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuiesc inelele elastice si saibele.
'Figura 42
Se scot suruburile de fixare a suportilor si se scoate compresorul.
ALTERNATORUL
Figura 43
Se slabeste surubul (1) si se desface piulita (3) de pe surubul de reglaj (5). Se desface complet bucsa filetata (4). Se rabate alternatorul complet spre interior si se scoate cureaua.
Se desface piulita de fixare a dispozitivului de reglare, se scoate surubul (1) si se scoate alternatorul de pe motor. (1 cheie Dl3, 1 cheie Dl7)
Figura 44
Se desfac suruburile de fixare si se demonteaza suportul alternatorului. (1 cheie tubulara D17)
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuiesc saibele grower.
DEMAROR Figura 45
Se desfac suruburile de fixare si se demonteaza
demarorul
(1 cheie D17)
POMPA DE APA
Figura 46
Se desfac colierele de fixare a tubului de cauciuc care racordeaza pompa de apa cu cotul radiatorului de ulei. (1 surubelnita)
Figura 47
Se desfac suruburile de prindere a pompei de
apa pe blocul motor.
(1 cheie inelara D17)
Se demonteaza pompa de apa.
INDICATII DE MONTAJ:
Surubul mai scurt se monteaza in orificiul indicat de sageata.
Figura 48
Se dezasigura si se desface piulita de fixare a fuliei pompei de apa. (1 cheie inelara D24)
Figura 49
Se depreseaza fulia cu ajutorul unei prese. (1 presa, 1 cheie inelara Dl 3) Se scoate pana din arbore.
Figura 50
Se desfac suruburile de fixare a capacului pompei de apa. (1 cheie inelara Dl 3)
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuiesc inelele de etansare.
Figura 51
Cu ajutorul a doua surubelnite se depreseaza
capacul pompei de apa.
INDICATII DE MONTAJ: Se inlocuieste garnitura.
Figura 52
Cu o presa cu dorn se depreseaza arborele
pompei de apa.
.
Figura 53
a) Se monteaza contrainelul cu inelul de etansare;
! ! ! Atentie la stiftul de fixare a rotorului (sageata)
Figura 54
b) Se monteaza bucsa distantiera (sageata).
Figura 55
c) Cu ajutorul unui cleste pentru inele Seeger se monteaza inelele de siguranta.
Figura 56
d) Se monteaza rulmentul de linga fulie.
Se aseaza bucsa distantiera si apoi se monteaza rulmentul de linga rotor.
! ! ! Rulmentii se monteaza cu partea marcata orientata spre inelul de siguranta.
Figura 57
e) Se aseaza inelul "Nilos'. (daca se
inlocuiesc
rulmentii se inlocuiesc si inelele "Nilos'. ! ! ! Inelul "Nilos trebuie sa lucreze pe partea nemarcata a rulmentului.
Figura 58
f) Se aseaza inelul deflector. ! ! ! Umarul inelului deflector trebuie sa fie orientat catre rulment.
Figura 59
g) Locasul din capac al farfuriei arcului elementului de etansare se unge cu substanta de etansare.
Figura 60
h) Elementul de etansare se preseaza in locasul din capac cu ajutorul unei tevi sprijinite de marginea farfuriei arcului, i) Se preseaza arborele in capacul pompei de apa.
Se aseaza inelul "Nilos'. ! ! ! Inelul "Nilos' trebuie sa lucreze pe fata nemarcata a rulmentului. Se monteaza fulia, se stringe piulita de fixare si se asigura.
Figura 61
k) Se regleaza distanta (0,35 mm) dintre rotor si capacul pompei de apa:
- prin presarea rotorului distanta se micsoreaza;
Figura 62
- prin depresarea rotorului distanta se mareste.
Figura 63
Se desfac suruburile racord ale conductelor de intrare si iesire ldin filtru si se indoaie conductele la o parte. (1 cheie inelara D19)
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuiesc inelele de etansare.
Figura 64
Se desfac suruburile de fixare a ansamblului filtrelor de combustibil pe motor si se scoate ansamblul filtrelor (1 chei inelara D19)
INDICATII DE MONTAJ:
Se inlocuiesc inelel de etansare.
CAPITOLUL VI
La posturile de demontare si montare trebuie sa se foloseasca scule si dispozitive corespunzatoare, cu starea tehnica buna, iar piesele demontate se fixeaza pe carucioare support pentru a evita rasturnarea lor. Incaperile in care se face prespalarea trebuie sa posede ventilatie, incalzire centrala, canalizare si posibilitati de curatire periodica a depunerilor.
Evacuarea solutilor chimice din baile de depunere si spalare trebuie sa se faca prin pompare in instalatii adecvate, evitandu-se folosirea mijloacelor manuale, iar personalul care lucreaza la instalatiile de spalare trebuie sa poarte echipament de protectie.
Bancurile de lucru trebuie sa fie stabile, bine fixate in pardoseala, sa aiba inaltime corespunzatoare pozitiei de lucru (750-800 mm). Locurile unde se executa lucrari de retezare cu dalta trebuie ingradite, pentru ca aschiile sa nu loveasca pe ceilalti.
Atelierele de sudare nu trebuie sa fie amplasate in subsoluri sau in vecinatatea sectiilor in care se lucreaza cu materiale inflamabile. Incaperile destinate sudarii trebuie sa aiba cel putin un perete exterior cu usi care se deschid in afara, precum si iesiri separate in caz de incendiu. Pentru fiecare loc de munca trebuie sa se asigure o suprafata minima de 4 m patrati in afara suprafetei ocupate de utilaje, iar inaltimea sa fie de cel putin 3,25 m.
Toate incaperile trebuie sa fie prevazute cu ventilatie naturala si fortata. Locurile de munca vor fi protejate cu paravan care sa protejeze pe cei ce lucreaza in afara zonei de sudare de radiatiile arcului electric. Este interzisa instalarea generatoarelor de acetilena mobile in atelierele cu sursa puternica de caldura sau foc deschis.
Incaperile atelierelor trebuie sa fie dotate cu pardoseala neteda fara denivelari si nealunecoase, canale tehnologice trebuie acoperite sau ingradite si inzestrate cu instalatii de absorbtie a noxelor.
Incaperile trebuie prevazute cu cai de rulare suspendate si instalatii de ridicat care pot fi actionate electric sau manual pentru manipulare.
Motorul inainte de a fi introdus in atelier trebuie degresat si spalat in spatii special amenajate, aceasta operatie facandu-se cu apa, motorina, detergent sau petrol.
Cand spalarea sau degresarea se face cu produse sodice, pentru aceste operetiuni se vor folosi instalatii speciale.
La lucrarile de degresare si spalare a motoarelor, subansamblelor si a pieselor se va face in vase speciale prevazute cu capace metalice astfel ca pericolul de incendiu sa fie evitat.
Canalizarea punctului de intretinere si repararea motorului unde sunt prevazute operatii de spalare va fi prevazuta cu decantoare de namol si separatoare a uleiului mineral, inainte de racordarea la canalizarea colectoarelor pentru a preintampina poluarea apei.
Aceste locuri vor fi dotate cu pichete de incendiu, lazi de nisip si stingatoare cu spuma carbonica.
Se vor utiliza numai scule calibrate.
In atelierele mecanice, precum si pe liniile tehnologice de prelucrare mecanica, sursele de pericol sunt determinate de fixarea necorespunzatoare a pieselor, scule aschietoare si a dispozitivelor aschietoare.
In jurul utilajelor se vor rezerva spatiile necesare pentru circulatie pentru depozitarea pieselor si miscarea muncitorilor.
Bancurile de lucru, polizoarele mici si masinile de gaurit se vor amplasa in apropierea peretilor sau a stalpilor de sustinere.
Masinile unelte mari se vor amplasa pe fundatii corespunzatoare sau placi, iar cele mici pe postamente sau direct pe pardoseala.
Daltile si ciocanele sau alte unelte cu care se loveste nu trebuie folosite daca au capetele deformate sau crapate.
Atelierele de lacatuserie in care se lucreaza cu instalatii pneumatice vor fi folosite cu retea de aer comprimat, dotate cu regulatoare care sa permita reglarea presiunii corespunzatoare uneltei folosite.
. Instructajul de securitate si sanatate in munca
Pregatirea si instruirea in domeniul securitatii si sanatatii in munca este parte componenta a pregatirii profesionale si are ca scop insusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate in munca.
Instructajul de securitate si sanatate in munca la nivelul unitatilor Ministerului Administratiei si Internelor se poate efectua, in functie de posibilitati, fie in cadrul unitatii, fie in afara acesteia, in timpul programului de lucru si se aplica tuturor angajatilor indiferent de functie si grad profesional.
Instructajul de securitate si sanatate in munca cuprinde trei faze:
instructajul introductiv general;
instructajul la locul de munca;
instructajul periodic.
2 Instructajul introductiv general se efectueaza in scopul informarii angajatului despre activitatile specifice unitatii respective si principalele masuri de securitate si sanatate in munca care trebuie respectate in timpul lucrului. (Se vor prezenta riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice unitatii, legislatia generala si specifica de securitate si sanatate in munca, consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii normelor de securitate si sanatate in munca .
Instructajul introductiv general se face individual sau in grupuri de cel mult 20 de persoane, de catre inspectorul de munca pe unitate, pe o durata de minim 8 ore, urmatoarelor categorii:
noilor incadrati in munca;
celor transferati de la o unitate la alta;
celor veniti in unitate ca detasati;
elevilor / studentilor / personalului aflat la cursuri de perfectionare;
persoanelor aflate in unitate in perioada de proba in vederea angajarii;
persoanelor delegate in interesul serviciului;
persoanelor care viziteaza sectoare productive.
Consemnarea instructajului introductiv general se face in fise individuale sau in fise colective.
Dupa efectuarea instructajului introductiv general, personalul va fi supus verificarii cunostintelor insusite (pe baza de teste).
Sunt exceptati delegatii individuali sau in grup, carora li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire. Ei vor fi insotiti pe toata durata pe care se afla in unitate.
3 Instructajul la locul de munca se face dupa instructajul introductiv general si are ca scop prezentarea riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala si masurilor de prevenire specifice locului de munca unde a fost repartizata persoana respectiva.
Instructajul la locul de munca se face de catre conducatorul locului de munca, pentru tot personalul din subordine. Functie de complexitatea locului de munca / utilajelor, are o durata nu mai mica de 8 (opt) ore, repartizate pe timpul perioadei de lucru de proba.
Instructajul mentionat se face pe baza normelor specifice de protectia muncii si a instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca in care isi va desfasura activitatea persoana respectiva.
Instructajul la locul de munca va cuprinde obligatoriu demonstratii practice privind activitatea desfasurata ulterior, precum si informatii referitoare la:
riscurile de accidentare si imbolnavire profesionala specifice locului de munca;
prevederile normelor specifice de securitatea muncii si ale instructiunilor proprii;
masurile de prim ajutor in caz de accidentare.
Admiterea persoanei la locul de munca se va face numai dupa verificarea insusirii cunostintelor de securitate si sanatate in munca de catre inspectorul de munca si conducatorul locului de munca respectiv.
Persoanele aflate in vizita intr-o unitate a M.A.I,. in cadrul procesului de instruire si invatamant, in scop profesional, in activitatii cultural-sportive si aplicativ-militare sau in alte activitati organizate, vor fi instruite functie de specificul locului si traseului unde se va desfasura activitatea, prin consemnarea in fise colective. Instructajul va fi efectuat de catre persoana desemnata sa conduca aceste activitati. Persoanele care sunt insotite sau insotesc minori (parinti, cadre didactice, etc.), in conditiile prezentului articol, raspund de integritatea fizica a acestora. unitatea fiind absolvita de orice raspundere.
4 Instructajul periodic de securitate si sanatate in munca se face de catre conducatorii fiecarui loc de munca pentru tot personalul din subordine si are drept scop aprofundarea normelor de securitatea muncii. Acest instructaj se va completa in mod obligatoriu si cu demonstratii practice si va avea o durata de minimum 2 (doua) ore.
Pentru vizitatorii in grup se vor intocmi fise de instructaj colectiv.
Instructajul periodic de securitate si sanatate in munca se efectueaza la inceputul fiecarei luni (prima saptamana) si va fi consemnat in fisele individuale sau fisele colective, cu completarea tuturor rubricilor, fara a fi folosite "ghilimele". Pentru personalul care executa serviciul in ture, intervalul dintre doua instruiri periodice nu va fi mai mare de 30 de zile.
Fisele de securitate si sanatate in munca (individuale / colective) vor fi pastrate la conducatorul locului de munca. Acestea vor cuprinde obligatoriu materialul prelucrat, durata, data, semnatura celui instruit, a celui care efectueaza instruirea si a celui care verifica.
Personalul care executa mai multe activitati in cadrul programului de lucru, va fi instruit pentru fiecare activitate in parte, materialul predat fiind conceput in asa fel incat sa acopere toate activitatile desfasurate de angajat.
Instructajul periodic de securitate si sanatate in munca se va face suplimentar celui programat in urmatoarele cazuri:
cand un angajat a lipsit mai mult de 30 de zile lucratoare;
cand s-au modificat procesul tehnologic / echipamentul tehnic;
cand apar modificari ale legislatiei nationale / normelor generale de securitatii muncii / instructiunilor specifice de securitatea muncii;
la reluarea activitatii dupa un accident de munca;
la executarea unor lucrari speciale.
Mijloace individuale de protectie
Personalul muncitor care lucreaza in conditii ce pot avea urmari daunatoare asupra vietii si sanatatii va fi dotat cu echipament individual de protectie.
Baza Centrala este obligata sa puna la dispozitia personalului echipamentul de lucru si echipamentul de protectie din prima zi de activitate.
Echipamentul de protectie si echipamentul de lucru vor fi utilizate numai in timpul programului de lucru.
Pastrarea echipamentului de lucru se va face numai in vestiare special amenajate, fiind interzisa pastrarea acestora la locurile de munca, chiar daca sunt pastrate in dulapul vestiar.
Conducatorii locurilor de munca nu vor accepta prezenta la lucru si nu vor incredinta sarcini de serviciu persoanelor care nu poarta echipament de protectie corespunzator.
Muncitorilor care lucreaza la locurile de munca unde se degaja substante nocive le este interzis sa intre in salile de mese imbracati in echipamentul de protectie.
La lucrarile unde exista pericolul accidentarii ochilor datorita particulelor solide sau lichide (metal, lemn, acizi, baze, solventi) se vor utiliza ochelari de protectie.
Pentru protectia ochilor impotriva radiatiilor ultraviolete, luminoase sau infrarosii emise in timpul sudarii, taierii cu gaze, topirii metalelor se vor folosi ochelari de protectie.
La manipularea de solutii acide, bazice, solventi, sau alte substante nocive, se vor utiliza manusi de protectie.
La manipularile de materiale care pot provoca taieturi, arsuri, eroziuni se vor utiliza palmare sau manusi de protectie adecvate.
La lucrarile unde exista pericolul accidentarii ochilor datorita particulelor solide sau lichide (metal lemn acizi baze solventi) se vor utiliza ochelari de protectie.
Pentru protectia ochilor impotriva radiatiilor ultraviolete, luminoase sau infrarosii emise in timpul sudarii, taierii cu gaze, topirii metalelor, se vor utiliza ochelari de protectie.
La manipularea de solutii acide, bazice, de solventi sau alte substante nocive, sau la efectuarea de lucrari in medii infectioase, se vor utiliza manusi de protectie adecvate.
La manipularile de materiale care pot provoca taieturi, arsuri, eroziuni se vor utiliza palmare sau manusi de protectie corespunzatoare.
La lucrarile efectuate la instalatii electrice se vor utiliza pe langa celelalte mijloace de protectie (covoare, scule electroizolante) manusi electroizolante si incaltaminte electroizolanta.
Este obligatorie examinarea cu atentie inainte de utilizare a manusilor si a incaltamintei electroizolante. Este interzisa utilizarea acestor mijloace cand prezinta taieturi, gauri, fisuri, aparitia unor corpuri straine care razbat la suprafata cauciucului.
Este obligatorie folosirea antifoanelor in locurile de munca in care sunt depasite valorile limita ale
La lucrarile unde exista pericol de stropire cu materiale incandescente,cu solutii acide, bazice etc. se vor utiliza sorturi de protectie adecvate.
Este interzisa purtarea halatelor, sorturilor, imbracamintei cu poale libere si cu manseta larga si neincheiata la locurile de munca unde exista posibilitatea prinderii unor parti ale imbracamintei de catre organele in miscare.
Instalatiile tehnologice, sectiile si spatiile de productie se clasifica in functie de pericolul de incendiu al procesului tehnologic si a proprietatilor materialeleo utilizate sau prelucrate, in 5 clase : A,B,C,D si E in ordinea scaderii pericolului de incendiu.
Permisul de lucru cu focul trebuie eliberat pentru urmatoarele lucrari :
sudare ;
taiere ;
lipire oxi-gaz a materialelor metalice
forjare ;
cazangerie.
Pentru prevenirea locului unde se va lucra cu foc se vor lua urmatoarele masuri :
stabilirea amplasamentului
indepartarea sau protejarea prin paravane ;
perdele de apa
istalarea mijloacelor de stingere ;
instruirea lucratorilor ;
asigurarea supravegherii si controlului obligatoriu la incheierea schimbului de lucru.
In locurile care prezinta pericol de incendiu si explozie sunt interzise :
folosirea flacarii deschise ;
utilizarea sculelor ce produc scantei sau a incaltamintei cu placheuri ;
materiale care produc scantei.
ANEXE
VI. BIBLIOGRAFIE
1. D. Abaitancei - Motoare pentru automobile si tractoare
2. Al. Groza - Repararea automobilelor.Ed tehnica-1972
D. Marincas - Fabricarea si repararea automobilelor.IPB-1980
4. V. Mateevici - Automobile Roman.Ed. tehnica-1975
5. Gh. Potincu - Automobile
6. ********** - Manual de reparatii
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
