Pompe cu roti dintate

Pompe cu roti dintate

1. Constructia si principiul de functionare

Pompele cu roti dintate sunt ansambluri simple din punct de vedere constructiv la care elementele de baza sunt cele doua pinioane, unul conducator, celalalt condus. Miscarea de rotatie a pinioanelor se realizeaza prin antrenarea de la o sursa de putere exterioara pompei a unuia dintre arborii pe care acestea sunt montate, prin angrenare transmitandu-se miscarea la arborele condus. Aceste pompe sunt masini hidraulice care admit turatii inalte. Se pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

- dupa modul de angrenare:

- cu angrenare exterioara;

- cu angrenare interioara.

- dupa numarul de roti angrenate simultan:

- cu doua rotoare;

- cu mai multe rotoare.

- dupa presiunea de refulare:

- de joasa presiune (p< 30 bar);

- de medie presiune (30< p< 100 bar);

- de inalta presiune (p= 100300 bar).

- dupa posibilitatea reglarii debitului:

- cu debit reglabil;

- cu debit constant.

- dupa forma dintilor:

- cu dinti drepti;

- cu dinti inclinati sau in V.

- dupa forma profilului dintilor:

- cu profil evolventic;

- cu profil epicicloidal;

- cu profil hipocicloidal.

Pompa cu roti dintate cu angrenare exterioara reprezinta cel mai des intalnit tip de pompa cu angrenaje. Din punct de vedere constructiv este compacta, cu o fiabilitate ridicata, are un do­meniu larg de utilizare pentru presiunile si debitele realizate. Constructiv, o asemenea masina arata ca in fig. 6. Cele doua roti dintate angreneaza in partea centrala a pompei, varfurile danturilor facand contact perfect la periferie cu peretii carcasei. Intotdeauna aspiratia are loc in zona in care dintii ies din angrenare, iar refularea in zona in care dantura intra in angrenare.

Fig. 6 Pompa cu roti dintate cu angrenare Fig. 7 Pompa cu roti dintate cu

exterioara, cu debit constant. angrenare interioara

1 - roti dintate; 2 - supapa de by-pass; 1 - roata dintata motoare (rotorul pompei);

3 - resortul supapei; 4 - arbore; 5 - carcasa 2 - element de separare(stator); 3- coroana

pompei; postament; - flansa de refulare; dintata; 4 - galerie de aspiratie; 5 - galerie

- flansa de aspiratie; 9 - surub de strangere. de refulare.

In zona in care dintii ies din angrenare, spatiul dintre dinti variaza crescator, se creeaza o depresiune in zona racordului de aspiratie si lichidul intra in corpul pompei umpland spatiul dintre dinti. Fluidul este transportat de la aspiratie catre refulare pe la periferie in spatiul inchis dintre dinti si peretii interiori ai carcasei. In zona in care dantura intra in angrenare, spatiul dintre flancuri variaza descrescator, presiunea la interior creste, producandu-se refularea. In scopul limitarii presiunii din pompa, la partea superioara se afla montata o supapa de by-pass (de siguranta), care pune in legatura cavitatea de refulare cu cea de aspiratie atunci cand presiunea de la refulare depaseste valoarea prescrisa.

In practica se intalnesc si pompe cu roti dintate cu angrenare interioara. Schematic, acest tip de pompa este prezentat in fig. 7. Danturile rotorului si coroanei dintate se afla in permanenta in angrenare pe o anumita zona. In zona in care danturile nu se afla in contact, pompa are prevazut un element de separare. Acesta asigura etansarea cavitatilor de volume variabile ce apar intre dinti.

2. Performante. Domenii de utilizare

Pompele cu roti dintate se construiesc pentru presiuni intre 5-300 bar si realizeaza debite pana la 4000 l/min, la turatii cuprinse intre 1000-3000 rot/min.

Au urmatoarele avantaje:

- au cilindree mare la greutati si gabarite mici;

- au o constructie simpla;

- lucreaza la presiuni mari;

dar au si dezavantaje ca:

- au o debitare pulsatorie;

- fortele radiale care se manifesta pe dantura provoaca o incarcare pulsatorie a lagarelor care conduce la zgomote mari in functionare.

Din punct de vedere functional sunt reversibile, insa se utilizeaza practic doar pe un singur sens de debitare. Sunt folosite indeosebi la pomparea lichidelor vascoase ca pompe de ungere si la actionari hidraulice. Sunt putin sensibile la variatia vascozitatii lichidului, insa sunt afectate de prezenta impuritatilor mecanice in lichidul pompat. Deoarece prin constructie asigura o legatura permanenta intre galeria de aspiratie si cea de refulare, la aceste masini tendinta de strivire a lichidului cuprins intre dinti este inlaturata. Din aceasta cauza se folosesc destul de des la transferul lichidelor cu continut mare de gaze sau de aer dizolvat.