Aeronautica | Comunicatii | Constructii | Electronica | Navigatie | Pompieri | |
Tehnica mecanica |
Masurarea unghiurilor
Masurarea si controlul masurilor unghiulare
1.Definitie
Dimensiunile unghiulare, alaturi de dimensiunile liniare determina suprafetele pieselor si pozitiile reciproce ale acestora.
2.Unitati de masura
In sistemul international este radianul, definit ca unghiul la centru care subintinde un arc de cerc a carui lungime este egala cu raza cercului.
3.Metode de masurare
Masurarea unghiurilor se poate face prin 3 metode:
a).cu masuri terminale (cale unghiulare, echere, sabloane, calibre)
b).prin metoda goniometrica, unde unghiul este determinat in grade, minute, secunde, utilizand rapoarte cap divisor, microscop universal
c).prin metoda trigonometrica, unde unghiul este determinat din calcul, folosind functiile trigonometrice.
3.1 Masuri terminale pentru unghiuri
a).Calele unghiulare
Sunt masuri etalon pentru unghiuri.
Din punct de vedere al numarului de unghiuri si formei bazei prismei, calele unghiulare pot fi :
a) Cale prisma trapezoidale - masoara unghiuri cuprinse intre 1-9˚
b) Cale prisma triunghiulare - masoara unghiuri cuprinse intre 10-90˚
c) Cale prisma patrulatere - au patru unghiuri de lucru
d) Cale prisma poligonala - au mai multe unghiuri de lucru
Calele unghiulare se fabrica si se livreaza sub forme de seturi, la care diferenta unghiului active dintre diferitele care este de 10˚ , 1˚, 1
Pentru controlul unor unghiuri mai des intalnite se folosesc seturi care au in componenta lor cale de la care unghiurile de lucru sunt de la 15˚ ,30˚ ,45˚ ,55˚ , 65˚ .
Controlul cu ajutorul calelor unghiulare se face prin metoda fantei de lumina, la care erorile de masurare sunt cuprinse intre 15 si 30˚ dar variaza si de experienta operatorului.
b).Sabloanele
Sunt utilizate pentru masurarea unghiurilor de ascutire a sculelor aschietoare.
Precizia verificarilor efectuate cu aceste mijloace este scazuta
c). Echerele
Sunt mijloace de masurare cu valoare fixa, utilizate pentru verificari si trasari de unghiuri.
Valoarea unghiurilor active este de regula, de 90˚, dar se mai construiesc si echere pentru unghiuri de 30˚ , 45˚ si 120˚
Verificarea echerelor se poate face prin urmatoarele metode:
Metoda fantei de lumina
Metoda calibrelor lamelare
Metoda compararii cu un echer etalon
3.2 Aparate goniometrice
Sunt mijloace de masurare pentru unghiuri, prevazute cu doua suprafete de asezare care se pot roti una fata de cealalta.
Din aceasta grupa de aparate fac parte:
Raportoarele
Nivelele cu bula de aer
Capetele divizoare
Microscoapele de atelier si universale
Raportoarele
Sunt instrumentele cele mai des folosite la masurarea unghiurilor
Diviziunile raportoarelor mecanice sunt marcate din 10 in 10 si din 5 in 5 pentru raportoarele optice.
Nivelele cu bula de aer
Se folosesc pentru determinarea abaterilor de la pozitiile orizontala sau verticala ale suprafetelor plane
Din punct de vedere constructive ele se prezinta in doua variante:
Nivela cu cadran - prevazuta cu un tub de sticla implut cu eter etilic in interiorul caruia ramane o bula de aer care se deplaseaza dealungul unui cadran.
Nivela cu microscop - utilizata atunci cand cele doua suprafete ale piesei sunt separate
3.3 Aparate trigonomtrice
Utilizarea aparatelor trigonometrice se bazeaza pe masurarea directa a unor dimensiuni, apoi pe calcularea masurii unghiului, aplicand formule trigonometrice.
Aparatele trigonometrice sunt:
Rigla de sinus
Rigla tangenta
1.Masurarea unghiurilor cu ajutorul riglei de sinus se bazeaza pe pozitionarea corecta a piesei si calcularea unghiului in functie de inaltimile celor doua cale.
2.Rigla de tangenta se foloseste conform unui principui de masurare asemanator cu al riglei de sinus, cu deosebirea ca in calcul nu se foloseste lungimea riglei ci distanta dintre calibre.
Relatia de calcul este: tg = H-h/ L
Bibliografie
Ciocardia, C. : Ungureanu,
Ciocarlea-Vasilescu, A., Constantin, Mariana, Masurari tehnice, Editura Cvasidocumentatia PROSER & Printech, Bucuresti, 2005.
Ciocarlea-Vasilescu, A., Metologia industriala, Editura Cvasidocumentatia PROSER & Printech, Bucuresti, 2005.
Ciocarlea-Vasilescu, A., Constantin, Mariana, Ciocarlea-Vasilescu, Ioana, Elemente de tehnologie mecanica, Editura PRINTECH, Bucuresti, 2004.
Dodoc, P., Metologia generala, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1979.
Gheorghiu, Tatiana, Constantin, N., Auxiliar curricular pentru ciclul superior a liceului, profilul ethnic, modulul: Tehnici de masurare in Domeniu, Ministerul Educatiei si Cercetarii, 2006, Programul PHARE TVET RO 2005/005-551.05.01-02.
Ghitescu, D., Mirea, A., Istalatii tehnico-sanitare si de gaze, Manual pentru scoli profesionale, anul I si II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972.
Iliescu, C si col., Masuarea electrica a marimilor neelectrice; indrumar de laborator, Institutul Politehnic, Bucuresti, 1992.
Ionescu,G., si col., Traductoare; principii si metode de proiectare, Istitutul Politehnic Bucuresti, 1980.
Ionescu, G., Masurari tehnice si traductoare, Institutul Politehnic Bucuresti, 1975.
Micu, C. si col., Aparate si sisteme de masurare in constructia de masini,Editura Tehnica, Bucuresti, 1980.
Millea, A., Cartea metrologului-Metrologie generala, Editura Tehnica, Bucuresti, 1985.
Neagu,
Neagu,
Popescu,D.,Sgarciu,V.,Echipamente pentru masurarea si controlul parametrilor de proces,Editura Electra,Bucuresti,2002.
Sturzu,A. si col., Indrumator practice uzinal si de labortor pentru controlul preciziei de prelucrare in constructia de masini,Editura Tehnica,Bucuresti,1976.
Sturzu,A.,Ionescu,Mihaela,Controlul preciziei dimensionale si geometrice,Editura PRINTECH ,Bucuresti,2006.
Udrea,C.,Dobos,F., Panaitopol,H.,Indrumar de laborator si proiectare la automate de control si servire,Institutul Politehnic Bucuresti,1980.
Lazarescu, I., si col.,Tolerante si masurari tehnice,Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti ,1969.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate