Mecanic auto - Sistemul de iluminare

Mecanic auto

 

 

Sistemul de iluminare

Cresterea considerabila a necesitatilor de transport ale societatii, a condos mai ales in ultimele decenii la o dezvoltare a industriei constructoare de automobile.

Datorita avantajelor deosebite pe care le prezinta automobilul fata de celelalte mijloace de transport, in prezent, in mai multe tari, traficul de marfuri si calatori, efectuat cu autovehicule, depaseste pe cel realizat de toate mijloacele de transport impreuna.

Directiile principale actuale de dezvoltare a constructiei de automobile, sunt: realizarea unor automobile care sa asigure un confort si o securitate sporita, reducerea la minim a nocivitatii gazelor evacuate in vederea protejarii mediului ambiant, simplificarea conducerii automobilului prin automatizarea diverselor comenzi constructia unor automobile cu calitati dinamice ridicate pentru descongestionarea rapida a soselelor extreme de aglomerate, obtinerea unor caroserii cu forme cat mai aerodinamice si estetice, marirea parcusului intre doua reparatii capitale prin utilizarea unor materiale corespunzatoare realizarea unor automobile cu calitati economice superioare.

Realizarea unor automobile cu calitati dinamice si economice ridicate este posibila numai prin cunoasterea temeinica a problemelor legate de constructia automobilelor, precum si a influentei diversilor factori asupra principalelor calitati ale acestora.

Lucrarea de fata trateaza problemele de baza a funcionarii sistemului de iluminare a automobilelor.La inceputul lucrarii se prezinta pe scurt compunerea clasificarea si solutiile constructive de ansamblu a sistemului de iluminare se analizeaza regimul de funcionare a acestuia .In continuare se trateaza constructia partilor componente a sistemului de iluminare.In ultimul capitol sunt prezentate norme de protectie a muncii si prevenirea incendiilor in societatile de transporturi auto si ateliere auto.

Lucrarea se adreseaza elevilor din scolile cu profil auto, mecanicilor, precum si detinatorilor de autovehicule care doresc sa-si imbogateasca cunostintele despre subansamblurile autovehiculului.

Generalitati:

Echipamentul electric are rolul de a asigura energia electrica pentru alimentarea aparatelor electrice atat stationar cat si la deplasarea automobilului.

Componenta echipamentului electric este urmatoarea:

Instalatia de alimentare formata din: bateria de acumulatoare, generatorul de curent continuu (sau alternativ) cu releu regulator, sau de tensiune, releu de indicare a incarcarii bateriei, releu de echilibrare a incarcarii bateriei si divizorul de tensiune (ROMAN).

Consumatorii sunt: instalatia de aprindere, instalatia de pornire, instalatia de iluminare si semnalizare (optica si acustica), aparate auxiliare pentru marirea gradului de confort (stergator si spalator parbrize, aparate de climatizare si incalzire, aprinzatorul de tigari, radio, ceas) aparatele de masurat si control la tabloul de bord, indicatoarele de curent sau tensiune indicatorul de temperature a apei de racier a motorului, indicatorul de preiune a uleiului-cu manomentru sau bec de control, indicator de presiune a aerului pentru instalatiile de franarem turometrul, indicatorul de viteza kilometraj, indicatorul de combustibil, electrovalvele de comanda a blocarii diferentialului, a cuplarii reductorului sau cutiei de distributie(ROMAN), a cuplarii puntii fata.

Instalatia de distributie si anexele sunt formate din: conductori, contactul cu cheie, intrerupatore si comutatoare, cutii si piese de legatura, prize , sigurante fuzibile si automate, antiparazitoare radio, antene radio si TV.

Autovehiculele moderne utilizeaza ca tensiune de lucru 12 V, datorita avantajelor:majorarea timpului de utilizare a bujiilor, usurarea pornirii motorului, conductoare cu sectiuni mai mici.

Aparatele electrice sunt conectate in parallel la sursele de curent monofilar, de obicei pozitivul (+), masa metalica constituind conductorului al doilea de inchidere a circuitului (-).

Aceasta prezinta avantaje ca: diminuarea posibilitatilor de ivire a defectiunilor si economie de materiale (numarul conductoarelor se reduce la jumatate).

In timpul exploatarii, nu se inverseaza polaritatea masei, deoarece unele aparate nu vor mai functiona sau se vor defecta.

Fig.1.7. Schema echipamentului electric al autoturismelor Dacia:

1 si 6-lampa de pozitie si semnalizare fata; 2 si 5-faruri; 3 si 4-claxoane; 7-releu regulator; 8-generator; 9-demaror; 10-ruptor-distribuitor; 11-cutie de sigurante; 12-traductorul indicatorului de presiune a uleiului; 13-traductorul indicatorului de temperature a apei de racire; 14-bobina de inductie; 15 si 16-lampi de stationare; 17-contactorul franei; 18 si 19-cutii de legaturi; 20-avertizor; 21-motorul stergatorului de parbriz; 22-bateria de acumulatoare; 23-motorul ventilatorului; 24-lumina cutie acte; 25,26 si 27-cutii de legaturi; 28-prize de legatura la tablou; 29-comutatoare semnalizator de viraj si de lumina; 30-cheie de contact; 31-intrerupatorul lampii de stationare; 32-reostatul lampilor tabloului de bord; 33-contactor de dejibrare geam spate; 34-indicatorul franei de mana; 35-indicator demaror; 36-tablou de bord; 37 si 41-fise de racordare; 38-contactorul stergator de parbriz; 39-aprinzator de tigari; 40-lampa aprinzator tigari; 42-maneta de comanda a instalatiei de incalzire; 43-racordare plafoniera; 44 si 51-intrerupatoarele usilor; 45-intrerupatorul portbagajului; 46-cutia de racordare; 47-lampa portbagaj; 48-plafoniera; 49-rezistenta de incalzire geam spate; 50-traductorul indicatorului de combustibil; 52 si 54-lampi de pozitie, stop si de semnalizare spate; 53-lampa numar de inmatriculare.

SISTEMELE DE ILUMINAT INTERIOR SI EXTERIOR.

Iluminatul exterior are rolul de a asigura vizibilitatea pet imp de noapte, pentru a da posibilitatea conducatorului sa manevreze sis a franeze automobilul corespunzator conditiilor de drum, inclusiv ceata, fara a deranja pe ceilalti participanti la traficul rutier. De asemenea , sa semnalizeze prezenta automobilului, franarea si iluminarea numarului de inmatriculare.

Din instalatia de iluminare exterioara fac parte: farurile, farurile de ceata, far proiector, lampi(de pozitie, de numar, de stop, parcare, mers inapoi).

Farurile, in numar de doua sau patru (Dacia 1310) sunt montate in fata , avand rolul de a asigura iluminarea drumului pe o distanta de 150-200 metri.

Farul(fig.1) poate fi de forma dreptunghiulara sau rotunda, primul asigurand o dispersie mai buna a fluxului luminos si deci o iluminare mai buna a drumului, diminuand jenarea conducatorilor de automobile din sens opus.Se compune din: carcasa1,

corpul 9, rama 2, reflectorul 3, dulia 4 cu becul bifazic 5 (montat cu filamentul fazei lungi in focar, air cel pentru faza scurta ecranat in fata focarului), precum si geamul dispersor 6. Este reglabil pe orizontala si verticala, cu suruburile 7, iar prin lamele reglabil si in functiune de incarcatura (Dacia 1310).Alimentarea se face prin conductele 8.Geamul dispersor este montat fix pe corp prin chituire (mai rar detasabil) . Comanda aprinderii farurilor se face de la bord, prin comutatorul special, iar schimbarea fazelor prin maneta intrerupatorului ce conecteaza releul electromagnetic de schimbare a fazei cu memorie mecanica (ROMAN) sau releul electronic.

Releul se monteaza intre comutator si faruri, protejand contactele si comutatorul impotriva oxidarii si becurile de scurtcircuitarea filamentelor.

Becul este de tip cu flansa sferic cu trei picioruse pentru montarea in dulie avand caracteristicile 12 V (24 V), 45/40 W. Uneori se poate monta bec bifazic galben, pentru ceata.

a. Fig.1.0.

a-Far dreptunghiular;

1-carcasa, 2-rama, 3-reflectorul, 4-dulia, 5-becul bifazic, 6-geamul dispersor,7-suruburi,8-conductoare,9-corpul

Fig 1.1

b-Far cu geam dispersor rotund

Geamul dispersor, la unele automobile, are suprafata riflata pentru distribuirea uniforma a fluxului luminos.

La automobilele cu faruri rotunde, constructia este asemanatoare.La instalatia cu patru faruri, ilumineaza la faza scurta numai cele exterioare, iar la faza lunga toate farurile(cele mediane avand numai faza lunga).

Farurile pot avea faza scurta simetrica, asimetrica (avand ecranul cu partea dreapta indoita in jos cu un unghi de 15°, dand posibilitatea iluminarii laterale a drumului) si cu fascicul concentrat.

Farurile autoturismelor OLTCIT, Dacia 1310 si 1410 sunt dreptunghiulare. La partea exterioara este atasata lampa de semnalizare prevazuta cu geam dispersor portocaliu si un bec 12 V x 21 W; interiorul farului este destinat iluminarii pet imp de noapte, bec cu bifazic 12 V x 45/40 W.

Unele automobile au farurile prevazute cu stergatoare de dispersoare proprii pentru curatirea lor in timp ce ploua, ninge sau sunt stropite cu noroi.

La unele faruri, se monteaza becuri halogen(Skoda, BMW, Fiat .) care-si mentin calitatile de iluminare un timp mai indelungat.

Becul cu halogen (fig.2)este format dintr-un tub de sticla cuartoasa 1 (rezistent la temperaturi inalte), in care sunt plasate pe suporturi din molibden, filamentele celor doua faze din wolfram; cel pentru faza scurta are ecran de reflectarea razelor.Dulia 8 este prevazuta cu piciorusele 9, 10 si 11 de montarea lampii in soclul farului (piciorusul 9 asigura conectarea la "masa" pentru ambele faze).In capul tubului, este plasata o capsula metalizata reflectorizanta a razelor emanate de filamente. Interiorul tubului, este umplut cu vapori de iod si gaze inerte (argon, crypton, xenon.).In timpul funcionarii becului, temperature filamentului atinge 3200°C, astfel incat prin reactia dintre atomii de wolfram si iod se produc molecule instabile de iodura de wolfram; acestea se descompun in zona temperaturii mari din jurul filamentelor in atimii initiali.

Prin acestea se elimina pericolul de depunere a atomilor de wolfram pe peretii interiori ai tubului de sticla (de la becul obisnuit), mentinand claritatea si functionalitatea de circa doua ori mai mare.In plus emisia luminoasa este mai puternica, proportionala cu puterea celor doua duze.

Fig.1.2. Bec cu halogen 12 V, 60/55 W:

1-tub de sticla cuatoasa; 2-suport comun filamente; 3-suporti filamente; 4- ecran; 5-filament faza scurta; 6-filament faza lunga; 7-capsula metalizata reflectorizanta; 8-dulie; 9- piciorus conectare la soclu, de "masa"; 10-piciorus conectare soclu faza lunga; 11-piciorus conectare soclu faza scurta.

Becul cu halogen poate fi de 12 (24) V, 60 sau 55 W (sau alte puteri ale filamentelor) si se poate in soclul obisnuit al farului, in locul becului cu incandescenta.

Exista becuri cu halogen cu un singur filament faza lunga.

Becul cu xenon este utilizat la farurile automobilelor moderne datorita avantajelor:stralucirea este de peste doua ori mai mare fata de becul cu halogen, iar luminozitatea, apropiata de lumina zilei, asigura o iluminare foarte buna a carosabilului si deci conducerea automobilului pet imp de noapte este mai relaxanta; consumul de energie electrica este mai mic. Ca dezavantaj, se poate aminti senzatia neplacuta pentru automobilistii care circula din sens opus (pericol de orbire).

Principiul de functionare a acestui timp de bec se bazeaza pe producerea luminii cu un arc electric intre doi electrozi, intr-un amestec de gaze rare(predominant fiind xenonul).

Becul poate fi monofazic sau bifazic.

Farurile in care sunt amplasate astfel de becuri au forme diferite, de obicei triunghiulare eliptice, iar lumina este proiectata direct pe drum. Astfel de faruri pot include pe langa becurile lampilor bifazice, separate si becuri pentru lampile de semnalizare, precum si pentru proiectoare monofazice obisnuite sau pentru ceata.

Unele automobile au farurile autoreglabile in plan orizontal in functie de curba drumului pentru o iluminare cat mai bun ape timp de noapte.

Farurile de ceata (fig1.3) au constructia asemanatoare cu unele deosebiri, ca: reflectorul este de forma speciala (un unghi mare de dispersie), iar geamul dispersor este sub forma de lentila de culoare galbena ; becul are ecran in fata pentru a nu orbi conducatorii ce se deplaseaza in sens opus; dimeniuni mai mici. Se monteaza pe bara din fata sub nivelul farurilor principale ; sunt reglabile pentru iuminarea mai buna. Au becuri monofazice 40 W.

Fig. 1.3. Far de ceata:

1-geam dispersor; 2-reflector; 3-ecran; 4-bec 12 (24)V, 40W; 5-dulie 6-lamela contact; 7-surub reglaj.

Farul proiector este construit ca si cel normal cu un bec monofazat de 40 W, dar suportul ii permite manevrarea in diverse pozitii pentru "cautarea obiectivului", intrerupatorul fiind chiar pe corpul proiectorului. Se monteaza pe partea conducatorului, deasupra farurilor obisnuite.

Lampile de pozitie indica gabaritul automobilului si sunt montate cate doua in fata si spate. Ele au in principiu aceeasi constructie dar dispersorul este alb pentru lampile din fata si rosu pentru spate.

Automobilele moderne au lampile de pozitie comune cu cele ale semnalizarii (in fata) iar in spate comune cu semnalizarea si stopul de frana; geamul de dispersie fata este bicolor-alb si portocaliu(galben), avand doua becuri (cireasa si para de 5 si respective,21 w), iar in spate cu geamsi bec dispersor rosu si portocaliu(galben)cu bec de 21/5 W pentru pozitie si stop si bec pentru semnalizare 21W.Becurile se fixeaza in dulie prin stifturi.

Lampile au forma dreptungiulara iar in spate pot fi rotunde.

-Lampile pentru stop sunt incorporate impreuna cu cele de pozitie , in spate avand becul bilux 21/5W.

Automobilele moderne sunt dotate cu lampi spate complexe (comune) (fig 1.4 )dar compartimentate separate pentru semnalizare (exterior) cu bec de 12 (24)V- 21W, pentru mers inapoi bec de 12 (24)V- 21 W, pentru pozitie si stop- bec 12(24)V-5/21W,precum si pentru ceata- bec 12/24 V- 21 W.

Geamul dispersor este comun dar colorat diferit -galben(portocaliu) spre exterior.

La auoturismul Citröen si altele lampile spate au soclul pentru becuri plasate pe o placa cu circuite imprimate.

Fig.1.4

-Lampile de parcare folosesc pentru semnalizarea gabaritului si sunt montate lateral putand fi aprinse sumultand (dreapta si stanga)sau numai pe partea unde a fost parcat automobilul. Sunt mici, folosesc becuri de 2 W si au geamul dispersor jumatate alb,jumatate rosu.

-Lampile pentru iluminarea numarului poat fi singulare cu geam alb si bec de 5 W sau incorporate in lampile de pozitie si stop spate avand partea de jos a corpului lampii comune cu geam alb.Becul are 3 W si se aprinde o data cu lampile de pozitie de la comutatorul general de lumini.

-Lampile de mers inapor in numar de doua mintate lateral in spate cu geam alb, ilumineaza la manevrarea automobilului inapoi printr-un intrerupator montat la cutia de viteze.

Iluminatul interior cuprinde lampi plafoniere sau laterale pentru iluminarea caroseriei(cabinei),lampi pentru iluminat aparatele tabloului de bord , pentru cutia cu acte , pentru iluminatul compartimentului motorului si portbagajului.

Toate aceste lampi au diverse forme adaptate dupa locul de montaj au dimensiuni mici si se aprind prin intrerupatorul incorporate sau dupa necessitate, cu intrerupatoare anexe (la usi pentru plafoniere, la capote pentru motor si portbagaj, la capacul cutiei de acte iar cele de bord de la comutatorul general al lampilor de pozitie) .Becurile lor au 2-5 W, fiind de forma cireasa, liliput sau sofit. La tablourile de bord cu circuite imprimate becurile sunt incorporate in dulii demontabile cu arc.

-Lampa pentru portbagaj, cu bec de 5 W si geam alb este aprinsa la ridicarea capotei, printr-un intrerupator special comandat de toja capotei.

-Lampa pentru capota motor este plasata astfel incat sa ilumineze noaptea principalele componente(carburetor,aprindere,injectie)cu bec de 21 W si geam alb; are intrerupator propriu.

-Lampa plafoniera cu geam alb si bec de 3-5 W are intrerupator propriu si este plasata sa ilumineze habitaclul (cabina) .Poate fi plasata central; pentru iluminarea mai buna, se folosesc doua astfel de lampi plasate sus, lateral, pe plafon sau stalpii automobilului.

-De asemenea, la bord mai sunt plasate o serie de lampi semnalizatoare de control colorate diferit pentru: indicarea aprinderii fazei scurte si lungi pentru socul carburatorului pentru semnalizarea directiei ,avarii stop, frana serviciu si indicator frana mana, lampi pentru indicarea presiunii uleiului si temperaturii. Acestea folosesc in general becuri de 2 W iar unele au intrerupatoare proprii, de constructie speciala(MAN).

La automobile se foloseste lampa portative, cuplata la o priza avand cablul lung pentru posibilitatea iluminarii oricarui loc din jur in caz de pana.

Becurile utilizate la automobile sunt prezentate in fig.1.5 si sunt alimentate cu 12 V sau 24 V (autocamioane si autobuze) avand puteri diferite, intre 2-45 W (uneori si mai mult) in functie de destinatie. Interiorul globului este vidat iar filamentele de wolfram asigura iluminatul prin incandescenta. Fixarea duliilor de la becuri se face in soclurile respective prin picioruse (pentru cele bifazice) sau stifturi.

Fig.1.5. Tipuri de becuri auto:

a-bec bifazic pentru far 12 (24)V- 45/40 W; b-bec bilux pentru lampi fata si spate, pozitie si semnalizare(stop) 12 (24)V- 5/21 W; c-bec simplu cu glob para pentru lampa semnalizare spate sau mers inapoi; cu glob cireasa pentru numar circulatie, portbagaj, capota motor 12 (24)V - 21 W; d-bec diliput pentru lampi bord sau cutie acte 12 (24)V-2 W; e-bec sofit pentru lampi plafoniere, cutie acte, numar 12 (24)V- 3 sau 5W; 1-glob sticla; 2-suport comun filamente; 3-suporti filamente; 4-ecran; 5-filament faza scurta; 6-filament faza lunga; 7-dulie; 8-piciorus conectare la soclu de "masa"; 9-piciorus conectare soclu, faza lunga; 10-piciorus conectare la soclu, faza scurta; 11 si 12-filamente bec bilux; 13si 14-contacte bec bilux; 15- filament bec simplu; 16-contact bec simplu; 17-stifturi fixare in soclu.

Fig.1.6.

Schema instalatiei de semnalizare cu releu cu fir cald:

1-bobina electromagnetica; 2-contacte vibratoare; 3-contact auxiliar; 4 si 5- lamele arc; 6-fir cald din nicrom; 7-rezistenta electrica; 8-borna de alimentare; 9-borna intrerupator; 10-maneta intrerupatorului; 11-lampi semnalizare stanga(fata-spate); 12-lampi semnalizare stanga(fata-spate); 13-contact cu cheie; 14-lampi semnalizare auxiliare (numai pentru unele variante); 15-baterie de acumulatoare; 16-lampa de control semnalizare.

Protectia muncii este legiferata in tara noastra si constituie o problema de stat .Ea face parte din procesul de munca avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii de munca, prevenirea accidentelor de munca si a imbolnavirilor profesionale.

Potrivit legislatiei de protectia muncii, conducerea societatilor impreuna cu sindicatele si cu sprijinul medico-sanitare sunt obligati sa ia masuri corespunzatoare de protectie si igiena a muncii.Instructajul este obligatoriu si pentru noii angajati precum si pentru cei care isi schimba locul de munca.

Datorita faptului ca societatile de profil auto au in componenta lor si ateliere mecanice(strungarie,rectificare,frecare)sursele de pericol sunt determinate de:

→ Fixarea necorespunzatoare a pieselor, dispozitivele universale sau speciale de

naprindere a pieselor, duspozitivelor universale sau speciale de aprindere a

pieselor, aschii ce se detaseaza in timpul aschierii;

→ Actiunea curentului electric asupra organismului

→ Actiunea organelor de transmisie si a organismelor neprotejate asupra

Echipamentului.

Pentru prevenirea accidentelor ce se pot produce se iau urmatoarele masuri:se folosesc ecrane de protectie, instalatii de iluminat, suporti de mana pentru sustierea piesei in timpul prelucrarii.

In atelierele de sudura, protectia impotriva electrocutarii si oftalmiilor se asigura prin: utilizarea echipamentului de protectie corespunzatoare, folosirea instalatiilor de sudat izolate, instalatii si indicatoare de avertizare ,utilizarea lampilor portative electrice alimentate cu tensiuni reduse; deconectarea automata in cazul scurgerii de curent; organzarea cabinelor si punctelor de sudure electrica, depozitarea pastrarea , intretinerea si utilizarea corespunzatoare a generatoarelor si buteliilor de oxigen, manevrarea atenta a robnetelor si a reductoarelor de presiune.

Pregatirea suprafetei in vederea vopsirii, aplicarii grundului si emailurilor se va face in atelierul de vopsitorie prevazute cu instalatii de ventilatie suficienta, pentru eliminarea aerului viciat si a imbolnavirilor profesionale.

In locurile care prezinta pericol de incendiu si explozie sunt interzise folosirea flacarii deschise , utikizarea sculelor care produc scantei. Pentru prevenirea si stingerea incendiilor atelierele de reparatie auto sunt dotate cu mijloace specifice stingerii incendiilor.

NTSM specifice atelierelor de reparatie auto:

→ folosirea echipamentelor de protectie;

→ folosirea sculelor si dispozitivelor adecvate in buna stare;

→ piesele grele se vor transporta cu mijloace mecanice;

→ repararea pieselor si subansamblurilor autovehiculelor se realizeaza de muncitori care cunosc bine procesul tehnologic;

→ depresarea si asamblarea subansamblurilor se face numai cu prese universale

sau speciale;

→ nu se vor folosi suruburi, piulite sau alte elemente de asamblare deormate sau

deteriorarea;

→ reglajele sau verificarile nu se vor realize in timpul functionarii

subansamblurilor sau agregatelor respective;

→ atelierele de repararea instalatiei de alimentare vor fi dotate cu aparate pentru

ventilarea gazelor;

→ la reglarea injectoarelor se va evita contactul cu jetul de motorina sub presiune;

→ dupa lucrul cu combustibili sau lubrifianti muncitorii se vor spala bine pe maini

si se va folosi crema protectoare;

→ transportul carburatoarelor asigurandu-se o buna etansare a instalatiilor;

In ateliere de reparat radiatoare , pardoseala este din ciment peste care se aseaza gratare de lemn.

Atelierele de reparat radioatoare sunt toate cu instalatii pentru proba cu apa si scurgeri de canalizare.

La venirea masinii din cursa pentru verificarea lichidului de racier din radiator se asteapta 5-10 min. pentru ehilobrarea lichidului.

Se vor folosi lavete la desfacerea busonului radiatorului deoarece diferenta de presiune intre instalatia de racire si exterior determinate de temperatura mare a lichidului poate provoca iesirea rapida a vaporilor cu presiune in afara si poate produce oprirea motorului.

Conductoarele de inalta tensiune sa nu aiba crapaturi, rupturi sau imbatraniri ale izolatiei ; nu se admit fisuri ale portelanului sau deteriori ale corpului bujiei.

In atelierele de reparat echipamentul electric se vor lua masuri adecvate ca: ventilarea camerelor de incarcat baterii de acumulatoare si folosirea echipamentului de protectie recomandat la manupularea electrolitului si acidul sulfuric sau instalatii din dotare.

La dispozitivele si aparatele de verificare care folosesc energia electrica din retea se vor lua masuri de evitare a scurtcircuitelor inlaturand imporvizatiile.

Lampile portative pot fi alimentate la 24V.

1. Gheorghe Fratila, Mariana Fratila- Automobile,Intretinere si Reparare, Editura didactica si pedagogica 2008