Sistem de scripeti cu suport; Tehnologie de executie

 

 

Sistem de scripeti cu suport; Tehnologie de executie

 

I.Argument

Mecanismele de ridicat sant utilaje simple care servesc la ridicarea si uneori la transportarea sarcinilor.Ele pot fi folosite ca utilaje indepedente sau pot fii parte componenta a unei instalatii de ridicat.

Mecanismele de ridicat santcaracterizate prin faptul ca cu dimensiunireduse fapt pentru care sant usor deplasabile.

Actionarea mecanismelor de ridicat poate fi manuala sau mecanizata. Cele mai raspandite mecanisme de ridicat au actionare manuala;in aceasta categorie intra:vinciurile,scripeti,palanele si troliile manuale.

Mecanismele de ridicat cu actionare mecanizata sant:electropalanele,troliile mecanice s.a.

De-a lungul timpului aceste mecanisme au avansat ajugand a fi utilizate pe o scara tot mai larga de la mecanismele simple pana la cele actionate electric sau hidraulic.

Explozia industriala a secolului nostrum a facut ca aceste sisteme sa se transforme dintr-un lux intr-o necessitate cotidiana de utilizare curenta.

Asa se explica fireste numarul tot mai mare al celor interesati sa cunoasca aceste mecanisme si felul in care acestea functioneaza.

In urmatoarele pagini va vom prezenta o mica parte din acest vast domeniu

II.Memoriu de Prezentare

1.Generalitati

In procesele de asamblare,montare,intretinere si exploatare a diferitelor masini si utilaje tehnologice este necesara deplasarea unor obiecte si materiale.

In mod obisnuit,obiectele si materialele supuse deplasarii poarta denumirea de sarcini.

Daca deplasarea sarcinii se face intre doua puncte in spatiu,pe verticala dau combinat pe orizontala si pe verticala,cu ajutorul unei instalatii prevazuta cu un mecanism special de ridicare,atunci instalatia folosita in acest scop se numeste instalatie de ridicat.

In cazul in care sarcina se deplaseaza pe orizontala,pe verticala sau combinat,cu ajutorul unei instalatii ce nu a fost prevazuta cu un mecanism special de ridicare,atunci instalatia respectiva se numeste instalatie de transportat.

In mod obisnuit,functionarea unei instalatii de ridicat are caracter intermitent,in timp ce functionarea unei instalatii de transportat are caracter continuu.

Sarcinile deplasate de catre instalatiile de ridicat si de cele de transportat pot fi, diferite obiecte ,ca de exemplu:masini,utilaje,subansambluri,piese componente,colete de aparatura etc. Sau diferite materiale varsate ca:nisip,amestec de formare,carbune,zgura, materiale de constructie etc.

In general,instalatiile de ridicat si cele de transportat pot fi instalatii stationare sau instalatii deplasabile,in acest din urma caz,existand posibilitatea deplasarii instalatiei pe o cale de rulare sau prin montarea ei pe un vehicul oarecare.

Instalatiile de ridicat si de transportat sunt foarte numeroase si variate.

Clasificarea lor poate fi facuta astfel:

Instalatii de ridicat:

-mecanisme de ridicat;

-macarale;

-poduri rulante;

-ascensoare.

Instalatiile de transportat se clasifica in instalatii pentru:

- transport continuu;

-transport in transe.

Mecanismele de ridicat sunt mecanisme cu cabluri,lanturi,roti dintate folosite pentru ridicarea sau deplasarea pe orizontala a sarcinilor;ele au o constructie simpla si pot fi actionate manual sau mecanizat.

Macaralele sunt instalatii obtinute prin montarea unuia sau mai multor mecanisme de ridicat pe un schelet metalic.Datorita dispozitivelor si mecanismelor auxiliare cu care sunt prevazute,macaralele reprezinta instalatii de ridicat cu grad mare de complexitate.

Actionarea macaralelor se poate face mecanizat,sau mai rar,manual

Ascensoarele sunt instalatii de ridicat complexe,care servesc la ridicarea sarcinilor pe verticala sau pe o directie inclinata in plan vertical. Actionarea lor se face in exclusivitate mecanizat.

Instalatiile pentru transport continuu ,denumite pe scurt transportoare,sunt instalatii de ridicat cu actiune continua,prevazute,de obicei,cu un organ de tractiune flexibil,fara sfarsit (banda,lant etc)si cu o serie de dispozitive auxiliare pentru transbordarea, incarcarea,depozitarea si descarcarea sarcinilor.Tot in aceasta categorie intra si transportoarele pneumatice si hidraulice.

Instalatiile pentru transport in transe asigura transportarea sarcinilor grupate in cantitati bine determinate.Din aceasta categorie fac parte:carucioarele,funicularele etc.

Orice instalatie de ridicat sau de transportat poate fi caracterizata printr-o serie de marimi specifice instalatiei respective.

Principala caracteristica a unei instalatii de ridicat o constituie capacitatea de ridicare,prin care se intelege masa sarcinii maxime, admisa a fi ridicata timpul exploatarii normale a instalatiei.Ea se exprima in tone (t) si este inscriptionata la loc vizibil pe instalatia de ridicat.

In tara noastra instalatiile de ridicat se construiesc pentru una din sarcinile cuprinse in urmatorul sir de marimi (in tone):0,125;0,25;0,5;1;2;3,2;5;8;12,5;16;20;32;

Pentru instalatiile de transportat principala caracteristica o constituie productivitatea,reprezentand cantitatea de material (eventual obiecte) transportata in unitatea de timp.Ea se exprima in tone pe ora (t/h) sau in numar de obiecte transportate pe ora.

Prin masini simple intelegem acele dispozitive mecanice puse in miscare de o forta activa F,numita si forta de actionare sau forta motoare pentru a deplasa punctul de aplicatie al unei forte R care se opune miscarii,numita forta rezistenta.

Aceste dispozitive permit,in general,o amplificare a fortelor,adica sunt construite in asa fel incat,cu ajutorul unei forte active date,sa invingem o forta rezistenta cat mai mare.Uneori insa forta activa poate fi egala sau mai mare chiar decat forta rezistenta.Aceasta permite insa obtinerea altor conditii practice mai avantajoase cum ar fi,de pilda,schimbarea directiei fortei sau econmisirea deplasarilor.

Deoarece sistemul de forte care actioneaza asupra acestor dispozitive trebuie sa fie in echlibru,pentru stidierea lor putem folosi metodele statsticii.

Uneori,masinile simple sunt impartite in categorii si anume:

categoria parghiilor (parghii si scripeti);

categoria planului inclinat(planul inclinat,surubul si pana).

2.Actionarea masinilor de ridicat si transportat

2.1.Gerneralitati

Masinile de ridicat si transportat pot fi actionate datorita fortei musculare a omului (actionare manuala),tractiunii animale (actionare cu cai) si prin folosirea a diverse motoare (actionare mecanica).

La masinile de ridicat si de transportat se folosesc motoare electrice,actionari cu abur,pneumatice si motoare cu ardere interna, precum si metode de actionare combinate:cu abur si forta hidraulica,cu abur si electricitate si cu motoare Diesel si electricitate.

2.2.Actionarea manuala

La masinile de ridicat actionarea manuala este in prezent foarte redusa (la unele tipuri de trolii de destinatie generala cu capacitate de ridicare mica,la troliile de montaj cu actiune lenta,la cricurile cu surub,cu cremaliera si cu parghii si cu cremaliera). Aceste aparate pot fi folosite in cazurile cand instalatia de ridicat lucreaza un timp scurt, dupa care urmeaza o lunga perioada de inactivitate (de exemplu,troliul pentru strangerea cablurilor la macaralele cu stalp si brat).Actionare manuala este utilizata si in caz de avarie,la iesirea din functiune a motorului principal.

Ca dispozitive pentru actionarea manuala se utilizeaza manivele(fig.1.a), pirghii cu clichet (fig.1.b) si roti cu lant de mana(fig.1 c).

La determinarea raportului de transmitere al dispozitivului de ridicat actionat manual trebuie sa se porneasca de la urmatoarele norme:

a) efortul maxim admis pentru un muncitor: la lucru de scurta durata (sub 5 min) 25 kgf; la lucru de lunga durata 10 kgf;

b) viteza maxima de miscare a mainii muncitorului;la manivela 0,75m/s,la lantul de tractiune 0,6m/s;

c) bratul manivelelor nu trebuie sa fie mai mare de 400 mm;lungimea optima a manivelei este de 250-300mm;

d) capacitatea de munca a unui om este considerata in medie de 7,5kgm/s la lucru de lunga durata si 15kgm/s la lucru care nu dureaza mai mult de 5 min.

e) in cazul cand mai multi muncitori lucreaza impreuna,se introduce coeficientul de utilizare simultana a eforturilor:pentrudoi muncitori 0,8;pentru patru muncitori 0,7

Fig.1. Dispozitiv pentru ridicarea manuala

2.3.Actionare cu cai

In prezent,actionarea cu cai este folosita foarte rar,numai la instalatiile de ridicat cele mai simple folosite la incarcarea lemnului.Efortul de tractiune al unui cal poate fi luat egal cu 18% din greutatea lui.Viteza de miscare a calului v 1m/s.

2.4.Actionarea mecanica

Actionarea mecanica poate fi electrica,cu abur si cu motoare cu ardere interna.

a) Actionarea electrica .In prezent,actionarea electrica ocupa primul loc la masinile de ridicat.Posibilitatea aducerii curentului direct la motoarele electrice ale diferitelor mecanisme permite ca intr-o serie de cazuri sa se renunte la transmisii si elemente de transmisie si legatura,ceea ce face ca instalatia sa aiba un volum mic.

Principalele avantaje ale actionarii electrice sunt:

-masina este gata de lucru in orice moment;

-simplitatea cuplarii mecanismelor si a comenzilor;

-posibilitatea reglarii electrice a vitezelor elementelor mecanismului intr-o serie de cazuri;

-randament ridicat;

-posibilitatea de a folosi cuplaje cu volum mic (cuplaje electromagnetice);   

-posibilitatea inversarii usoare a transmisiilor mecanismelor.

Pentru actionarea electrica a masinilor de ridicat se utilizeaza curent continuu de 110,220,440 si 500 V si curent trifazat de 220,380 si 550 V.

Curentul continuu permite:marirea vitezei in cazul ridicarii sarcinilor cu o greutate mai mica decat cea nominala;reglarea in limite largi a vitezei de ridicare a sarcinii;reglarea usoara a vitezei de coborare a sarcinii;crearea unor cupluri puternice la pornire;recuperarea energiei;utilizarea de acumulatori.

Curentul alternativ permite:repartizarea usoara a energiei electrice intre mai multe puncte de consum la distante mari de sursa de alimentare;constructia motoarrelor electrice este simpla,fara colectoare.

Actionarea electrica a masinilor de ridicat poate fi alimentata cu energie de la o centrala electrica stabila sau transportabila (de exemplu,pentru alimentarea motoarelor electrice de la trolii in exploatarii forestiere).

La actionarile combinate,motorul principal poate fi un motor Diesel sau cu carburator (de exemplu la automacaralele electrice).Sistemul cu motor principal este utilizat in cazul lipsei de surse de eneergie electrica sau in cazurile cand masinilor de ridicat se deplaseaza la distante mari si nu pot fi legate la sursele de curent.

Felul curentului pentru masinile de ridicat depinde in majoritatea cazurilor de felul si sistemul de alimentare al uzinei,sectiei sau locului de munca unde functioneaza masina.In cazuri rare,se recurge la o transformare a curentului electric.

In sistemul de actionare electrica intra:motoarele electrice si aparatajul de comanda,instalatiile de protectie si cele de distributie a curentului.

La masinile de ridicat se folosesc:motoare cu excitatie in serie,in derivatie si compound in cazul curentului continuu,iar in cazul curentului alternativ (trifazat): motoare asincrone cu inele colectoare (cu rotor bobinat) sau cu rotor in scurrtcircuit.

Motoarele electrice pot fi executate in mai multe feluri:cu flansa,cu picioare, introduse in corpul masinii actionate,deschise,inchise si cu izolatie speciala.

b) Actionarea cu abur. Actionarea cu abur se utilizeaza in prezent mai ales la macaralele cu brat,deplasabile pe cale ferata sau pe senile,iar mai rar la troliile stationare.

Principalele avantaje ale actionarii cu abur sunt:

-posibilitatea de a utiliza combustibil local ieftin (lemne,carbuni) in locurile unde energia electrica lipseste;

-constructie simpla si sigura;

-posibilitatea inversarii sensului de miscare;

-simplitatea deservirii;

-posibilitatea supraincarcarii.

Dezavantajele actionarii cu abur sunt:

-timpul lung necesar pregatirii pentru pornire (incalzirea cazanului,alimentarea cu apa);

-consumul de combustibil in afara timpului de lucru (de exemplu,in timpul pauzei de la amiaza etc.) ;

-randament redus;

-dimensiuni si greutati mari;

-necesitatea unei ape destul de curate pentru alimentarea cazanului.   

O instalatie de actionre cu abur se compune dintr-un cazan,o masina cu abur si conducte.Ca utilaj auxiliar trebuie sa mai existe rezervoare pentru apa si buncare pentru combustibil.

Se utilizeaza cazane de abur verticale,acvatubulare,verticale cu tevi de fum si orizontale cu tevi de fum.

Cazanele verticale sunt indicate deoarece pentru instalarea lor este nevoie de o suprafata mica.Dar la aceste cazane volumul focarului si spatiul de abur sunt insuficiente ,capacitatea de acumulare este mica si curatirea tevilor se face greu.Din cauza suprafetei mici libere de evaporare la aceste cazane,aburul are o umiditate ridicata,deoarece ajunge in spatiul de abur dupa ce a trecut printr-un strat gros de apa.

Avantajele cazanelor orizontale:usurinta relativa la controlul imbinarii tevilor cu placa tubulara,presiune mai ridicata a aburului (10-12 at),intensitate relativ mare de generare a aburului (30-35kgf/m²h) in timp ce la cazanele verticale,de exemplu la cele sistem Suhov folosite la macaralele cu abur aceasta nu trece de 26kgf/m²h. Dezavantajul esential al acestor cazane,care a dus la utilizarea lor restransa pentru macarale,este suprafata necesara mare si imposibilitatea de a functiona pe terenuri cu inclinari mai mari de 10-12%.

Masinile cu abur sunt verticale,orizontale sau inclinate,cu simplu sau dublu efect,cu expansiune simpla sau multipla.La macaralele deplasabile pe cale ferata si pe senile,cele mai utilizate sunt masinile cu doi cilindri cu expansiune simpla,cu arbore cu manivela sau cu arbore cotit.

Masinile cu abur verticale sunt de obicei rapide (800-1000 rot/min)iar cele orizontale sunt lente (250-350 rot/min).

La presiunea aburului de 10 at si la un grad de admisie de 70-75%,greutatea

masinii pe cal putere este de 9-12 kg,iar la un grad de admisie de 90-95%,de 13-16 kg.

c) Actionarea cu motoare cu ardere interna.La actionarea masinilor de ridicat mobile se utilizeaza pe scara larga motoare cu ardere interna:cu carburator (lucrand cu benzina sau petrol) si motoare Diesel,care utilizeaza motorina sau alte feluri de combustibil lichid greu.

Principalele avantaje ale motoarelor cu ardere interna sunt:

-greutate si dimensiuni mici;

-greutate specifica mica (aproximativ 10-12 kg/CP);

-economicitate ridicata (consumul de combustibil este de 0,28-0,32kg/CP);

-motoarele sunt intotdeauna gata de lucru;   

-posibilitate de utilizare rationala (motorul poate fi oprit in timpul intreruperilor de lucru);

-interdependenta fata de sursele de energie;   

-motorul nu are nevoie de apa.

Dezavantajele motorului cu ardere interna sunt:

-imposibilitatea unor supraincarcari frecvente si insemnate;

-imposibilitatea pornirii motorului sub sarcina si necesitatea utilizarii de cuplaje cu frictiune pentru decuplarea motorului in perioada schimbarilor de viteza la pornire;

3.Palanele

Pentru lucrarile de montaj si incarcare se utilizeaza palanele care se clasifica dupa felul actionarii (manuala,electrica si pneumatica) si dupa constructie (cu melc si cu angrenaje frontale).In industria forestiera se utilizeaza numai palanele manuale si electrice.

Palanele pot fiportative sau deplasabile.Palanele deplasabile sant prevazute cu actionare manuala sau electrica (motor electric).

3.1.Palanele manuale

Palanul manual,portativ cu melc (fig.5.8) consta din asamblu superior fix 1 in care este montat mecanismul de ridicare si din asamblul inferior 2 cu carlig. Mecanismul de ridicare este format din roata de actionare cu lant de mana 3 calata pe axul melcului 4 care angreneaza cu roata melcata 5,turnata impreuna cu stelata de lant 6. Lntul calibrat 7 trece pe roata stelata de lant 6 si pe scripetele inferior;un capat al lantului este fixat de corpul cadrului superior,iar al doilea capat a lantului 7 atarna,liber si este fixat de partea laterala a cadrului.

Cand roata 3 este invartita prin lantul de mana fara sfarsit infasurat pe aceasta roata,melcul 4 roteste roata melcata 5 deci si roata de lant 6 realizandu-se astfel ridicarea ramurii din dreapta a lantului 7 impreuna cu scripetele 8 si sarcina suspendata la carligul 9.

Palanul este suspendat cu carligul 10. La palanele cu melc,pentru marirea randamentului se foloseste de obicei un melc cu doua inceputuri fara autofranare,la care unghiul elicei φ este intre 17 si 20°. Palanele cu melc sant prevazute de obicei cu frane actionate de sarcina.

Palanul din (fig.2.a.) are o frana actionata de sarcina cu presiune constanta.

In acest caz pentru coborarea sarcinii trebuie sa se invinga diferenta dintre momentul de frecare in frana de oprire si momentul invers creat de greutatea suspendata ceea ce se obtine aplicand lantului de tractiune eforturi in sens invers ridicari.

Fig.2.Palanele

Forta F din ramura lantului 7 care se infasoara pe roata 6 se determina din ecuatia,

F=Q Kgf in care:

Q-este marimea sarcini ridicate in Kgf

Daca raza cercului primitiv al rotii stelate de lant 6 este R momentul pe axul acestei rotii (momentul sarcinii pe arborele rotii melcate) este:

M=FR cm Kgf

Ca organe flexibile de ridicare se utilizeaza lanturii calibrate sudate sau lanturii cu eclise.

Melcul pentru palane se face din otel St.6 sau St.40 iar roata melcata si roata stelata se face din fonta de calitate.

Capacitatea de ridicare o palanelor cu melc (GOST 1107-41) este intre 0,5 si 10 tf iar randamentul lor intre 0,55 si 0,8.

Palanele cu angrenaje frontale pot fi simple sau planetare.

Un plan planetar este aratat in fig.58 b.

Ridicarea sarcini se face cu ajutorul rotii de actionare 1 si a lantului de mana fara sfarsit 2. In functie de capacitatea de ridicare a palanului sarcina este suspendata fara sistem auxiliar de scripeti,sau prin intermediul unui sistem auxiliar de scripeti cu raportul de transmitere intre 2 (la Q=5 tf) si 8 la Q=20 tf). Aceste palane sant prevazute cu frana actionata de sarcina,cu presiune variabila.

Roata 1 este asezata pe butucul filetat al discului de fictiune 3 fixat cu pana pe arborele 4. Intre roata 1 si discul 3 se afla roata cu clichet 5. Pe extermitatea din dreapta a arborelui 4 este taiat pinionul 1 care este roata centrala a transmisei planetare.

Transmisia este legata cu satelitii planetareii 6,montati pe bolturile 7 in corpul discului antrenar 8. Sateliti angreneaza cu coroana cu dintii interiori 9 fixata in corpul 10.Discul antrenar 8 este fixat pe butucul prelungit al rotii de lant 11.

Pentru ridicarea sarcinii roata de actionare 1 este rotita de lantul 2 astfel incat ea insurubandu-se pe filet se deplaseaza spre dreapta;roata 1 strange atunci discul 3 si roata de clichet 5.

La incetarea ridicarii sarcina nu poate cobora de la sine deoarece clichetul intra in primul gol al dintilor rotii de clichet si impiedica rotirea ei in sensul coborari greutatii impreuna cu discul 3 si roata 1 apasate lateral pe roata de clichet. Pentru coborarea sarcini roata de lant 1 trebuie rotita prin lantul 2 in sens invers:atunci roata 1 se deplaseaza spre stanga pe butuculdiscului 3 pana cand de opreste in inelul 12,in felul acesta roata de clichet este eliberata iar discul 3 impreuna cu piesele 4,6 si 11 legate de el incepe sa se roteasaca in sensul coborarii.

Daca sub influenta [gravitatii viteza de coborare a sarcimii incepe sa se accelereze discul 3 se franeaza automat de roata de clichet care este tinuta pe loc.

Palanele cu angrenajele frontale au randamentul mai ridicat decat cel cu melc ajugand pana la 0,9-0,92. Ele au capacitatea de ridicare intre 0,1 si 20 tf (GOST 2799-45).

Pentru marimea razei de actiune palanul actionat maual este adesea suspendat de un carucior cu doua sau patru rotii-pisica (fig.3. a)

care se deplaseaza fie prin efortul de tractiune al muncitorului efort aplicat direct sarcinii fie cu ajutorul unui mecanism manual de translatie (fig.3. b.)

Pisica se deplaseaza pe o cale cu osingura sina (manarai),de obicei pe o grinda in forma de dublu T. Pisicele fara mecanism de translatie se executa conform GOST 47-40 iar cele cu mecanism manual de translatie conform OST/NKTM 20125-39. Pentru capacitatea de ridicare mari si in cazul necesitati de a deplasa sarcina la distante mari,pisicele pot avea un mecanism de translatie actionat electric (plan electric).

3.2.Palanul electric

Palanul electric este un mecanism de ridicare montat intr-un corp special si care consta dintr-o toba cu cablu pentru sarcina si un reductor,actionate de un motor electric.

Palanele electrice (electropalanele)pot fi stationare,portative sau deplasabile.

Primele sant folosite ca trolii stationare pentru ridicarea si se fixeaza la grinzile sau plansele incaperii sectiei. Palanele electrice portative pot fi suspendate de carlige asemanator palanelor manuale (fig.4. a.)

Cele mai raspandite sant palanele electrice cu mecanism de translatie. In acest caz ele se fixeaza fie de un carucior (pisica) (fig.4. b.)

deplasa prin efortul orizontal pe care muncitorul il aplica sarcinii fie de o pisica cu actionare manuala (fig.4. c.)

sau electric.

Palanul electric montat pe un carucior cu mecanism electric de translatie se mai numeste adesea si telfer sau electropalan.

Motoaarele electrice ale mecanismelor de ridicare si translatie ale palanului electric sant alimentate prin conductori cu troliu plasati paralel cu calea de rulare sau prin cablu. Prelucrarea curentului prin trolu se face cu ajutorul unui receptor de curent,fixat pe caruciorul palanului electric. Comanda palanului electric se poate face dintr-o cabina suspendat de palan sau de pe sol cu ajutorul unor butoane electrice de comanda.

Palanele electrice lucreaza de regim de exploatare mediu (Da=25%). Viteza de translatie a palanelor electrice comandate de pe sol este de 15-30 m/min.

Palanul electric de tip TV construit in serie in uzinele din Unitatea Sovietica este aratat in (fig.5.). Principalele organe ale acestuia sant mecanismul de ridicare,carligul pentru sarcina si caruciorul de translatie.

Mecanismul de ridicare consta din motorul electric 1 fixat cu flansa din corpul 2,angrenajele dintate cilindrice 3,4 si 5,toba 6 si frana electromagnetica cu disc 7. Palanele electrice de acest tip cu capacitate de ridicare de 5 tf au doua frane,una pe arborele al doilea sau al treilea al reductorului (frana actionata de sarcina al reductorului) si (frana actionata de sarcina si frana de coborare) iar a doua pe arborele motorului electric (frana de oprire cu disc,actionata de un arc).

La palanele electrice cu capacitati de ridicare mai mici se monteaza o singura frana,cu disc.

Carucioarele de translatie actionate electric se construiesc pentru palanele electrice de acest tip,incepand de la capacitatea de ridicare de 1 tf.Pentru capacitatea de ridicare de 5 tf se monteaza doua carucioare legate printr-o grinda de care sete suspendata corpul palanului.

Unul din carucioare este actionat,iar celalat nu.

Palanele electrice sant prevazute cu intreruptorul de fina cursa (limitatorul de ridicare) 8.

Cand cadrul carligului ajunge la potcoava 9 care este excentricul 10,tija intreruptorului de fine de cursa 8 se deplaseaza inspre interiorul cutiei intreruptorului si intrerupe circuitul de alimentare a motorului de ridicare.

4.Trolile

In orice masina de ridicat,indepedenta de modul de actionare sei de felul suspendariisarcini,mecanismul pentru ridicarea sarcinii este neaparat necesar.

Mecanismul de ridicare poate intra ca parte componenta in constructia diverselo feluri de macararele sau este executat ca agregat indepedent,utilizat sau suspendat. La o serie de tipuri de macarale,de exemplu,la podurile rulante,acest mecanism isi pastreaza denumirea sa de mecanism de ridicare a sarcinii pe cand la alte tipuri de macarale (macarale-automobile,pe senile de cale ferata si macarale stationare cu brat),ele se numesc troliu de ridicare montat ca agregat indepedent pe un cadru special.

Trolile se folosesc pe scara larga la lucrari de constructie si montaj,incarcare si descarcare,la plutarit si la corhanit. Utilizare trolilor la corhanitul lemnului a aratat eficitatea lor deosebita in compapratie cu macaralele mobile sau stationare folosite in acelasi scopuri.

Datorita greutati mici,ele sant usor de transportat si de montat direct in parchet si la dispozitivele intermediare si finale

4.1.Clasificarea trolilor

Prin troliu se intelege in general o instalatie de ridicat sau tractiune care consta dintr-un dispozitiv de actionare manual sau mecanic,mecanisme de transmisie si o toba pe care se infasoara cablu (sau lantul). Unele trolii au o roata de cablu in locul tobei.

Varietatea conditilor de expoatare si deosebirile in executia organelor de actionare si de transmisie au dus la aparitia si dezvoltarea unei mari varietatii de trolii.

Troliile pot fi clasificate:dupa felul de actionare,dupa modul de coborare a sarcini,dupa sistemul de transmisie si montare a tobei,dupa felul organului flexibil,dupa numarul tobelor sau dupa modul de amplasare a troliiului.

● Dupa modul actionarii,troliile pot fi manuale sau cu actionare mecanica.

Acestea din urma pot fi actionate electric,cu abursau cu motor cu ardere interna (indepedent,sau de la motorul tractorului sau autocamionului pe care este montat troliul).

● Dupa modul coborari sarcinii,se deosebesc trolile cu coborare libera a sarcinii (neversibil si cu coborarea fortata a sarcini (reversibile). La troliile reversibile,coborarea sarciini se fac cu vitezacostanta,iar la cele nereversibile,cu viteze diferite,cu ajutorul franei.

● Dupa sistemul,troliile se impart in trolii cu transmisie cu roti dintate,cu melc sau cu frictiune,intre toba si motor.

● Dupa felul organului flexibil,troliile pot fi cu cablu sau cu lant. Troliile cu toba cu cablu pot avea cablu fixat pe toba sau nefixat pe toba (toba cu frictiune) sau pot avea toba sau roata de lant.

● Dupa numarul tobelor,troliile pot avea una,doua sau mai multe tobe. Trolile cu o singura toba pot fi orizontale sau verticale (constante).

● Dupa modul de amplasare,troliile pot fi stationare (fixate pe sol sau la perete),deplasabile sau mobile (pe tractor,autocamion sau carucior).

4.2.Troliul manual

Se compune din doua scuturi metalice,solidarizate intre ele prin tiranti. In scuturi se fixeaza lagare in care se sprijina arborii unei transmisii cu rotii dintate ,ce actioneaza tamburul pe care se infasoara cablu de tractiune.

4.3.Troliul mecanic

Destinat deplasari unor sarcini mai mari;are tamburul actionat de un grup motor,alcatuit dintr-un motor electric si un reductor de turatie ca si troliul manual el este prevazut cu organe si mecanisme de siguranta,necesare impiedicari rotiiri tamburului sub actiunea greutati sarcini si derulari cablului cu o anumita viteza.

Orice troliu are doua caracteristicii de baza;

sarcina maxima pe care o poate ridica direct in tone;

lungimea cablului infasurat pe tambur in metri (m).

Troliile pot fi utilizate atat pentru ridicarea sarcinilor cat si pentru deplasarea lor pe orizontala. Indiferent de modul de utilizare intodeauna este necesa ca troliul sa se ancoreze prin legarea lui de un stalp sau de un rezem fixat in sol. Cablul troliului este dirijat cu ajutorul unei role de conducere,amplasata in fata troliului,la distanta relativ mare.

4.4. Conditile pe care trebuie sa le indeplineasca troliile avantajele si dezavantajele lor.

Troliile trebuie sa in deplineasca urmatoarele conditii: productivitatea ridicata,posibilitatea de folosire oriunde,greutatea mica,usurinta de transport,simplitate de executie,usurinta la montaj si pret de cost scazut al executiei,montajului si exploatarii.

Fiecare dintre cele doua grupe de trolii (cu frictiune si cu angrenaj),prezinta avantaje si lipsuri,care determina utilizarea lor intr-o anumita directie.

Astfel troliile cu frictiune pot fi utilizate cu un motor cu ardere interna. Din cauza existentei cuplajelor pentru decuplarea tobei de motor,pornirea motorului se poate face fara sarcina. Aceste troli pot fi actionate si de un motor electric in scurtcircuit. In acest caz se asigura o incarcare mai uniforma a retelei electrice,deoarece motorul este conectat permanent si nu este nevoie de conectat de doua ori (la ridicarea si la coborare) in timpul fiecarui ciclu,ca la troliile reversibile.

● Troliile cu frictiune prezinta si dezavantaje astfel la coborare frana se uzeaza mult. Daca mecanicul troliului nu este suficient de atent sarcina poate cadea. Este greu de realizat comanda la distanta sau automata. Afara de acesta,la aceste trolii este greu de obtinut un raport de transmitere exact,decii si o viteza de ridicare asigurata,din cauza ca este posibila alunecarea elementelor,cuplajelor cu frictiune.

● Trolile cu angrenaj prezinta urmatoarele avantaje: lipsa de pericol la coborarea sarcini,simplitatea comenzii,posibilitatea de a obine un raport de transmitere precis,precum si posibilitatea comenzii la distanta.

Dezavantajele pe care le prezinta aceste trolii sant: imposibilitatea coborari accelerate a sarciini si necesita folosirii motoarelor electrice speciale de macara.

Macaralele electrice de macara trebuie folosite deoarece la troliile cu angrenaj ridicarea si coborarea greutati se face in regimul motorului,astfel ca aceasta trebuie sa aiba un cuplu de pornire mare (cam de 2-3 ori mai mare decat cel nominal),un moment de inertie mic,o capacitate ridicata de supraincarcare si,afara de aceasta,trebuie ssa permita un numar mare de cuplari pe ora.

4.5.Organele troliilor

Sasiurile troliilor pot fi de lemn (turnate,sudate sau combinate). Sasiurile sudate necesita metal mai putin decat cele turnate.

Sasiul troliilor se aplica fara fixare pe pastament sau se fixeaza prin suruburi de ancorare,cabluri sau lanturi. La asezarea fara fixare trebuie sa se verifice daca legatura dintre sasiusi baza prezinta un coeficent de siguranta suficient.

Daca stabilitateasasiului este insuficienta aceasta se ingreuneaza dupa asezare prin adaugare de balast,iar in cazul instalari pentru un timp indelungat a troliului intr-un loc,se executa o fixare cu suruburi de ancorare.

Tablele troliilor pot fi asezate pe un ax sau pe un arbore. Ultima varianta este utilizata in cazul instalari unei tobe suplimentare (fig.6.) care serveste la tragerea sarcinii in zona de lucru a macaralei.

Tobele suplimentare au de obicei o forma care sa asigure alunecarea usoarea a ramurii care se desfasoara a cablului.

Dispozitivele de asezare a cablului se utilizeaza in cazul trolilor cu capacitatea de infasurare mare,pentru a evita infasurarea neregulata a cablului pe toba in cazul infasurari in mai multe straturi sau pentru o infasurare precis cablu pe toba cu sant,intr-un singur strat. Aceste dispozitive pot fi deci destinate fie pentru infasurarea intr-un strat pe tobele cu sant,fie pentru infasurarea in mai multe straturi pe tobele netede.

Principlalul element al primului tip de dispozitiv este inelul 1 (fig.7. a.)care se deplaseaza pe filetul tobei 2.

Inelul este condus cu ghidaje fixate pe sasiu sau pe corpul troliului. La rotirea tobei,filetul imprima inelului o miscare de translatie;in acest timp,arcul plat sau cilindric 3 apasa pe toba spirele de cablu cu ajutorul paharului 4. Ineleu 1 se misca inaintea spirei care se infasoara. La slabirea cablului (dupa indepartatrea sarcinii),arcul 3 impiedica inodarea si incrucisarea cablului. Dispozitivele de tip al doilea este aratat in (fig.7. b.),

iar un troliu cu dispozitiv cu un singur surub,in (fig.8 A I si II).

Dispozitivele de asezare a cablului araatat in (fig.81 A)consta din doua ghidaje 1,pe care se deplaseaza cadrul 2 legat prin suveica 3 cu surubul 4. Surubul are filete pe dreapta si pe stanga,taiate suprapus.

Surubul 4,prin roata 5 si transmisia cu lant 6,este rotit de mecanismul de actionare a troliului.

La rotirea surubului,suveica 3,care se deplaseaza in adanciturile filetului,deplaseaza cadrul 2 impreuna cu scripetele,de ghidare 7 al cablului care se infasoara.

Dupa ce a trecut printr-un strat,suveica,prin gaura de capat a surubului 4,merge in sens invers de-a lungul filetului,astfel incat scripetele 7 se deplaseaza in sens invers.

La dispozitivele cu doua suruburi (fig.8 B) principalul este intrun totul asemanataor celui descris mai sus;in acest caz,in locul a doua ghidaje si a unui surub,pentru aigurarea unei stabilitati suficiente,se utilizeaza doua suruburi. Turatia si pasul surubului le dispozitivele de asezare a cablului corespund pasului de infasurar a cablului si turatiei tobei.

III.Norme de tehnologia securitati muncii la    masini de ridicat si transportat

Este interzisa functionarea macararelor sau mecanismelor de ridicat daca dispozitivele de siguranta nu sant in perfecta stare de functionare sau nu indeplinesc conditile tehnice prescrise.

Este interzisa folosirea macararelor sau mecanismelor de ridicat pentru ridicarea unor sarcini mai mari decat sarcina maxima admisa.

Sarcinile care se ridica frecvent pe santerile de constructi vor avea marcate vizibil santerile de constructi vor marcate vizibil greutatea .

Pentru restul cazurilor daca persoana autorizata acestor mecanisme nu cunoaste greutatea sarcini si nici nu o poate determina va solicita conducatorului procesului tehnologic precizarea in scris a greutati sarcini.

Persoana autorizata care atribuie aceste mecanisme de ridicat trebuie sa cunoasca urmatoarele obligati principale.

sa cunoasca instalatia pe care lucreaza si normele de exploatare la macaralele pe caresa le aplice intocmai.

sa cunoasca si sa respecte codul de semnal

sa nu actioneze nici un mecanism astat timp cat exista oameni pe macara.

sa participe efectiv la lucrarile de revizie,intretinere si reparatie,precum si la toate verificarile care se fac la macaraua pe care o conduce.

sa nu urce pe macara sau mecanisme ridicatoare in stare de oboseala sau de ebrietate.

sa verifice existenta lubrefiantilor in locurile de ungere conform indicatilor din schema de ungere aferenta carti macaralei.

sa verifice starea,infasurarea si fixarea cablurilor sau lanturilor pe tamburi,role.

sa nu transporte sarcina deasupra oamenilor.

IV.Partea Grafica

5. Prezentarea machetei mecanismului cu scripeti

Scripetele este format din punct de vedere dintr-un suport obtinut printr-un proces de lucru foarte lung care este alcatuit din: suport,manivela pe care este infasurat cablul,cablul si doua sisteme de scripeti.

Rotile care sustin cablul sunt facute din OL 30 iar axul pe care se invarteste este din OL 45.

Ssistemul de scripeti are rolul de a ridica si transporta diferite sarcini reducandui o mare parte din efort omului. Ele se folosesc la intreprinderi mari,mici si mijloci dar mai ales si in constructi

6. Tehnologia de executie la sistemul de Scripeti

Suportul de executie la Scripeti

Rotile sistemului de scripeti

Bibliografie

Gheorghe I.;Voicu M.; s.a. Masini si utilaje industriale manual cl.XI,XII E.D.P.1983.

Ioan Draghici,conf Dr.Ing.Aurel Jula s.a. Indrumator de proiectare in constructia de masini "vol II Editura Tehnica Bucuresti".

Draghici I. s.a. "Organe de masini" vol I Universitatea din Brasov 1980.

Draghici I. s.a. "Organe de masini".Probleme . Bucuresti Editura Didactica si Pedagogica 1980

Manualul inginerului mecanic.Mecanisme.Organe de masini.Dinamica masinilor.Bucuresti,Editura tehnica 1976.