de certificare a competentelor profesionale,calificarea : mecanic, utilaje si instalatii in industrie - Tema:POMPE ROTATIVE

POMPE ROTATIVE

 

meseria "MECANIC ,UTILAJE SI INSTALATII IN INDUSTRIE " .

In cei trei ani de studiu am ambsolvit intreaga gama de module de pregatire in domeniu, dar cel mai mult m-a atras Modulul 7 ( intretinerea si repararea instalatiilor hidraulice si pneumatice) si modulul 5 ( tehnologia asamblarii argumentelor pentru conducerea si circulatia fluidelor ) , care au o legatura aplicabilitate in domeniul mecanic.

In cadrul elaborarii acestui proiect a trebuit sa extind    aria de cunostiinte studiind bibiliografia recomandatat de coordonator fapt ce imi permite o pregatire profesionala mai buna , proiectul meu avand aplicabilitate in mai multe domenii ale mecanicii.

Tema aleasa e structurata in capitole acordate separat cu parti distincte.

Acestea sunt :

Cap .I = Clasificarea si descrierea pompelor

Cap .II = Pompe rotative

Cap .III = Pompe cu roti dintate

Cap .IV = Pompe cu pistoane rotative

Cap .V = Pompe cu palete

Cap .VI = Receptia pompelor

In lucare am folosit o serie de reprezentarii schematice care, ajuta la indentificarea elementelor pompelor si intelegerea modului lor de functionare

Principiul de functionare

Pompele rotative functioneaza pe baza fortei de rotatie.Un motor actioneaza pompa printr-o curea, pompa incepe sa se invarta si astefel distribuie uleiul prin instalatii.

Contributia personala privind elaborarea consta in selectarea informatiilor teoretice si tehnice specifice specializarii precum si structurarea pe capitole a acestora.

Proiectul meu constituie baza de studiu pentru colegii mei mai mici din acest domeniu de pregatire acest lucru este posibil datorita faptului ca aceasta tema am prezentato folosind editorul de prezentare Power Point.Anumite imagini sunt animate ceea ce face ca prezentarea sa fie una atractiva.

1.Clasificarea si descrierea pompelor.

Clasificarea pompelor este destul de dificila deoarece exista o gama larga de criterii care pot fi utilizate pentru diferentierea lor. Din acest motiv, nu se poate stabili un criteriu unic dupa care sa se utilizeze pentru clasificarea pompelor. Un criteriu frecvent utilizat este cel constructiv si functional. Conform acestui criteriu, o clasificare a principalelor tipuri de pompe este prezentata in tabelul 1:

Tabelul.1

2.Pompe rotative

Ca si pompele volumice cu miscare alternative,pompele volumice rotative relizeaza transportarea lichidului dintr-un spatiu delimitat in altul,prin echivalarea de volum si nu prin intermdiul fortelor centrifuge ca la pompele centrifuge.Caracteristica acestei categori de pompe este prezenta organelor de inchidere(supape,palete sau dinti) care in timpul functionarii inchid spatii in interiorul carora este transportat lichidul de la aspiratie la refulare.Pompele rotative insa,spre deosebire de cele cu piston,nu au supape de aspiratie si de refulare.

Pompele rotative sunt pompe volumice care realizeaza transportul lichidului cu ajutorul unor piese care se rotesc etans fata de carcasa si care sunt actionate de un arbore, din exterior, in miscare de rotatie. Efectul de pompare este realizat fie prin variatia volumului camerei de pompare fie prin deplasarea la volum constant a lichidului prin camera de pompare, dinspre racordul de intrare in pompa spre racordul de refulare. Aceste pompe nu au supape, realizeaza presiuni mari la refulare, au dimensiuni reduse, dar au dezavantajul ca produc zgomot in functionare iar randamentul lor scade in timp ca urmare a uzarii pieselor in miscare.

Pompa rotativa este formata, in    principiu din trei parti principale:statorul,rotorul si organelle de inchidere.Pompele rotative pot avea unul sau mai multe rotoare.

Organele de inchidere (palete,dinti,lobi)sunt montate pe periferia rotorului si inchid-intre ele si carcasa-volume de lichid pe care le transporta de la aspiratie la refulare.

Conditia principal necesara asigurarii functionarii optime a pompelor rotaive este etanseitatea ce trebuie realizata intre spatiul de refulare si cel de aspiratie.

Debitul acestor pompe este direct proportional cu turatia arborelui de antrenare,iar reglarea acestuia se face prin variatia turatie sau printro conducta de ocolire cu ventil (by-pass).

Presiunea de refularee nu este influentata de turatie,ci este determinate de presiunea din recipientul in care se pompeaza determinand puterea necesara pompei.Presiunea nu influenteaza debitul; se regleaza printr-o supapa de siguranta ( reglabila) ,prin care lichidul este redus la aspiratia pompei.

Pompele rotative sunt in general de dimensiuni reduse,cu debite pana la 5000l/min si datorita faptului ca pot functiona cu turatie ridicata (6000...8000 rot/min)asigurand o refulare uniforma a lichidului, sunt utilizate in domeniul presiuni de la 6...10 MPa si in unele cazuri,pana la 32 MPa.

Pompele volumice rotativer sunt foarte sigure in funcionare(cu conditia amintita anterior,de asigurare a etanseitatii) si permit pomparea lichidelor cu vascozitate mare,insa sunt rapid scoase din functionare de prezenta impuritatilor abrazive in lichid.

Pompele rotaive cu piston mai prezinta inca urmatoarele avantaje:autoamorsarea,randamentul total foarte bun(pana la 80%),se cupleaza direct cu motorul,se pot construe usor din materiala anticorozive si au un cost redus.

Pompele volumice rotative se pot clasifica dupa mai multe criterii.Dupa forma organelor de inchidere:roti dintate, palete,lobi,surub etc.Dupa numarul de rotoare : unul,doua sau mai multe rotoare.Dupa asezarea rotorului in interiorul statorului(carcasei),concentric sau excentric.

Tipurile mai importante de pompe rotative, in ordinea raspundirii si utilizarii in industrie sunt:

-pompe cu roti dintate

-pompe cu pistoane rotative

-pompe cu palete

2.a.Pompa cu roti dintate

Aceasta pompa este formata, in principal, din doua roti dintate angrenate care se rotesc in sensuri opuse. Una dintre roti este actionata de un arbore motor iar cealalta este antrenata ca urmare a angrenarii lor. Cele doua roti sunt montate intr-o carcasa in asa fel incat dintii acestora se deplaseaza etans pe peretele carcasei ( fig.2 ). Aceste pompe nu pot aspira lichidul, deoarece nu se realizeaza depresiune in racordul de intrare, si de aceea ele trebuiesc alimentate din exterior. Lichidul este transportat dinspre racordul de alimentare spre cel de refulare prin spatiile formate intre golurile dintilor si peretele carcasei. Aceste pompe pot avea debite de pana la 20 m3/h si presiuni de pana la 100 at. Datorita debitului constant si presiunii mari sunt utilizate ca pompe de ungere, ca pompe dozatoare, si ca pompete pentru de alimentarea filierelor din industria firelor si fibrelor sintetice.

Fig.2 Pompa cu roti dintate.

2.b. Pompa cu pistoane rotative

Functioneaza pe acelasi principiu ca si pompa cu roti dintate. Antrenarea lichidului se face cu ajutorul unor pistoane rotative de forma trilobata sau bilobata Sunt mai usor de executat dar nu au debitul la fel de uniform ca si pompele cu roti dintate. In fig.3 este prezentata o pompa cu pistoane trilobate. Fiecare lob formeaza o linie de etansare continua cu carcasa si cu celalalt lob. Lichidul este transportat in spatiul cuprins intre lobi si carcasa.

Fig.3Pompa cu pistoane rotative

2.c Pompe cu palete.

Pompa cu palete este o pompa volumica la care transportul lichidului se realizeaza cu ajutorul unui rotor montat excentric intr-o carcasa (stator) cilindrica la interior si care are pe exterior doua sau mai multe palete .(fig 3.1.)

Paletele 3 asezate in canale longitudinal din rotorul 2 sunt impinse spre peretele carcasei 1 de resoartele 6 si de actiunea fortei centrifuge impartind spatiu util in doua.La rotirea in sensul sagetii , lichidul care este aspirat prin racordul 4 este transportat spre racordul de refulare 5.

Caracteristic la aceasta pomp este faptul ca voluml spatiul inchis intre cele doua palete variaza de la aspiratie la refulare (spatiul liber in forma de semiluna)

Se folosesc ca pompe auxiliare de capacitate mica pentru uleiur ,pacura s.a. acolo unde ungerea pompei se face chiar cu lichidul pompat.In afara tipului constructive (fig 3.1.)construiesc pompe cu mai multe palete.    

3.Receptia pompelor

In cazul pompelor,incercarea la presiune se efectueaza dupa ce in prealabil s-au blindat toate capacele pompelor, la presiune indicata in normele pompelor. Presiunea se realizeaza cu o pompa de presiune actioanta manual. Legatura conductei de presiune se face la unul din orificiile de scurgere ale corpului de pompa. La presiunea de proba se mentine 15 min si se verifica ca sa nu apara scurgeri la nici una din piesele pompei.

Incercarea de functionare este precedata de verificarea amanuntita a pompei si anume:

-se sulfa cu aer pompa pentru indepartarea impuritatilor si a corpurilor straine;

-se verifica daca pompele cu piston se pot misca cu mana efectuand curasa intreaga, iar la cele centrifuge daca arborele cu rotorul se roteste usor;

-se sufla cu aer canalele de ungere;

-se umplu cu unsoare dispozitivele de ungere.

Incercarea de functionare consta din:

-incercarea de functionare timp de 3 h.

-incercarea de functionare la presiunea corespunzatoare la ¾ din puterea nominal a pompei timp de 3h

-incercarea de functionare la presiunea maxima timp de 5 min.

Incercarea de functionare in gol se executa prin deschiderea robinetului de legatura intre conducta de aspiratie sic ea de refulare sau prin refularea direct in atmosfera cu robinetul complet deschis.

Incercarea de functionare cu presiune se executa prin incheierea partial a robinetului de refulare, pana cand se obtine la manometru de refulare presiunea necesara pentru incercare.

Verificarile care se executa in timpul probei sunt urmatoarele:

-etansietatea tuturor locurilor de imbinare ale organelor pompei ce lucreaza sub presiune:

-etansietatea presgarniturilor;

-functionarea corecta a supapelor;

-functionarea corecta, fara lovituri, smuncituri a pompelor cu actionare directa;

-functionarea fara batai, zgomot sau trepidatii in cazul pompelor centrifuge;

-functionarea corecta fara trepidatii s transmisiilor;

-functionarea corecta a sistemului de ungere.

In timpul functionarii de incercare se masoara debitul,presiunea,turatia si puterea motorului de antrenare si se calculeaza randamentul.

Bibliografie

1.Conf.Dr.Ing. Ghe, I - s.a - Utilajul si tehnologia meseriei - mecanic, montator, intretinere in constructii de masini - Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti - 1995.

2. Conf.Dr.Ing. Jinescu, V - s.a    - Utilajul si tehnologia constructiilor mecanice - utilaj tehnologic

- Editura Didactica si Pedagigica - Bucuresti 1989

3. Husein,Ghe si Tudose M    -Desen tehnic si de specialitate

-Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1993

4. Marginean V .- s.a -Utilajul si tehnologia meseriei, constructia de masini

-Editura Tehnica 1980

5 Sonea, A si Burle, D -Tehnologia meseriei

-Editarea Didactica si Pedagogica - Bucuresti - 1988

6. Neagu, C si Blasé, A - Bazele tehnologiei masinilor-unelte

-Editura Didactica si pedagogica - Bucuresti - 1982