Ungerea cu ulei

Ungerea cu ulei.

Ungerea individuala efectuata manual se aplica organelor cu solicitari mici si viteze mici. Ca dispozitive de ungere se folosesc ungatoarele cu capac plan sau cilindric (fig.2.7) alimentate cu cana de ulei (fig.2.8) si ungatoarele cu bila (fig.2.9), in care uleiul se introduce manual sub presiune cu ajutorul unei pompe denumita tecalemit.

Fig. 2.7. Ungatoare cu capac

Fig. 2.8. Cana de ungere si lopatica de ungere

Fig. 2.9. Ungatoare cu bila

Ca sisteme de ungere individuala fara presiune, cele mai utilizate sunt ungatoarele cu fitil de bumbac sau de canepa (fig.2.10). Uneori un rezervor central poate asigura ungerea simultana a mai multor locuri de ungere, fiecare fitil avand canal vertical propriu pentru picurarea uleiului absorbit si un racord individual de legatura cu tubul de conducere a uleiului (fig.2.11)

Fig. 2.10. Ungator cu fitil

Fig. 2.11. Ungerea cu fitil dintr-un rezervor central a mai multor posturi

Ungatoarele cu inel (fig.2.12) asigura ungerea datorita aderentei uleiului pe inel. Este un dispozitiv de ungere foarte bun, economic, deoarece uleiul nu se pierde. Inelul de ungere se sprijina pe partea superioara a fusului - cuzinetul fiind taiat in mod corespunzator - iar partea inferioara a lui atarna in baia de ulei din corpul lagarului. Ungerea se produce in momentul rotirii arborelui si asigura o cantitate de ulei cu atat mai mare cu cat turatia arborelui este mai mare. Ungerea cu inel se poate aplica numai in cazul arborilor orizontali.

Fig. 2.12. Ungator cu inel

Ungerea individuala in baie de ulei este utilizata in special pentru rulmenti (fig.2.13). In acest caz, nivelul uleiului nu trebuie sa treaca de mijlocul bilei sau al rolei din partea inferioara, deoarece o cantitate mai mare de ulei duce la spumarea lui si, ca urmare, la o ungere defectuoasa, remarcata imediat prin supraincalzirea lagarului. Daca rulmentii nu sunt expusi actiunii impuritatilor din afara si etansarea are numai scopul de a impiedica curgerea uleiului, este suficienta utilizarea saibelor de stropire. Pentru a se realiza transportul de ulei, este necesar ca turatia arborelui sa fie mai mare.

Fig. 2.13. Ungerea rulmentilor in baie de ulei

Ungerea prin barbotare (fig.2.14) se efectueaza prin improscarea lubrifiantului pe suprafetele de frecare, cu ajutorul unor corpuri in miscare ale caror suprafete de contact prin baia de ulei. Se foloseste in special pentru angrenajele cu roti dintate si cu melc, la care intreaga caldura degajata in angrenaje si in lagare se indeparteaza usor prin peretii si capacele carcaselor si la care vitezele periferice ale rotilor nu depasesc 6m/s; daca vitezele sunt mai mari, uleiul este improscat de pe dintii rotii si nu ajunge in zona de angrenare, iar in corpul reductorului se formeaza o cantitate mare de spuma de ulei. Roata dintata nu trebuie sa fie cufundata in ulei mai mult de 100 mm.

Baile de ulei trebuie sa fie prevazute cu indicatoare de nivel din sticla, plasate la exterior, astfel incat sa se poata completa la timp cantitatea de ulei din baie

Fig. 2.14. Ungere prin barbotaj

Ungerea individuala in baie de ulei cu element intermediar se foloseste in cazul ghidajelor de lungime mare (de exemplu la raboteza). Elementul intermediar (fig.2.15) consta din doua role conice 1 montate pe axul 2 ce se sprijina pe arcul 3, al carui rol este de a mentine in contact permanent rolele cu ghidajul saniei. In timpul deplasarii saniei, rolele se rotesc si transporta uleiul din bazin pe ghidajele mesei.

Fig. 2.15. Ungerea ghidajelor de lungime mare

Ungerea cu pernita de pasla (fig.2.16), care se afla intr-o baie de ulei si face contact cu fusul 2 ce trebuie uns, asigura prin capilaritatea acesteia transmiterea cantitatii de ulei necesara. Pernita de pasla 1 da rezultate bune la turatii mici si mijlocii. La turatii mari, viteza de absorbtie capilara nu poate asigura debitul corespunzator de ulei.

Fig. 2.16. Ungerea cu pernita de pasla.

Ungerea centralizata fara presiune (fig.2.17) necesita o instalatie hidraulica care consta dintr-un rezervor de ulei R, o pompa P care absoarbe uleiul din rezervor prin filtrul F si il trimite la un distribuitor D, de unde prin conductele C₁; C₂; . C_n, uleiul este dirijat, sub actiunea gravitatiei la locurile de ungere. Ungerea se face fara presiune, deoarece distribuitorul este deschis la partea superioara. Pompa poate fi actionata manual cu maneta m la intervale relativ mari, pentru a reumple cu ulei distribuitorul. Cand pompa este actionata de un motor electric sau de un element al masinii ungerea devine continua. Debitul trebuie sa fie egal cu debitul celor n conducte, pentru ca distribuitorul sa nu ramana gol sau sa se reverse.

Fig. 2.17. Ungerea centralizata fara presiune.

Sistemele de ungere continua sub presiune (fig.2.18). Uleiul absorbit prin filtrul F₁ de pompa P, care asigura presiunea corespunzatoare, este filtrat a doua oara de filtrul F₂ si dirijat la distribuitorul D, inchis la partea superioara ; uleiul este dirijat la locurile de ungere prin conductele C₁,C₂..C_n.

Fig. 2.18. Ungerea cu presiune

Ungerea cu ceata de ulei (fig.2.19) este un procedeu economic ce consta in pulverizarea, foarte fina a uleiului prin aer comprimat. Ceata de ulei asigura o ungere superioara, datorita fenomenului de absorbtie moleculara a particulelor fine de ulei si un consum scazut de ulei. Ungatorul cu ceata de ulei functioneaza astfel: aerul intra prin orificiul I si traversand ungatorul genereaza o zona de mica presiune in concordanta cu sectiunea redusa 1 a tubului Venturi . Acelasi aer, trecand prin canalul 2, aflat la partea inferioara a tubului Venturi, pune sub presiune paharul 4 continand lubrifiantul. Deoarece camera 3 este legata cu sectiunea ingusta a tubului Venturi, intre pahar si canalul 6 se stabileste o diferenta de presiune care impinge lubrifiantul prin teava 5 in canalul 6, de unde cade sub forma de picaturi in fluxul de aer care difuzeaza sub forma de ceata de ulei si il transporta catre orificiul de iesire E. Un surub de reglare (drosel), inseriat in canalul care leaga teava 5 cu camera 3, permite reglarea cantitatii de ulei antrenata in circuit.

Fig. 2.19. Ungator cu ceata de ulei

3.Verificarea executarii lucrarilor de ungere

Controlul functionarii ungerii prezinta o deosebita importanta si consta in: verificarea presiunii si a continuitatii circulatiei uleiului, verificarea temperaturii de ungere etc. Daca ungerea manuala tine de cel care o efectueaza, ungerea automata cu ajutorul pompelor actionate de motoare sau de insasi masina sau utilaj trebuie controlata pentru a nu periclita functionarea si scoaterea masinii, utilajului sau instalatiei din fluxul de productie.

Asigurarea functionarii sistemului de ungere are o importanta cu atat mai mare cu cat masina sau utilajul prezinta gabarite mai mari sau sunt de precizii ridicate.

Pentru controlul si siguranta functionarii ungerii se folosesc de la dispozitive foarte simple (indicatoarele de nivel) pana la instalatii complicate care avertizeaza sonor si luminos lipsa ungerii.

Controlul circulatiei uleiului se face cu indicatorul (fig.3.1); in acest caz uleiul curge sau picura prin teava curba 1, ceea ce se poate observa prin cilindrul 2 care formeaza o parte din corpul indicatorului,

Fig. 3.1. Indicator de ulei

In sistemele de ungere mai pretentioase se folosesc aparate care indica existenta sau lipsa presiunii, circulatia sau lipsa uleiului. De asemenea, sunt sisteme electrice ce controleaza temperatura uleiului sau a lagarelor si care pot semnaliza optic sau sonor si, in cazul limita, pot opri functionarea masinii.

La masinile grele, instalatia de ungere este dublata cu o instalatie de rezerva, astfel incat in caz de defectiune, intra in functiune dublura, ceea ce asigura functionarea fara intrerupere a masinii. Intre timp, se poate repara. Sunt masini la care pornirea nu are loc decat daca in sistemul de ungere presiunea a atins valoarea prescrisa. La aceste constructii, butonul de pornire actioneaza si instalatia electrica a sistemului de ungere.