Batalionul de infanterie - Operatii de stabilitate si de sprijin

Operatii de stabilitate si de sprijin

SECTIUNEA 1

Generalitati

Art.933. - (1) Batalionul de infanterie executa operatii de stabilitate si de sprijin pe baza planurilor de operatii elaborate de esalonul superior si a mandatului incredintat.

(2) Tipurile de operatii de stabilitate si de sprijin si principiile specifice de desfasurare a acestora sunt detaliate in Doctrina Operatiilor Fortelor Terestre.

SECTIUNEA a 2- a

Organizare si executie

1. Organizarea

Art.934. - (1) Fortele care participa sau executa operatii de stabilitate si de sprijin se constituie sub auspiciul ONU, OSCE si a altor organizatii internationale.

(2) Controlul operational este investit intr-un singur comandament combinat care se subordoneaza autoritatilor politice responsabile de operatie; in cazul ONU aceasta autoritate este reprezentata de secretarul general; contigentele nationale isi pastreaza integritatea unitatilor, functiile normale de comanda sunt pastrate de tara de care apartin fortele.

(3) Sprijinul logistic poate fi centralizat pentru intreaga forta de mentinerea a pacii, dar cel mai adesea ramane sub controlul canalelor nationale.

2. Uniformele si echipamentele

Art.935. - Batalionul care participa la operatii de stabilitate si de sprijin poarta articole de uniforma distinctiva; de exemplu fortele ONU poarta casti sau berete albastre; fortele de mentinerea pacii arboreaza drapelul organizatiei de care apartin in toate situatiile; vehiculele si echipamentele sunt vopsite in culori distinctive si sunt marcate vizibil; instalatiile sunt identificate prin steaguri si semne si sunt iluminate pe timp de noapte.

3. Executia

Art.936. - (1) Actiunile fortelor ce executa operatii de stabilitate si de sprijin sunt clar definite prin mandatul politic si in termeni de referinta.

(2) SOP-urile subunitatilor sunt modificate pentru a sprijini realizarea rapida si regulamentara a operatiilor; operatiile sunt strict limitate in concordanta cu cele incluse in noile SOP ale batalionului; fortele de mentinerea pacii au rareori permisiunea de a folosi violenta pentru a-si indeplini misiunile; ele folosesc forta doar pentru autoaparare; regulile de angajare detailate sunt asigurate de catre organizatia responsabila pentru misiune; mandatul si termenii de referinta pot ambele sa restrictioneze tipurile de armament pe care pot sa le posede fortele de mentinerea pacii; de exemplu, aruncatoarele, armamentul antitanc si transportoarele blindate pot fi interzise.

Art.937. - Personalul fortelor de mentinere a pacii este orientat cu privire la limbajul si obiceiurile zonei unde ei urmeaza sa fie dislocati; ei trebuie sa cunoasca elementele de baza implicate in conflictele recente si care din aceste elemente nu au fost solutionate; de asemenea, personalul fortelor de mentinerea pacii trebuie sa-si reaminteasca continuu ca ei vor fi permanent tinte ale elementelor de informatii care au interes in mentinerea conflictelor.

Art.938. - (1) Subunitatile opereaza in conditii de tensiune si acalmie; ele trebuie sa fie abordabile, intelegatoare, pline de tact si corectitudine dar totusi ferme; sa fie in masura sa faca fata impopularitatii; sa fie in masura sa-si execute eficient pe parcursul unor perioade lungi de izolare, misiunea.

(2) Subunitatile de nivelul grupei pot opera, pe perioade lungi, fara un contact direct cu superiorii lor; militarii trebuie sa fie in masura sa evite si sa raspunda provocarilor prin folosirea la minim a fortei.

Art.939. - Siguranta operationala; batalionului i se pot impune limite asupra informatiilor ori cercetarii proprii; sensibilitatile politice fac dificile aceste aspecte; datorita faptului ca fortele  sunt multinationale trebuie considerate cu atentie aspectele legate de schimbul de informatii si de necesitatile de siguranta operationala.

Art.940. - Observarea si raportarea; personalul fortelor de mentinerea pacii trebuie sa invete sa completeze reciproc rapoartele de observare pe formularele standard ale mentinerea pacii; aceste rapoarte includ raportul situatiei, raportul despre executarea focului, si rapoarte despre jurnalul zonei si cercetarea aeriana.

4. Tehnici

Art.941. - (1) Militarii participanti in operatii de mentinerea pacii isi modifica sarcinile lor de lupta in timp de razboi pentru a se acomoda climatului unic in care actioneaza; aceasta necesita o aderare completa si stricta la mandatul fortei, termenii de referinta, regulile de angajare si disciplina si sa inteleaga diferentele dintre executie si actiune.

(2) La nivelul batalionului cea mai mare atentie trebuie acordata standardizarii analizei post-actiune si tehnicii folosite.

Art.942. - (1) Postul de observare (PO) este un amplasament permanent ocupat de militari care indeplinesc misiuni de observare si raportare; in localizarea postului de observare este necesar ca buna pozitionare tactica sa fie sacrificata in favoarea unei bune observari; un PO poate fi ocupat de forte inarmate sau observatori neinarmati; el poate fi incadrat cu personal in functie de cerinte, pe o baza temporara pentru o perioada limitata de timp si pentru scopul de a indeplini misiuni de observare sau control.

(2) Marcarea si protectia; marcarea si protectia PO se realizeaza prin:

a)      delimitare si iluminare;

b)      marcare distinctiva;

c)      protectia impotriva schijelor si ricoseelor pentru ocupanti;

d)     inconjurarea cu bariera protectoare;

e)      retea extensiva de sarma ghimpata antiinfanterie si sant antitanc;

f)       poarta de acces in zig-zag;

g)      posibilitati de identificare de la distanta si din aer;

h)      drapelul ONU si national;

i)        posibilitati de supravietuire la izbucnirea unei situatii de criza;

j)        posibilitati de supraveghere;

k)      dispunerea componentelor care depinde intotdeauna de disponibilitatea infrastructurilor.

(3) Activitati cotidiene si tehnici de observare; in PO se observa, verifica si raporteaza in permanenta:

a)      miscari;

b)      trageri, acte ostile sau amenintari;

c)      orice modificare a pozitiilor de aparare;

d)     violarea armistitiului sau acordului de incetare a focului;

e)      executarea patrularilor si investigatiilor ori de cate ori se ordona;

f)       mentine capacitatea minima de reactie.

(4) OPORD-ul dat postului de observare cuprinde:

a)      misiuni si modalitatea de schimbare;

b)      unde se incarca/descarca armamentul;

c)      tehnici de supraveghere;

d)     tinuta, armamentul si alte materiale necesare;

e)      zone de observare;

f)       mod de actiune cand se desfasoara activitati suspecte;

g)      modalitati de alarmare;

h)      misiunea, situatia locala si gradul de alerta existent;

i)        durata, modalitati de actiune la provocari;

j)        ordine pentru deschiderea focului, reguli de angajare;

k)      mod de actiune la atacul cu artileria/aviatia;

l)        patrule ce trec prin zona, timpul cand intra/ies;

m)    controlul intrare/iesire al vehiculelor militare si civile;

n)      dotarea cu binoclu, busole, statie radio, ordine, materiale si aparatura foto, daca exista, lanterna si extinctor.

Art.943. - (1) Punctul de control (P.Ctr.) este punctul incadrat cu personal, fiind folosit ca mijloc de control al deplasarilor, cu misiune de verificare a autovehiculelor si persoanelor in vederea aplicarii masurile de control, ordinelor si reglementarilor; ele pot fi P.Ctr. fixe, mobile sau inchise.

(2) Punctul de control fix este plasat intotdeauna pe o sosea sau drum important, la intersectie de drumuri sau la intrarea intr-o zona controlata, pentru a observa mai bine.

(3) P.Ctr. mobile sunt folosite atunci cand exista dificultati in acoperirea tuturor soselelor si drumurilor cu P.Ctr. fixe; un P.Ctr. mobil este inzestrat cu minim 2 autovehicule blindate si are caracter temporar.

(4) Scopul P.Ctr este:

a)      de a evidentia prezenta ONU;

b)      de a supraveghea toate activitatile din teren;

c)      de a avea un control asupra circulatiei populatiei si traficului special;

d)     de a preveni si interzice contrabanda cu materiale interzise;

e)      de a crea un sentiment de securitate populatiei civile.

(5) Punctele de control inchise sunt denumite blocaje; ele sunt baza pozitiilor de blocare.

(6) Punctele de control statice sunt dispuse permanent pe un drum sau cale de acces importanta, intersectie sau jonctiune si la intrarea intr-o zona controlata.

(7) Punctele de control mobile sunt folosite cand nu se pot acoperi toate drumurile cu puncte de control statice; sunt o solutie temporara corespunzatoare intrucat datorita faptului ca nu se cunoaste amplasarea lor pot fi deosebit de eficiente; pot intarzia sau impiedica traficul de armament si exploziv, precum si  infiltrarea de persoane; ele pot actiona intre 30-60 minute, dupa care eficienta lor scade intrucat pozitia lor devine cunoscuta; in zona P.Ctr mobil trebuie sa existe placarde cu atentionari despre prezenta acestora in limba locala si engleza.

Art.944. - (1) Operatiile de patrulare sunt extrem de eficient intrebuintandu-se intens in operatiile de stabilitate si sprijin.

(2) Patrularea are drept scop:

a)      supravegherea "Zonei nimanui" in zona de operatii neacoperita de punctele de observare sau punctele de control;

b)      investigarea diferitelor incidente;

c)      pentru a demonstra prezenta Natiunilor Unite tuturor partilor aflate in conflict, in intreaga zona de operatii;

d)     culegerea de informatii;

e)      evitarea dislocarii statice si asigurarea  pentru fortele ONU a unei anumite libertati de miscare.

(3) Generalitati; patrularea constituie un factor important in majoritatea operatiunilor de mentinerea pacii si daca este bine planificata, executata cu vigoare si inteligenta, poate aduce numeroase avantaje tactice fortelor de mentinerea pacii.

(4) Pentru a fi pe deplin eficiente patrulele necesita libertate de miscare si observare complete; aceste libertati nu sunt intotdeauna asigurate, de multe ori fortele ONU fiind restrictionate in indeplinirea misiunilor lor.

(5) Raportarea nu este lipsita de importanta; in multe cazuri succesul misiunilor de mentinerea pacii depinzand de raportarea imediata si precisa; arta raportarii trebuie de aceea studiata si dezvoltata, constituind in acelasi timp obiectul unui program intens de pregatire.

(6) Cele mai multe patrule sunt cele destinate sa acopere zonele neacoperite de posturile de observare sau punctele de control; alt tip mai important de patrula este patrula de detectare a minelor.

(7) Misiunile patrulelor sunt:

a)      interpunere sau interventie;

b)      oprirea sau reducerea tentativelor de infiltrare;

c)      demonstrarea prezentei fortei in zona de operatii.

(8) In zonele construite este avantajoasa folosirea patrulelor pe jos; ele contribuie la o buna legatura cu populatia, factor de mare importanta pentru toate misiunile internationale; legatura cu localnicii poate aduce multe informatii folositoare; totusi informatiile acestea trebuie folosite cu precautie; ele pot fi false si pot aduce suferinta unor nevinovati; de asemenea, persoanele care dau informatii personalului misiunii internationale ar putea fi maltratate.

(9) Toate patrulele solicita personal foarte bine antrenat si motivat; pentru obtinerea celor mai bune rezultate, echipamentul patrulelor trebuie sa fie de cea mai buna calitate, procedeele tactice adoptate trebuie sa fie flexibile si este necesara o buna coordonare cu actiunile celorlalte patrule, cu activitatea punctelor de observare si control.

(10) Tipuri de patrule:

a)      patrule de rutina;

b)      patrula de blocare a infiltrarilor;

c)      patrule de granita ONU;

d)     patrule de cercetare;

e)      patrule in localitati;

f)       patrule de cautare;

g)      patrule de verificare a respectarii armistitiului;

h)      patrule pentru detectarea minelor si bombelor;

i)        patrule pe distante mari;

j)        patrule de interpunere;

k)      patrule de intarire;

l)        patrule pe autovehicule;

m)    patrule pe avioane, elicoptere si nave.

(11) Principii de respectat de catre patrule sunt:

a)      sa se conformeze planului de patrulare;

b)      sa pastreze toate schemele sectoarelor de observare;

c)      sa se opreasca cand este somata, provocata, sa raporteze imediat prin radio;

d)     sa mentina legatura radio neintrerupta si sa raporteze periodic pozitia;

e)      sa observe conditiile de drum, natura terenului, prezenta obstacolelor si campurilor de mine;

f)       sa inregistreze orice schimbare in dispozitivul fortelor;

g)      sa asigure securitatea tuturor hartilor si documentelor;

h)      sa inregistreze orice schimbare in activitatea civila.

(12) Ordinul de patrulare cuprinde:

a)      obiectiv, misiune;

b)      situatia locala si generala, incidente speciale, gradul de alerta;

c)      rapoarte de la patrule anterioare;

d)     alte patrule si activitati ale fortelor internationale in zona;

e)      proceduri locale folosite de parti sau de autoritatile civile;

f)       misiunea alternativa, daca cea de baza nu poate fi indeplinita;

g)      itinerar de patrulare;

h)      legatura cu subunitatile, posturile si pozitiile de observare de la flancuri;

i)        timpii de plecare, sosire, intermediari;

j)        cel mai tarziu timp de sosire, parole si indicative de legatura si urgenta;

k)      procedura MEDEVAC;

l)        datele meteorologice;

m)    raportul patrulei si bilantul, cand, unde, intrebari.

(13) Dupa patrulare comandantul patrulei:

a)      raporteaza imediat rezultatele patrularii;

b)      pregateste un raport detaliat, in scris, cu scheme;

c)      verifica tehnica si armamentul si raporteaza defectiunile;

d)     raporteaza despre cazurile cu nevoi de asistenta medicala.

Art.945. - Termenul "granita O.N.U." desemneaza o "granita" /limita dintre zona de operatii a O.N.U. si o alta parte sau alte parti implicate in zona.

Art.946. - (1) Escorta este un element, subunitate ONU sau alta organizatie internationala, destinata sa insoteasca si sa apere alte trupe, elemente ONU sau convoaie.

(2) Convoiul este un grup de vehicule organizat pentru deplasarea ordonata, cu sau fara escorta de paza si aparare.

(3) Escorta convoiului este o forta inarmata, desfasurata pentru apararea si paza unui convoi impotriva dezorganizarii, distrugerii sau capturarii acestuia.

(4) Coloana este un grup de vehicule in deplasare sub o singura comanda, pe acelasi itinerar, in aceeasi directie.

(5) Pichetul este subdiviziunea unei coloane mari, fiecare cu comandant propriu.

(6) Escortele au drept scopuri;

a)insotirea convoaielor umanitare;

b)      protectia personalului;

c)asigurare transporturilor de aprovizionare;

d)     escortarea refugiatilor;

e)escortarea prizonierilor de razboi;

f) operatiuni de salvare;

g)      escortarea altor tipuri de convoaie.

(7) Structura unui convoi; structura unui convoi escortat de un pluton de infanterie pe transportoare blindate este, de regula, urmatoarea:

a)      echipa de cercetare, inclusiv cercetarea de geniu;

b)      transportor blindat folosit pentru cercetare;

c)      comandantul de pluton;

d)     transportor blindat;

e)      echipa de geniu care asigura mascarea;

f)       autovehicul pentru transportul fortei inarmate;

g)      5 autovehicule (+/-);

h)      ambulanta;

i)        transportor blindat pentru  securitatea echipajele din autovehiculele cu prelata;

j)        5 autovehicule (+/-);

k)      loctiitorul comandantului de pluton.

Art.947. - (1) Folosirea fortei - reguli de angajare; ce trebuie sa se stie inainte de trimiterea in zona de operatii, referitor la folosirea fortei; unul dintre principiile activitatilor de mentinere a pacii este ca acestea sunt executate fara folosirea fortei armate; nu este folosita forta decat pentru autoaparare.

(2) Definirea fortei; forta este folosirea mijloacelor fizice pentru impunerea unui lucru; autoapararea include rezistenta la tentativele de a descuraja exercitarea atributiunilor prevazute, de exemplu, intr-un mandat al Consiliului de Securitate ONU sau a altei organizatii internationale.

(3) Forta este folosita in urmatoarele situatii:

a)      cand au loc atacuri directe;

b)      este amenintata viata personalului fortei internationale;

c)      este pusa in pericol securitatea fortei internationale;

d)     are loc patrunderea in forta, in interiorul pozitiilor fortei internationale, pentru a le folosi ca baza de foc de catre una din parti;

e)      au loc incercarii de a dezarma prin forta fortele internationale.

(4) Forta se pune in aplicare avand la baza principiile:

a)      actioneaza numai minimum de forte;

b)      prevenirea prin negociere sau influentare psihologica inainte de folosirea fortei;

c)      avertizare prealabila prin stabilirea orei de punere in aplicare a amenintarii cu forta sau a unor semnale - cartuse de semnalizare, trageri de avertizare in aer, trageri scurte etc., inainte de folosirea fortei.

(5) Dupa ce procedurile mentionate mai sus au fost epuizate se recurge la 'tragerea de efect':

a)      nu se  escaladeaza caracteristicile focului, ci doar un raspuns egal;

b)      focul trebuie sa fie controlat in permanenta si sa se inceteze cand scopul a fost atins;

c)      dupa incidente se transmite imediat un raport complet - SITREP.

CAPITOLUL XIII

Sprijinul de lupta

Art.948. - (1) Sprijinul de lupta este responsabilitatea comandantului de batalion.

(2) Elementele sprijinului de lupta imbunatatesc puterea de lupta a companiilor ce executa manevra.

(3) Cunoasterea capacitatii fortelor si mijloacelor de sprijin, stabilirea misiunilor corespunzatoare si controlul actiunilor de sprijin de lupta sunt vitale pentru folosirea unei puteri de lupta superioare, la momentul oportun si in locul decisiv.

(4) Elementele de sprijin de lupta pot fi folosite in sprijin sau in intarire.

(5) Indiferent de relatiile in care sunt folosite, comandantul de batalion se asigura ca subunitatile de sprijin de lupta sunt la randul lor sprijinite corespunzator de catre batalion; el decide, conform estimarii sale, modul de folosire; batalionul pastreaza controlul centralizat al elementelor de sprijin, organice sau primite ca intarire/in sprijin, prin ordine specifice si prin stabilirea de prioritati de sprijin companiilor din subordine.

(6) Fortele luptatoare nu pot, practic, sa execute operatii fara un sprijin de lupta adecvat.

(7) Sprijinul de lupta se coordoneaza de catre comandant si se integreaza in planul operatiei.

SECTIUNEA 1

Sprijinul prin foc

1. Generalitati

Art.949. - (1) Factorii MIFT-TC si posibilitatile de sprijin logistic determina tipul de sprijin prin foc pe care artileria este in masura sa il asigure.

(2) Ofiterul cu sprijinul prin foc evalueaza posibilitatile mijloacelor de sprijin prin foc stabilite, modul de utilizare al acestora si prezinta comandantului batalionului posibilitatile artileriei in mod clar si oportun.

(3) Misiunea mijloacelor de sprijin prin foc este de a neutraliza personalul si mijloacele de foc, de a distruge lucrarile de aparare sau de a dezorganiza actiunile inamicului, asigurand sprijinul fortelor luptatoare care executa manevra.

Art.950. - (1) La planificarea sprijinului prin foc, comandantul de batalion si ofiterul cu sprijinul prin foc (OSF), integreaza si sincronizeaza puterea de foc a aruncatoarelor, artileriei terestre primite in sprijin si a sprijinului aerian apropiat, cu manevra subunitatilor luptatoare.

(2) Procesul de planificare a sprijinului prin foc a operatiei batalionului contine cinci elemente:

a)      scopul sprijinului prin foc;

b)      comanda si controlul subunitatii de artilerie si aruncatoare;

c)      dispunerea si manevra subunitatii de artilerie si aruncatoare;

d)     planificarea focului si coordonarea sprijinului prin foc;

e)      alte elemente specifice misiunii sau situatiei tactice.

(3) In cadrul procesului de planificare a operatiilor batalionului si sprijinului prin foc este necesar sa se aiba in vedere factorii care influenteaza indeplinirea misiunii; acesti factori, denumiti pe scurt MIFT-TC, sunt:

a)      misiunea;

b)      inamicul si modul probabil de actiune al acestuia;

c)      fortele proprii;

d)     impactul terenului si al conditiilor meteorologice;

e)      timpul disponibil pentru planificarea si executarea misiunii;

f)       situatia civililor din zona de operatii.

(4) Acesti factori se iau in considerare in planificarea sprijinului prin foc in orice actiune a batalionului astfel:

a)      misiunea; pe timpul planificarii se au in vedere atat actiunile in curs de desfasurare, cat si cele ulterioare, pe care unitatea urmeaza sa le desfasoare, precum si mijloacele disponibile raspunzand la cine, ce, cand, unde si de ce trebuie sa le indeplineasca;

b)      inamicul; la analiza inamicului se are in vedere compunerea si puterea lui de lupta; comandantul tine seama de orice actiune pe care inamicul este in masura sa o intreprinda si nu numai de ceea ce este cel mai probabil sa faca;

c)      fortele proprii; in analiza fortelor proprii se iau in considerare numarul, gradul de pregatire, conditia fizica si moralul, precum si armamentul si echipamentul din dotare;

d)     terenul si conditiile meteorologice din zona de operatii sunt luate in considerare pentru a stabili modul in care acestea influenteaza capacitatea de lupta atat a trupelor proprii cat si a inamicului;

e)      timpul la dispozitie; pentru ca misiunea sa se execute cu succes, comandantul si statul major au nevoie de timp pentru planificare, concentrare si dispunere a fortelor, coordonare a sprijinului prin foc si a logisticii si pentru luarea masurilor pregatitoare necesare; timpul pe care comandantul il are la dispozitie pentru indeplinirea acestor activitati are o importanta deosebita privind desfasurarea actiunilor ulterioare in orice situatie tactica.

(5) Comandantul intocmeste planul pentru intrebuintarea subunitatilor luptatoare si decide impreuna cu OSF cum sa foloseasca cel mai bine resursele pentru sprijinul prin foc; OSF trebuie sa inteleaga cerintele comandantului privind sprijinul prin foc; mai intai comandantul isi contureaza intentia privind sprijinul prin foc; astfel, se stabilesc prioritati privind sprijinul prin foc in zona de operatii si se asigura sprijinul prin foc la momentul si in zonele critice; intentia comandantului pentru sprijinul prin foc permite de asemenea, OSF sa integreze si sa sincronizeze  sistemul de sprijin prin foc in conceptul general al luptei.

Art.951. - In folosirea sprijinului prin foc, comandantul are atributiile:

a)      asigura planuri simple; un plan simplu distribuit tuturor si inteles de catre toata lumea este mai bun decat unul complicat, care nu este finalizat atunci cand inamicul ataca;

b)      anticipeaza impreuna cu OSF si statul major, dinamica campului de lupta si se pregateste pentru orice reactie sau contra actiune a inamicului;

c)      cunoaste posibilitatile si limitele tuturor mijloacelor de foc si se sigura ca sprijinul prin foc este planificat acolo si atunci cand va fi cel mai eficient;

d)     incepe lupta cu focul concentrat, atunci cand este posibil; focul concentrat lasa inamicului o posibilitate de reactie mai mica si asigura cel mai bun efect;

e)      stabileste prioritati pentru toate mijloacele care ii sunt alocate de catre brigada, gradul de prioritate pentru obiective, prioritatea executarii misiunilor de foc si aloca munitie pentru subunitatile sale, precum si prioritatile si misiunile tactice pentru aruncatoarele din organica batalionului;

f)       determina efectele optime dorite la fiecare obiectiv si stabileste limitele consumului de munitie;

g)      planifica activitati pentru realizarea surprinderii; misiunile de foc executate concentrat si prin surprindere sunt mai eficiente; gradul de distrugere care poate fi realizat de sprijinul prin foc este invers proportional cu gradul de pregatire al inamicului;

h)      urmareste obtinerea superioritatii de foc; comandantul dispune sistemele de armament astfel incat sa se deschida focul asupra inamicului indata ce acesta a fost descoperit; aceasta permite o manevra eficienta si diminueaza posibilitatea inamicului de a evita lovirea;

i)        evita restrictionarea exagerata a misiunilor de foc; comandantul stabileste restrictii numai pentru a-si proteja subunitatile impotriva focului vecinilor sau pentru dirijarea acestor misiuni de foc impotriva inamicului;

j)        ia masuri pentru evitarea lovirii fortelor proprii/fratricidului.

Art.952. - Comandantul impreuna cu OSF ia in calcul o serie de aspecte esentiale pentru sprijinul luptei:

a)      schema manevrei terestre, care cuprinde zona de actiune, ritmul de inaintare si viteza de deplasare;

b)      schema manevrei mijloacelor destinate sprijinului prin foc, in care specifica modul cum urmeaza sa fie conduse si dispunerea subunitatilor acestora;

c)      scopul misiunilor de foc; prevede cum se asteapta comandantul ca misiunile de foc sa sprijine manevra si actiunile subunitatilor luptatoare;

d)     prioritatea misiunilor de foc si stabileste care subunitate beneficiaza de prioritatea sprijinului prin foc disponibil si cand se schimba aceasta prioritate;

e)      prioritatea obiectivelor si stabileste prioritatea de lovire a obiectivelor si cat timp aceasta prioritate este valabila;

f)       evaluarea efectelor misiunilor de foc si efectelor focului indirect;

g)      stabilirea modului de actiune al aruncatoarelor batalionului in planul general al sprijinului prin foc;

h)      sprijinul aerian apropiat care este disponibil, cand este disponibil si cand este folosit;

i)        masurile de coordonare a sprijinului prin foc prin existenta sau stabilirea masurilor de control permisive sau restrictive;

j)        restrictiile privind munitia; ce limitari exista privind folosirea munitiei fumigene, a munitiei conventionale imbunatatite sau a altor tipuri de munitie si care se includ normele de consum stabilite.

Art.953. - (1) Limitarea posibilitatilor de actiune ale inamicului se obtine prin combinarea mai multor tactici, tehnici si proceduri.

(2) Hartuirea urmareste uzura inamicului prin influentarea starii morale a personalului, stanjenirea sau dezorganizarea unor activitati, precum si producerea de pierderi inamicului; ea se executa asupra punctelor de comanda, centrelor de comunicatii, punctelor de aprovizionare, asupra zonelor de dispunere a trupelor inamicului sau a altor obiective, prin actiuni de foc repetate, la intervale de timp si cu intensitati diferite, cu un consum redus de munitie.

(3) Interdictia face imposibila riposta prin foc a inamicului sau il impiedica sa desfasoare actiunile planificate; efectul tragerilor de interzicere este imediat si dureaza atat timp cat se executa focul; focul de interdictie asupra inamicului este elementul determinant al succesului atacului infanteriei, aruncatoarele reprezentand armamentul ideal pentru executarea misiunilor de interzicere datorita cadentei ridicate de tragere; tragerile de interzicere cu aruncatoarele se executa pe timpul atacului asupra pozitiilor inamicului pana in momentul in care armamentul de infanterie este eficient, ele asigurand apropierea infanteriei pana la 200 m fata de pozitia inamicului mutandu-se apoi asupra adancimii.

(4) Neutralizarea reprezinta scoaterea temporara din lupta a unei tinte; prin aceasta se produc pierderi inamicului in proportie de 10% - 20% in personal si/sau tehnica de lupta; neutralizarea este realizata prin folosirea oricarui tip de combinatie "proiectil - focos" stabilita pentru lovirea unui anume tip de tinta; deoarece se urmareste un consum redus de munitie; aceasta este cel mai practic tip de misiune; cele mai multe misiuni sunt cele de neutralizare.

(5) Distrugerea reprezinta scoaterea permanenta din lupta a unei tinte prin producerea de pierderi in proportie de 20% - 40% sau mai mult, in personal si/sau tehnica de lupta; acest tip de misiune nu este economic datorita cantitatii mari de munitie consumata; distrugerea scoate inamicul din lupta si este realizata de spargerile proiectilelor explozive in obiective adapostite sau vehicule blindate; de regula, aruncatoarele sunt folosite pentru distrugerea obiectivelor neadapostite si a tehnicii de lupta neblindate.

(6) Tragerile de fumizare reduc vizibilitatea in campul de lupta si impiedica observarea de catre inamic a actiunilor trupelor noastre; ele nu neutralizeaza si nici nu suprima inamicul, dar reduc considerabil eficienta focului executat de acesta; perdeaua de fum poate fi creata in dispozitivul inamicului sau pentru orbirea punctelor de observare; efectul tragerilor de fumizare este scurt in timp.

(7) Tragerile de iluminare se executa in scopul iluminarii terenului, pentru cercetarea si indicarea obiectivelor, executarea reglajului pe obiectiv/repere de tragere, controlul rezultatelor tragerilor de efect, iluminarea obiectivelor atacate de catre infanteristi, crearea reperelor luminoase pentru marcarea directiei de actiune/ liniilor de despartire a fortelor proprii.

Art.954. - OSF este ajutat de catre grupa pentru sprijinul prin foc ce poate fi constituita din elemente de comanda ale subunitatilor de artilerie primite in intarire sau in sprijin si de catre observatorii inaintati din companiile de infanterie; grupa pentru sprijinul prin foc si responsabilul cu aviatia, atunci cand exista, din cadrul modulului S3 al batalionului se gasesc in P.C. de baza; aici ei planifica si coordoneaza sprijinul prin foc (SF) al batalionului; ea conlucreaza cu celula de sprijin prin foc a brigazii, cu celule de sprijin ale altor batalioane, cu centrul de conducere al divizionului de artilerie primit in sprijin, cu S2, cu S3, cu comandantii subunitatilor de aruncatoare si antiblindate, cu comandantul plutonului geniu si cu observatorii inaintati din organica companiilor.

Art.955. - Planul de sprijin al batalionului poate include urmatoarele:

a)      scopurile misiunilor de foc;

b)      tabelul tintelor;

c)      prioritatea executarii misiunilor de foc;

d)     prioritatea distrugerii tintelor;

e)      repartizarea tintelor prioritate si a misiunilor in focurile finale de protectie;

f)       matricea de executare a sprijinului prin foc;

g)      masurile de coordonare;

h)      semnale de instiintare si conducere.

Art.956. - Comandantii plutoanelor de aruncatoare ale companiilor de infanterie isi insotesc comandantii la primirea OPORD al comandantului batalionului; aceasta le permite sa vizualizeze conceptul operatiei, toti in acelasi timp; de asemenea, permite OSF al batalionului sa informeze rapid pe comandantul subunitatii de aruncatoare a batalionului si comandantii plutoanelor de aruncatoare de la companii despre intentia comandantului de batalion.

Art.957. - Planificarea obiectivelor include urmatoarele:

a)      misiuni de foc in sprijinul ofensivei;

b)      misiuni de foc pe timpul ducerii luptei de aparare.

Art.958. - (1) Planificarea sprijinului prin foc reprezinta procesul continuu de analizare, alocare si programare a sprijinului prin foc, planificarea specifica a felului in care va fi folosit sprijinul prin foc, tipurile de obiective care vor fi lovite.

(2) Scopul ei este de a integra sprijinul prin foc in planul de operatii cu scopul de a imbunatati puterea de lupta a gruparii de forte.

(3) Planificarea sprijinului prin foc se realizeaza in concordanta cu planificarea operatiilor si este flexibila pentru a putea fi modificata atunci cand se ivesc situatii neprevazute pe timpul desfasurarii actiunilor de lupta; ea anticipeaza momentele concentrarii mijloacelor de sprijin prin foc, modificarile ce pot surveni in misiunea brigazii, ora deplasarilor, nevoile de aprovizionare, mijloacele necesare de cercetare a obiectivelor, sprijinul cu mijloace tehnice si regruparea artileriei.

Art.959. - (1) Planificarea sprijinului prin foc concomitent este o tehnica de pregatire in acelasi timp a manevrei si a planului de sprijin prin foc pentru a intari intentia comandantului privind manevra; desi aceasta activitate incepe la nivel de brigada, batalioanele si companiile au si ele un rol important.

(2) Planificarea sprijinului prin foc concomitent este foarte importanta cand factorul timp este critic; observatorii de artilerie inaintati descopera, identifica, determina coordonatele si transmit datele obtinute prin reteaua de comunicatii la celula pentru sprijinul prin foc al batalionului.

(3) Planificarea sprijinului prin foc concomitent este simpla; ea incepe la esaloanele superioare, este supervizata de cei mai experimentati planificatori din cadrul fortei privind sprijinul prin foc; OSF-ul brigazii si coordonatorul sprijinului prin foc (COSF) de la brigada sau comandantul divizionului dat in intarire sau in sprijin, executa planificarea pentru subunitatile subordonate si apoi o repartizeaza acestora pentru actualizare si executie; planificarea sprijinului prin foc concomitent se realizeaza atunci cand timpul avut la dispozitie este scurt.

(4) Acest plan in starea lui completa, contine un numar redus de tinte pentru brigada; anexa privind sprijinul prin foc al brigazii contine numai tinte desemnate de COSF ca fiind importante pentru a sprijini intentia comandantului brigazii; celelalte sunt alocate batalioanelor in conformitate cu prioritatile pentru sprijinul de artilerie terestra.

(5) Comandantul de batalion foloseste obiectivele planificate alocate lui pentru a sprijini actiunile sale; el repartizeaza tinte planificate companiilor in conformitate cu planificarea sa.

(6) OSF-ul batalionului planifica sprijinul prin foc concomitent pentru batalion; comandantii de batalioane raspund de deschiderea focului asupra obiectivelor planificate de brigada in zonele de responsabilitate ale batalioanelor.

2. Planificarea misiunilor de foc

Art.960. - Misiunea sprijinului prin foc este de a distruge, degrada sau intrerupe operatiile inamice in sprijinul schemei de manevra a batalionului.

Art.961. - (1) Pentru infrangerea inamicului, comandantul de batalion si ofiterul cu sprijinul prin foc integreaza si sincronizeaza puterea de foc a aruncatoarelor, artileriei terestre, sprijinului aerian apropiat si, acolo unde este disponibila, puterea de foc navala, impreuna cu manevra unitatii luptatoare.

(2) Comandantul dezvolta planul pentru implicarea fortelor ce executa manevra; el si OSF decid cum sa foloseasca cel mai bine resursele pentru sprijinul prin foc.

(3) OSF trebuie sa inteleaga cerintele comandantului pentru sprijinul prin foc.

Art.962. - (1) Comandantul isi stabileste intentia pentru sprijinul prin foc, apoi stabileste prioritati pentru sprijinul prin foc in zona de operatii si asigura sprijinul prin foc la momentul si locul critic.

(2) Intentia comandantului pentru sprijinul prin foc permite, de asemeni OSF/COSF sa integreze si sincronizeze sistemul de sprijin prin foc in conceptul general al operatiei.

Art.963. - (1) In planificarea sprijinului prin foc, comandantul asigura planuri simple; acesta, impreuna cu statul major si OSF, anticipeaza dinamica campului de lupta si se pregateste pentru orice reactie sau contrareactie a inamicului.

(2) Comandantul cunoaste capabilitatile si limitarile tuturor focurilor de sprijin si se asigura ca sprijinul prin foc este planificat acolo si atunci cand va fi cel mai eficient.

Art.964. - (1) Angajarea inamicului se executa cu foc masat/concentrat atunci cand e posibil; focul concentrat nu permite inamicului un timp de reactie mic si asigura cel mai bun efect.

(2) Comandantul estimeaza prioritati pentru toate mijloacele de foc care sunt alocate de brigada pentru batalion si restabileste prioritatea tintelor, prioritatea focului si munitia pentru unitatile subordonate lui, stabilind, de asemenea, misiuni tactice pentru aruncatoarele organice.

Art.965. - Comandantul si OSF determina efectele minime esentiale cerute de fiecare tinta si planifica limitele consumului de munitie.

Art.966. - Comandantul:

a)      planifica activitati pentru realizarea surprinderii, focul concentrat prin surprindere fiind mai eficient - distrugerea poate fi realizata daca sprijinul prin foc este direct proportional cu gradul de pregatire al inamicului;

b)      stabileste superioritatea focului, prin deschiderea focului asupra inamicului imediat dupa descoperirea acestuia, aceasta permitand o manevra eficienta si ferita de observarea inamicului;

c)      evita restrictionarea necesara a focului si stabileste restrictii numai pentru protectia unitatii impotriva focului vecinilor/aliatilor sau pentru controlul focului impotriva inamicului;

d)     ia masuri pentru evitarea lovirii fortelor vecine/aliate.

Art.967. - Comandantul, impreuna cu OSF, iau in calcul urmatoarele:

a)schema manevrei terestre, ce cuprinde zona de operatie, timpul de avansare, rata miscarii;

b)      schema de manevra a mijloacelor sprijinului prin foc, ce presupune dispunerea si manevra aruncatoarelor;

c)scopul focului; cum se asteapta comandantul ca focul de sprijin sa sprijine schema de manevra si focul direct al luptei;

d)     prioritatea focului; care subunitate are prioritatea sprijinului disponibil si cand se schimba aceasta prioritate;

e)prioritatea tintelor; prioritatea tintelor si cat timp aceste prioritati sunt valabile;

f) cum actioneaza aruncatoarele in planul general de sprijin prin foc;

g)      sprijinul aerian apropiat (CAS): daca este disponibil, cand este disponibil si cand va fi el folosit;

h)      masuri de coordonare a sprijinului prin foc; existenta sau propunerea masurilor de control permisiv sau restrictiv;

i)        restrictii privind munitia; ce limitari exista privind folosirea fumului, realizarea munitiei generale sau a altor tipuri de munitie, incluzand si stabilirea ratelor de rezerva;

j)        efectele focului indirect, care pot fi de neutralizare sau de distrugere a tintelor.

Art.968. - (1) Neutralizarea limiteaza abilitatea inamicului de a-si desfasura misiunile in zona tintelor.

(2) Efectele focului de neutralizare dureaza atata timp cat focul este continuu.

(3) Loviturile de neutralizare a unei tinte produc victime in proportie de minim 10% sau mai mult.

(4) Neutralizarea trebuie sa fie realizata prin folosirea oricarui tip de obuz fuzant stabilit pentru atacul unui tip particular de tinta.

(5) Deoarece sunt cerute cantitati mici de munitie, acesta este cel mai practic tip de misiune si cele mai multe misiuni de foc sunt incluse in focul de neutralizare.

Art.969. - (1) Loviturile de distrugere a unui obiectiv permanente pot produce victime in proportie de 30% sau mai mult.

(2) Loviturile directe cu obuze explozive sau perforante sunt necesare pentru distrugerea tintelor din materiale dure.

(3) Datorita cantitatii mari de munitii folosite acest tip de misiune este rar intrebuintat in lupta.

Art.970. - (1) OSF este ajutat de catre celula cu sprijinul prin foc si de catre echipele cu sprijinul prin foc ale companiilor.

(2) Celula cu sprijinul prin foc, responsabilul aerian din cadrul S3 al batalionului si alt personal responsabil cu planificarea mijloacelor de sprijin prin foc se gasesc in PC-ul principal al batalionului; aici ei planifica si coordoneaza sprijinul prin foc si formeaza celula de sprijin prin foc din cadrul punctului de comanda.

(3) Daca se asigura sprijin aerian sau naval, celula de sprijin prin foc poate include, de asemenea, un ofiter de legatura sau o grupa de coordonare cu unitatile de sprijin.

(4) Celula de sprijin cu foc conlucreaza cu celula de sprijin a brigazii, cu celulele de sprijin prin foc ale altor batalioane, cu artileria terestra ce actioneaza in sprijinul direct al batalionului, cu S2, cu S3, cu comandantul subunitatii de aruncatoare, cu comandantul plutonului geniu si cu echipele de sprijin prin foc ale companiilor.

Art.971. - (1) Planul de sprijin prin foc al batalionului include urmatoarele:

a)      scopurile pentru executarea focului;

b)      lista tintelor;

c)      prioritatea focului;

d)     prioritatea tintelor;

e)      alocarea prioritatii tintelor;

f)       executarea matricei;

g)      masuri de coordonare.

(2) Comandantul subunitatii de aruncatoare a companiei insoteste comandantul companiei la primirea OPORD-ului de la batalion, fapt ce le permite sa inteleaga intentia comandantului si conceptul operatiilor in acelasi timp si permite OSF-ului batalionului sa informeze pe comandantul subunitatii de aruncatoare a companiei despre planurile comandantului de batalion.

Art.972. - (1) Planificarea tintelor include considerentele pentru sprijinul prin foc.

(2) Atacurile sprijinite prin foc; focurile executate in sprijinul atacurilor deliberate sunt planificate pentru evitarea unei aglomerari a tintelor in cadrul sprijinului prin foc.

(3) Focurile preplanificate; focurile trebuie sa fie planificate in zone identificate usor, astfel incat, ele sa fie schimbate usor; trebuie  sa fie luate in calcul tintele de-a lungul cailor de apropiere spre, dinspre sau inapoia obiectivului.

(4) Ascunderea focurilor; forta atacatoare beneficiaza de obicei mai mult de conditiile de vizibilitate redusa campului de lupta decat forta care se apara; un aparator care are limitata observarea nu poate executa un foc eficient, observat in acea zona, aceasta permitand atacatorului sa ajunga la pozitiile aparatorului cu mare parte din forte intacte.

(5) Focurile de pregatire/pregatite; o pregatire este un volum intens al focurilor prestabilite executate in conformitate cu o programare a timpului si pentru sprijinirea unui atac.

(6) Focuri finale de protectie; un foc final de protectie este o bariera prestabilita de foc pentru a proteja soldatii si instalatiile vecine/aliate prin impiedicarea miscarii inamicului de-a lungul liniilor sau zonelor aparate.

Art.973. - (1) Artileria terestra si aruncatoarele executa foc final de protectie numai in aparare si ele reprezinta o parte integrala a unitatilor sprijinite de catre acestea.

(2) Artileria terestra si aruncatoarele de sprijin sunt dispuse acolo unde pot sprijini si completa cel mai bine focul armelor din organica companiei.

(3) Dezvoltarea frontala a unui foc final de protectie nu este fixa (figura nr.70), el depinzand de urmatorii factori: diametrul exploziei bombei; dispersia bataii; dispunerea subunitatii de tragere.

Figura nr.70. Dezvoltarea frontala a focului final de protectie al aruncatoarelor

(4) Focurile finale de protectie din sprijinul direct de artilerie al batalionului si al artileriei terestre ce intareste sprijinul direct al batalionului sunt sub OPCON-ul brigazii.

(5) Pentru manevra batalionului, comandantul brigazii stabileste artileriei terestre, prioritatea tintelor in cadrul focului final de protectie.

(6) Comandantul batalionului stabileste prioritatea tintelor pentru focul final de protectie alocat manevrei companiei.

(7) Comandantul companiei stabileste aliniamentul focului final de protectie in zona sa de operatii.

Art.974. - (1) Sprijinul prin foc al contraatacurilor se executa in folosul ambelor forte, atat pentru cele care contraataca, cat si pentru cele care inca se apara.

(2) In caz contrar, planificarea sprijinului prin foc pentru un contraatac se executa in special pentru riposta ofensiva, desi ambele forte au nevoie de focul de sprijin disponibil.

(3) Aceste focuri asigura realizarea urmatoarelor obiective:

a)      limitarea patrunderii inamice prin asigurarea/realizarea sprijinului prin foc pentru manevra fortelor ce actioneaza in cadrul acestei misiuni;

b)      interzicerea zonei de patrundere a inamicului din fortele de angajare ulterioara;

c)      sprijinirea fortelor ce executa contraatacul pentru nimicirea inamicului din zona in care acesta a reusit sa patrunda.

(4) Sprijinul prin foc este realizat de catre unitatile/subunitatile de artilerie si aruncatoare cu misiuni de sprijin general sau sprijin general si reintarire.

Art.975. - (1) Planificarea focului de incadrare este o tehnica pentru pregatirea planului de manevra si dezvoltarea unui plan de sprijin prin foc in sprijinul intentiei comandantului privind manevra.

(2) In cadrul conceptului privind planul de sprijin prin foc, focul de incadrare, incepe la nivel brigada, batalionul si companiile executand sarcinile vitale.

(3) Planificarea focului de incadrare este foarte importanta cand timpul aflat la dispozitie este foarte scurt.

(4) In cele mai multe situatii tactice observatorii au prea putin timp pentru un plan de foc in care ei dezvolta, identifica si planifica obiectivele sau focul de sprijin pentru subunitatile ce executa manevra.

Art.976. - (1) Planificarea focului de incadrare este simpla; ea incepe la nivele inalte, este supervizata de cei mai experimentati planificatori din cadrul fortei privind sprijinul prin foc.

(2) OSF-ul brigazii si celula de coordonare a sprijinului prin foc executa planificarea, apoi distribuie planul unitatilor pentru ajustare si executie.

(3) Planificarea focului de incadrare nu este o tehnica care urmareste un salt peste pasii intocmirii si executarii planului sprijinului prin foc, ci doar realizeaza cea mai buna utilizare a timpului disponibil pentru planificare.

(4) Acest plan in starea lui completa, pentru brigada contine 45-60 de tinte.

(5) Anexa privind sprijinul prin foc al brigazii contine obiective desemnate ca fiind esentiale de catre celula de coordonare a sprijinului prin foc pentru a sprijini intentia comandantului brigazii; celelalte obiective se aloca batalioanelor in conformitate cu prioritatile pentru sprijinul prin foc al artileriei terestre.

Art.977. - (1) Comandantul de batalion foloseste tintele alocate lui pentru a sprijini planurile sale si aloca tinte companiilor in conformitate cu planificarea sa.

(2) OSF-ul batalionului lucreaza pentru comandantul de batalion nu pentru OSF-ul brigazii sau celula de coordonare a sprijinului prin foc/Bg.

Art.978. - Comandantul batalionului executa planificarea tintelor brigazii in cadrul zonei de operatii a batalionului.

Art.979. - (1) Comandantul de batalion are la dispozitie cateva tehnici pentru sprijinul prin foc, pentru a completa manevra batalionului.

(2) Tehnicile cele mai folosite sunt focul de pregatire si focul programat.

Art.980. - (1) Focul de pregatire este un foc intens, executat pentru sprijinul unui atac intr-un timp stabilit si se numeste pregatire de foc; aceste foc este planificat de brigada sau esalonul superior.

(2) Pregatirea de foc poate fi impartita pe faze pentru a permite lovirea succesiva asupra tipurilor clare de tinte:

a)      faza 1 - asigura si pregateste atacul initial prin ingreunarea observarii si recunoasterilor inamicului; se executa asupra tintelor cum ar fi mijloacele de sprijin prin foc sau toate sistemele de observatii ostile; aruncatoarele executa rareori foc asupra acestor tinte;

b)      faza a 2-a - include atacul asupra punctelor de comanda, asupra comunicatiilor si rezervelor in scopul degradarii capabilitatii inamicului de a-si reintari apararea si executa manevra fortelor pentru atingerea efortului principal;

c)      faza a 3-a - include un atac asupra pozitiilor de lupta inamice in scopul de a distruge sistemele inamicului care executa foc direct pana cand fortele care executa manevra s-au apropiat de acestia.

(3) OSF-ul batalionului trebuie sa se asigure ca pregatirea de foc, in special acele focuri executate in timpul fazei finale asupra pozitiilor inaintate ale inamicului, nu interfereaza cu schema de manevra a batalionului; aceasta este esentiala cand comandantul de batalion hotaraste sa infiltreze infanterie debarcata inainte de LDA, inainte de atac.

(4) OSF se asigura ca orice lovitura executata in cadrul zonei de operatii a batalionului are aprobarea comandantului de batalion.

Art.981. - (1) Focurile programate reprezinta un numar de tinte similare planificate; toate tintele programate sunt de acelasi tip - de exemplu toate mijloacele artileriei antiaeriene inamice sau toate aruncatoarele inamice.

(2) Un program poate fi planificat/programat sau executat la cerere; odata ce un program este initiat, obiectivele din cadrul programului sunt atacate dupa o perioada de timp prestabilita asa cum este ea stipulata in program.

3. Relatii de sprijin

Art.982. - Comandantul batalionului incredinteaza subunitatii de artilerie una dintre cele doua misiuni tactice, sprijinul general sau sprijinul direct; aceste misiuni implica responsabilitati esentiale pe care toti factorii de raspundere implicati in sprijinul prin foc trebuie sa le cunoasca si sa le execute (figura nr.71).

Figura nr.71. Relatii in cadrul sprijinului prin foc

4. Artileria

Art.983. - Sprijinul prin foc pentru batalion este asigurat de catre aruncatoarele atribuite, de artileria primita ca alocare sau atasare sau de cea din sprijinul general al brigazii/esalonul superior.

Art.984. - Comandantul brigazii stabileste prioritatile pentru sprijinul prin foc de artilerie pentru batalioanele care executa manevra sau stabileste o secventa de prioritati; el planifica si stabileste prioritatea misiunilor de foc de artilerie pentru elementele sale subordonate si trebuie sa cunoasca posibilitatile munitiilor din dotare care pot ajuta prin efect manevra.

5. Aruncatoarele

Art.985. - (1) Pentru batalion aruncatoarele asigura cel mai important sprijin prin foc, cu trageri din pozitii de tragere acoperita.

(2) Misiunea aruncatoarelor este de a asigura sprijin prin foc apropiat si nemijlocit subunitatilor care executa manevra; in afara sprijinului batalionului, aruncatoarele pot sprijini si alte unitati; aceasta situatie poate aparea cand unitatile sprijinite executa trecerea unor zone sau limite din zona de responsabilitate a batalionului.

(3) Subunitatea de aruncatoare din rezerva poate sprijini subunitatile pe LDA.

(4) Comandantul batalionului impreuna cu OSF trebuie sa planifice separat sprijinul prin foc al aruncatoarelor din cadrul sistemului de sprijin prin foc.

Art.986. - (1) Rolul aruncatoarelor este de a executa foc pentru sprijinul manevrei, in special impotriva infanteriei inamice.

(2) Aruncatoarele executa misiuni de mascare cu fum, marcheaza obiectivele si asigura iluminarea campului de lupta.

(3) Focul aruncatoarelor limiteaza manevra de forte si mijloace a inamicului, permitand fortelor proprii executarea manevrei pentru a castiga teren sau initiativa.

(4) Integrarea efectiva a focului aruncatoarelor, impreuna cu manevra subunitatilor luptatoare este elementul determinant al succesului luptei la nivel batalion si companie.

(5) Aruncatoarele sunt in organica tuturor batalioanelor de infanterie, astfel incat sprijinul prin foc al acestora este intotdeauna disponibil pentru batalion, indiferent daca batalionul are artilerie primita in sprijin.

(6) Aruncatoarele sunt dispuse in interiorul dispozitivului de lupta al batalionului, usurand coordonarea; ele sunt in masura sa raspunda rapid la actiunile inamicului, fara o pregatire de durata.

(7) Focul aruncatoarelor completeaza actiunile artileriei, dar nu le inlocuieste; focul final de protectie al aruncatoarelor mareste puterea de lovire a fortelor proprii.

(8) Misiunile de foc prin ochire indirecta ale aruncatoarelor constituie adesea singura cale de a ataca fortele inamice ce sunt protejate de teren.

(9) Cadenta mare de tragere a aruncatoarelor si efectul omorator le permite sa suplimenteze sprijinul prin foc pe timpul schimbarii sau incetarii focului artileriei si in timpul atacului final al infanteriei asupra obiectivelor; sprijinul prin foc al aruncatoarelor mareste puterea de lovire a fortei ce executa manevra; efectul combinat este mai mare decat efectul separat al unei subunitati de aruncatoare sau al unei forte ce executa manevra.

(10) Aruncatoarele permit comandantului sa acopere cu foc in orice moment punctele sale esentiale asigurandu-si astfel integritatea; aceasta acoperire continua chiar si atunci cand comandantul foloseste artileria din sprijin pentru atacul inamicului in adancime.

Art.987. - (1) Relatiile de comanda; in functie de posibilitati aruncatoarele, ca element atribuit batalionului pentru sprijin prin foc executa misiuni de foc pentru toate elementele de manevra ale batalionului.

(2) Comandantul de batalion destina, de regula, unei companii misiunea principala de foc si tintele prioritare pentru aruncatoarele proprii; acest lucru ii permite comandantului de batalion sa pastreze controlul in timp ce asigura sprijinul prin foc pentru o anumita companie.

(3) Uneori, aruncatoarele aflate in subordine nu au posibilitatea sa sprijine intregul batalion; aceasta se poate intampla, de exemplu cand o companie actioneaza independent de batalion prin natura terenului sau a misiunii; daca apare aceasta situatie un pluton de aruncatoare al batalionului, poate fi dat temporar sau sub controlul operational la subunitatea luptatoare din subordine, care are cea mai mare nevoie.

Art.988. - (1) Angajarea tactica; comandantul subunitatii de sprijin are ca indatorire principala conducerea acesteia in lupta.

(2) Statul major al batalionului realizeaza un plan detaliat si arata comandantului subunitatii de aruncatoare, o prezentare concreta a misiunii sale insotita de conceptia comandantului cu privire la cerintele sprijinului prin foc.

(3) Comandantul subunitatii de sprijin foloseste acest plan detaliat pentru angajarea in lupta a subunitatii si intocmirea planului sprijinului prin foc.

(4) Comandantul de companie cunoaste modul de sprijin prin foc al manevrei si ce rol au alte sisteme, astfel incat el sa se adapteze rapid pe un camp de lupta.

(5) Misiunile de foc ale aruncatoarelor sunt definite tinand cont de factorii:

a)      tintele importante pentru succesul misiunii batalionului;

b)      efectele cerute la aceste tinte;

c)      timpul si conditiile precise in care aceste misiuni de foc sunt solicitate.

Art.989. - Conceptul de angajare al aruncatoarelor; statul major al batalionului elaboreaza planul de angajare a aruncatoarelor bazat pe posibilitatile si limitele subunitatii de aruncatoare; acest plan se refera la:

a)      comunicatii;

b)      dispunere;

c)      amplasare si manevra;

d)     cerintele pe linie topografica;

e)      cine initiaza cererea de foc asupra fiecarei tinte;

f)       efectele dorite la tinte al focului aruncatoarelor.

Art.990. - (1) Cererile de foc; comandantii de companii si de plutoane de infanterie participa la planificarea si executarea misiunilor de foc ale aruncatoarelor; cererile lor de foc sau responsabilitatile pe linia executiei misiunilor de foc sunt stabilite in timpul planificarii concomitente a sprijinului prin foc; sunt stabiliti observatori de baza si de rezerva pentru fiecare obiectiv; observatorii inaintati actioneaza pentru comandantul companiei sprijinite sau pentru comandantii plutoanelor de infanterie.

(2) Observatorii trebuie sa urmareasca obiectivele si aliniamentele de deschidere a focului; daca este necesar, ei trebuie sa imbunatateasca coordonatele obiectivelor, sa descopere si sa le transmita pe ale celor nou descoperite, conform procedurilor de prioritate stabilite in acest sens la esaloanele superioare.

(3) De asemenea, observatorii trebuie sa cunoasca tintele, planificarea in timp si modul de coordonare a cererilor de foc pentru sincronizarea acestora cu manevra; acestea sunt coordonate impreuna cu statul major al batalionului si cu subunitatea de aruncatoare; comandantul companiei il informeaza pe comandantul de batalion si elementele planului sunt schimbate; atat observatorul inaintat de artilerie cat si centrul de conducere a focului trebuie sa cunoasca retelele/caile si mijloacele de comunicatii in caz de urgenta; sunt necesare comunicatii eficiente pentru ca planul sprijinului prin foc sa fie indeplinit.

Art.991. - (1) Comunicatiile; inainte de a stabili legaturile, trebuie sa se tina cont de regulile de constituire a retelelor de comunicatii; mijloacele de comunicatii ale tuturor elementelor implicate in sprijinul prin foc trebuie sa fie compatibile; observatorii inaintati sau OSF si elementul de sprijin prin foc de la batalion are posibilitatea executarii focului cu traiectorie verticala si poate fi dispus in vai adanci; aceasta ii mareste protectia la loviturile inamice, dar ii poate ingreuna sau limita posibilitatea de comunicare.

(2) Regula "sprijina-ma ca sa te sprijin" poate fi aplicata responsabilitatii de a stabili retele de comunicatie; indeplinirea acestei responsabilitati poate fi uneori imposibila datorita lipsei de mijloace de comunicatii suplimentare; uneori comandantii sunt in situatia de a redispune observatori inaintati si a accepta limitarile in comunicatie; analiza hartilor poate ajuta la prevederea problemelor ce pot apare pe linie de comunicatii; aceasta activitate, impreuna cu modificarea locurilor de dispunere a aruncatoarelor, fac parte din procesul de planificare.

(3) Atunci cand restrictiile luptei radio-electronice permit, planul comunicatiilor trebuie testat vertical.

(4) Observatorii trebuie sa schimbe de cat mai putine ori frecventele de comunicatii folosite pe timpul luptei, nu pentru ca aceasta schimbare ar fi dificila ci pentru ca astfel se mentine mai usor controlul pe timpul luptei; observatorul inaintat trebuie sa se concentreze mai mult asupra misiunii sale decat asupra schimbarii frecventelor aparaturii de comunicatii.

Art.992. - (1) Dispunere/amplasare si manevra; dispozitivele de lupta si manevra aruncatoarelor necesita atentie din partea statului major al batalionului si al comandantului subunitatii de aruncatoare.

(2) Planurile pentru manevra si dispunere includ obiectivele, efectele dorite la aceste tinte, durata deplasarii/marsului intre pozitii, disponibilitatea si rolul altor sisteme din sprijinul prin foc; odata ce o subunitate de aruncatoare a fost descoperita de inamic, trebuie sa fie luate in calcul actiuni pentru sprijinul acesteia; in teren greu accesibil stabilirea prioritatii pe itinerarele de deplasare poate fi esentiala; trebuie acordat timpul corespunzator necesar pentru deplasare/mars, pentru o recunoastere amanuntita a itinerarului/rutei de deplasare si pentru o repetitie a deplasarii/marsului.

(3) Consideratiile privind manevra si dispunerea includ stabilirea tintelor care sunt in bataia aruncatoarelor, asigurarea securitatii, supravietuirii si flexibilitatii; stabilirea de comunicatii cu subunitatile sprijinite si observatorii inaintati, anticiparea actiunilor viitoare.

(4) Compania de sprijin raspunde de fiecare misiune si executa focul intrunit pentru sprijinul batalionului; pe timpul ducerii luptei de aparare, aruncatoarele se dispun la 1-1,5 km fata de LDA; plutoanele de tragere pot fi dispersate pentru a asigura protectia impotriva focului indirect al inamicului.

(5) Plutoanele de aruncatoare raspund la cererile de foc ale subunitatilor care executa manevra pe care o sprijina; compania de sprijin poate fi angajata pe plutoane cand sectorul batalionului este prea mare si imposibil de acoperit dintr-o singura pozitie; fiecare pluton este dispus astfel incat sa execute misiuni de foc in intreaga zona de responsabilitate a subunitatii pe care o sprijina; focul poate fi concentrat asupra obiectivelor aflate in raza bataii ambelor plutoane.

(6) In scopul asigurarii unui sprijin permanent al actiunilor de lupta, conducerii si cooperarii, precum si pentru realizarea cadrului optim pentru executarea misiunilor de foc, pe timpul ducerii luptei ofensive in adancimea apararii inamicului, subunitatile de aruncatoare nu trebuie sa ramana fata de fortele sprijinite la o distanta mai mare de 1/2-2/3 din bataia maxima a materialului pe care il au in dotare.

Art.993. - (1) Asigurarea topogeodezica este deosebit de importanta si necesara; tehnicile de citire a hartilor pot duce la erori; aceasta poate costa timp, poate genera surprize, mari durata transmisiilor radio, consumul de munitie si poate duce la descoperirea de catre inamic a dispozitivului de lupta al mijloacelor de sprijin prin foc; de asemenea, erorile mari pot mari riscul pentru fratricid; comandantul companiei de sprijin coordoneaza, impreuna cu OSF, sprijinul topografic.

(2) Cand sprijinul extern nu este disponibil, in functie de timpul avut la dispozitie bateria executa legarea topogeodezica cu ajutorul mijloacelor la dispozitie; de exemplu cu ajutorul hartii prin ridicare din vedere sau cu ajutorul hartii si aparatelor; comandantul de baterie se asigura ca subunitatea are cunostintele si pregatirea, precum si mijloacele necesare pentru a executa activitatea.

Art.994. - (1) Efectele aruncatoarelor; comandantii trebuie sa cunoasca efectele munitiei, adica cate aruncatoare sunt necesare pentru a estima corect numarul salvelor de proiectile ce se executa.

(2) In functie de natura tintei, efectul la tinta si posibilitatile de aprovizionare cu munitie este influentat numarul tintelor din planul sprijinului prin foc.

(3) Volumul sau necesitatea concentrarii focului poate impune angajarea in intregime a aruncatoarelor, dar cerintele de concentrare a focului si tehnica deplasarii cu ambele plutoane de tragere, nu pot asigura unitatii sprijinul prin foc continuu al luptei ofensive, cu ritm de avansare rapid.

(4) Aruncatoarele angajate pe plutoane nu pot asigura succesul asupra unor tipuri de tinte, indiferent de numarul bombelor trase asupra lor; comandantul trebuie sa concentreze misiunea aruncatoarelor asupra obiectivelor prioritare, compatibile cu posibilitatile de foc ale aruncatoarelor; el trebuie sa manevreze aruncatoarele astfel incat sa execute aceste misiuni la timpul si la locul potrivit.

Art.995. - (1) Matricea sprijinului prin foc; urmatorul obiectiv al comandantului de batalion, dupa stabilirea conceptiei de angajare a aruncatoarelor este de a explica repede si clar natura misiunii comandantului companiei de sprijin; comandantul de batalion poate folosi o matrice a sprijinului prin foc pentru a realiza aceasta; un exemplu de detalii minime pe care comandantul de batalion trebuie sa le foloseasca atunci cand explica misiunea este prezentat in figura nr.72.

Subunitatea	Aliniamente de coordonare/initiere a actiuni
	Aliniamentul PALOSUL	Aliniamentul ARCUL	Aliniamentul SAGEATA	Aliniamentul ALBASTRU
Echipa Cp.1			O 101 (coordonatele obiectivului)	S33 O107 ←PRI-ART→
Echipa Cp.2 (B)	S21 OBV-PRI S23 ←	O 103 PRI-ART ← → PRI-ART	→
Echipa Cp.3 (B)		S24 O108	O 106                          O110 S110                     FB "ALUN" ←         PRI-ART →
Cercetasii	S22 O102	O 104
Aruncatoarele	Pozitiile A1, A2	O 105 Pozitia B1	Pozitiile B2, C1		S44 Pozitia C22
Organizarea pentru lupta a artileriei terestre		Pozitia aruncatoarelor			Munitia la dispozitie
Pozitia: A1 (coordonate) A2 (coordonate)		Pozitia: B1 (coordonate) B2 (coordonate) Pozitia: C1 (coordonate) C2 (coordonate)			- tipuri si numarul de proiectile; - misiunile de foc ce pot fi executate.
Masuri de coordonare a focului					- sprijin aerian apropiat
Aliniament de incetare a focului: Aliniamentul ARCUL Aliniament de incetare a focului la ordin:...... Aliniament de incetare a focului la ordin:......
Misiuni cu munitii speciale		Misiuni principale date de Cdt. Bg.			Tinte prioritare
Repartizate de la esalonul superior (coordonate)		Neutralizarea elementelor de cercetare, de aparare AA., aruncatoarelor, plutoanelor de blindate.			- vehicule blindate; - elemente de cercetare inaintate; - genisti.
Preluarea comenzii: Cp.1,2,3,OSF cu Cdt. Pl.Ar. devin la ordin el. de sprijin de foc al B.
Coordonarea comunicatiilor: codificarea functiilor, lungimi de unda, pentru retelele de conducere a trupelor, de conducere a focului etc.
Instructiuni de coordonare: 1. Alocarea tintelor: A3,B3,C2. 2. Termen limita pentru inaintarea propunerilor pentru tinte: 05 octombrie 22.00 3. Sarcini pentru elementele topo, in ordinea prioritatilor: dispozitivele companiilor 3,1,2 si aruncatoare, OSF. Preia el. topo. in urmatoarea pozitie.

Figura nr.72. Matricea sprijinului prin foc

(2) Daca pentru o companie sunt alocate mijloace de sprijin prin trageri din pozitii de tragere acoperite, acest lucru este indicat prin includerea abrevierii mijlocului folosit in casuta corespunzatoare, in cadrul matricei sprijinului prin foc.

(3) Daca un foc final de protectie este alocat unei companii sau companii intarite, tipul subunitatii de sprijin prin foc, responsabila pentru aceasta apare in casuta corespunzatoare, in matricea sprijinului de foc insotit de prescurtarea FFP urmata de denumirea acestuia.

(4) Daca o tinta prioritara este alocata unei companii intarite, tipul subunitatii de sprijin prin foc, responsabila pentru lovirea tintei apare in casuta corespunzatoare in matricea sprijinului prin foc, urmata de prescurtarea Tt.PRI; aceasta este urmata de numarul corespunzator tintei.

(5) Daca comandantul plutonului de aruncatoare al companiei este responsabil de deschiderea focului pe o anumita tinta, numarul tintei sau al grupului de tinte este afisat in casuta corespunzatoare, in matricea cu sprijinul prin foc a comandantului plutonului de aruncatoare respectiv.

Art.996. - (1) Executarea manevrei; schimbarea dispozitivului de lupta se face cu intreaga companie sau pe plutoane in functie de destinatia lor si caracterul misiunilor pe care le indeplinesc.

(2) Manevra cu intreaga companie reduce nevoile de coordonare si usureaza posibilitatea de reaprovizionare cu munitie si carburanti-lubrifianti.

(3) Atat in ofensiva cat si in aparare, manevra se executa potrivit dispozitiilor si la ordinul comandantului de batalion.

Art.997. - (1) Dispunerea punctelor de reaprovizionare; reaprovizionarea in luptele ofensive si de aparare trebuie sa fie luata in calcul pentru toate subunitatile de aruncatoare.

(2) In atacurile din contact, punctele de reaprovizionare pot fi plasate in pozitiile initiale de tragere.

(3) In aparare punctele de reaprovizionare pot fi plasate atat pe pozitiile initiale cat si pe cele ulterioare.

(4) Elementele logistice ale batalionului trebuie sa includa, articole de reaprovizionare in caz de urgenta pentru aruncatoare.

6. Sprijinul prin foc al artileriei navale

Art.998. - (1) Artileria navala poate asigura sprijin prin foc imediat, precis, pentru fortele batalionului de infanterie ce actioneaza terestru langa coasta, zone de litoral, in delta sau in apropierea malurilor fluviale.

(2) Artileria navala ofera sprijin direct batalionului; o singura nava actioneaza in sprijinul unui batalion de infanterie, executand atat foc planificat cat si la cerere.

(3) Focurile navei de sprijin sunt ajustate de un observator aerian sau pluton de misiuni de foc stabilit de catre ofiterul de legatura cu artileria navala.

(4) Ofiterul de legatura cu artileria navala coordoneaza focul artileriei navale si supervizeaza toate activitatile de control a puterii de foc pentru sprijinul companiilor manevriere.

(5) Ofiterul de legatura cu artileria navala consiliaza OSF despre toate chestiunile referitoare la implicarea artileriei navale, care includ capabilitatile artileriei navale, limitarile si tintele.

(6) Ofiterul de legatura cu artileria navala si echipele de control al focului isi desfasoara activitatea in cadrul retelei terestre de comunicatii a fortelor navale, comunica cu nava prin radio pentru cererea si ajustarea sprijinului prin foc de pe nava.

(7) Echipa controlului focului poate folosi statii radio pentru a comunica cu ofiterul de legatura cu artileria navala.

Art.999. - Masurile de coordonare si control sunt aceleasi ca si pentru artileria terestra aparand in plus termenii de mai jos:

a)      zona de sprijin prin foc (FSA) - este o zona maritima in care o nava se poate pozitiona in timp ce executa foc de sprijin, numerotata cu numere romane, de exemplu FSA II;

b)      statia de sprijin prin foc (FSS) - este o pozitia din cadrul zonei de sprijin prin foc de unde aceasta nava executa foc; ea este etichetata cu numere romane, de exemplu FSS VI.

SECTIUNEA a 2- a

Sprijinul aerian

1. Sprijinul aerian apropiat

Art.1000. - (1) Sprijinul aerian se realizeaza prin:

a)      interdictie aeriana;

b)      sprijin aerian ofensiv;

c)      cercetare si supraveghere aeriana.

(2) Interdictia aeriana este utilizata, in special pe adancimea dispozitivului inamicului, pentru fixarea, intarzierea actiunilor, dezorganizarea actiunilor si consumarea resurselor acestuia, inainte de a fi utilizate/introduse in operatie.

(3) Sprijinul aerian ofensiv este, de regula, utilizat la nivelul teatrului/zonei de operatii.

(4) Sprijinul aerian ofensiv asigurat fortelor batalionului de infanterie se realizeaza prin:

a) interdictia din aer a campului de lupta;

b) sprijinul aerian apropiat.

(5) Cercetarea si supravegherea aeriana asigura unitatilor date si informatii importante referitoare la inamic (date care nu pot fi obtinute prin intermediul altor mijloace).

(6) Comandantul componentei aeriene asigura sprijin aerian apropiat fortelor terestre in conformitate cu directivele comandantului fortei intrunite.

Art.1001. - (1) Planificarea; atunci cand batalionul de infanterie primeste sprijin aerian comandantul, ajutat de S3 este responsabil pentru planificarea si transportul focului mijloacelor de sprijin aerian apropiat.

(2) Personalul implicat in planificarea folosirii aviatiei este:

a)ofiterul din S3 al batalionului, numit responsabil cu sprijinul aerian, atunci cand acesta este planificat; acesta primeste, aproba si coordoneaza cererile pentru sprijinul aerian apropiat planificat; el integreaza sprijinul aerian apropiat in manevra batalionului; ofiterul din S3, informeaza echipa de control tactic aerian a fortelor aeriene asupra situatiei tactice terestre curente, locului de dispunere a subunitatilor proprii si despre orice masuri de coordonare si control a sprijinului prin foc;

b)      ofiterul cu sprijinul prin foc al batalionului (OSF) este coordonatorul intregului sprijin prin foc al batalionului; el il consiliaza pe comandantul de batalion asupra tuturor problemelor de sprijin prin foc, inclusiv in folosirea sprijinului aerian apropiat; de asemenea, el este un element important in planificarea sprijinului aerian apropiat si coordonarea intre comandantul de batalion, ofiterul din S3 cu aviatia si alte parti implicate; OSF integreaza sprijinul aerian apropiat in planul sprijinului prin foc; el planifica si executa, la cerere, misiuni de neutralizare a apararii antiaeriene a inamicului.

Art.1002. - (1) Intrebuintarea; integrarea cu succes a misiunilor de foc terestru si aerian incepe cu un plan bine coordonat.

(2) Solicitarile pentru sprijinul aerian trebuie sa contina informatiile necesare planificatorilor fortelor aeriene pentru a decide tipul de aeronava si munitia ce urmeaza a fi intrebuintata.

(3) De asemenea, armamentul avionului/elicopterului de atac trebuie sa fie corespunzator pentru a asigura rezultatele dorite la tinta; acest lucru este foarte important atunci cand loviturile aeriene sunt schimbate/modificate; daca munitia si incarcatura aflata la bord nu este potrivita pentru tinta, acestea nu trebuie irosite.

(4) Munitia cargo de aviatie nu este folosita impotriva tancurilor, iar rachetele antiblindate nu sunt folosite impotriva infanteriei debarcate.

(5) Folosirea unor metode de identificare si marcare a fortelor proprii constituie elemente esentiale ale succesului pentru sprijinul aerian apropiat; ofiterul de legatura cu aviatia trebuie sa previna lovirea fortelor proprii.

2. Sprijinul elicopterelor

Art.1003. - (1) Batalionul de infanterie are nevoie de sprijinul elicopterelor pentru unele misiuni.

(2) Batalionul este pregatit si organizat pentru a se deplasa rapid, pe cale aeriana in zona de operatii si pentru a fi reaprovizionat prin desantari pentru perioade scurte.

(3) Adeseori decizia de a executa o misiune depinde de cantitatea si tipul aviatiei.

Art.1004. - (1) Comandantul de batalion poate solicita sprijinul elicopterelor la esalonul superior.

(2) Elicopterele pot fi folosite in misiuni de:

a)comanda si control;

b)      recunoastere/cercetare;

c)evacuare medicala (MEDEVAC);

d)     deplasarea soldatilor si rezervelor;

e)sprijin prin foc.

Art.1005. - (1) Misiunea elicopterelor de atac; o escadrila de elicoptere de atac poate ridica toate elementele de asalt a unei companii de infanterie intr-o singura cursa.

(2) In sprijin, elicopterele sunt folosite pentru comanda si control, comunicatii, cercetare si siguranta asaltului aerian; aceste mijloace sunt asigurate pe baza solicitarii de catre comandantul esalonului superior.

(3) Escadrila de elicoptere de atac executa operatiuni de transport aerian, distribuirea zonala a minelor si evacuarea elicopterelor doborate si a pilotilor acestora.

Art.1006. - (1) Angajarea tactica a elicopterelor de atac se executa ca parte a echipei de arme intrunite; elicopterele de asalt concentreaza fortele aeriene in locuri si timpuri critice si maresc abilitatea batalionului pentru lovirea inamicului din toate directiile.

(2) Elicopterele asigura sincronizarea luptei, abilitatea lor principala fiind aceea de a executa manevra, identificarea, raportarea si folosirea rapida a diferitelor oportunitati.

Art.1007. - (1) Misiunea elicopterelor de atac; ele sunt folosite pentru distrugerea fortelor inamicului prin puterea de foc aeriana concentrata, mobila si cu un efect de soc semnificativ.

(2) Unitatile cu elicoptere superioare de atac pot castiga, mentine si exploata initiativa pentru infrangerea inamicului; ele actioneaza in ofensiva, aparare sau operatiuni cu scopuri speciale.

(3) Elicopterele de atac pot fi angajate devreme in lupta, pot fi atasate unitatilor de lupta terestra si pot ataca, sau apara fortele proprii prin angajarea inamicului cu foc direct si indirect.

Art.1008. - (1)  Elicopterele de atac nu pot cuceri sau pastra teren fara manevra fortelor terestre atasate, dar pot domina terenul prin foc.

(2) Elicopterele de atac sunt limitate de catre o combinatie dintre capacitatea de combustibil si timpul de zbor, au restrictii privind vizibilitatea si vremea, iar actiunile lor sunt restrictionate de apararea antiaeriana.

(3) Ele sunt foarte eficiente cand sunt angajate ca unitate de lupta.

(4) Elicopterele de atac pot sa fie desemnate sa execute:

a)      operatii in spatele frontului;

b)      coordonarea si ajustarea focurilor indirecte;

c)      distrugerea mijloacelor apararii aeriene a inamicului;

d)     sprijinul prin foc a manevrei fortelor terestre;

e)      operatii comune de atac cu artileria terestra;

f)       distrugerea mijloacele de comunicatie si logistice ale inamicului;

g)      intreruperea si distrugerea legaturii dintre elementele dispozitivului inamic;

h)      protejeaza fortele de asalt aerian in timpul tuturor fazelor operatiilor de asalt aerian;

i)        distrugerea elicopterele inamice care reprezinta un pericol pentru indeplinirea misiunii.

Art.1009. - Desfasurarea/angajarea; inainte de implicarea elicopterelor de atac si fortelor de cercetare aeriana, in desfasurarea si angajarea in misiune comandantul ia in calcul mai multi factori.

Art.1010. - (1) In ofensiva elicopterele de atac executa operatii de lupta impotriva unei forte de foc inamice sau impreuna cu fortele terestre proprii.

(2) In ofensiva, elicopterele de atac sunt foarte eficiente impotriva fortelor inamice care se comaseaza pentru contraatac si sunt mai putin eficiente impotriva adaposturilor blindate ale inamicului.

(3) Cu o planificare corespunzatoare a batalionului elicopterele de atac pot asigura o putere de foc antiblindata impotriva unei forte inamice blindate.

(4) Folosite ca forta de reactie rapida pot fi integrate in schema de manevra a batalionului manevrier; acest lucru se realizeaza la nivel de brigada sau grupare de forte si trebuie sa includa coordonarea actiunii fortei terestre cu cea a elicopterelor pentru sprijinul operatiei ofensive.

(5) Masurile vitale pentru controlul si graficele elicopterelor de atac includ rutele de atac, zonele tinta, pozitiile de lupta si zonele angajate (figura nr.73).

Art.1011. - (1) In aparare, elicopterele de atac sunt angajate pe campul de lupta dupa necesitati.

(2) Ele pot fi folosite pentru stoparea patrunderii inamice in zona principala, pentru atacul inamicului in zonele mai putin acoperite cu forte, lucru care permite intarirea apararii pe punctele importante ale campului de lupta.

(3) Elicopterele de atac pot de asemenea actiona eficient intr-un rol defensiv prin economia de forte, pentru aceasta planificatorii trebuie sa coordoneze pozitiile de lupta pentru elicopterele de atac.

Art.1012. - (1) Elementele de cercetare aeriana pot fi angajate pentru asigurarea operatiunilor de monitorizare, localizarea rutelor, executarea cercetarii rutelor sau pentru a descoperi si mentine contactul cu fortele inamice.

(2) Aceste elemente au mijloace limitate privind posibilitatile de atac la sol si desfasoara misiuni cum sunt:

a)      contra-cercetare;

b)      imbunatatirea comenzii, controlului si strangerea de informatii;

c)      siguranta asaltului aerian;

d)     sprijin in traversarea liniilor.

Figura nr.73. Masurile vitale pentru controlul si graficele elicopterelor de atac

SECTIUNEA a 3- a

Apararea antiaeriana (A.A.)

Art.1013. - (1) Apararea antiaeriana ale batalionului de infanterie cuprinde toate activitatile si masurile care impiedica sau reduc efectele atacului din aer al inamicului, asigurand supravietuirea fortelor si mijloacelor proprii.

(2) Aceasta include actiuni de aparare antiaeriana activa si actiuni de aparare antiaeriana pasiva.

(3) Actiunile de aparare antiaeriana activa se executa cu fortele si mijloacele organice; mijloacele de aparare antiaeriana ale batalionului, la nevoie, pot fi suplimentate de catre esalonul superior prin alocarea unor mijloace de aparare antiaeriana cu sarcini de sprijin sau intarire a unitatii si prin acoperirea aeriana executata de catre fortele aeriene proprii.

(4) Datorita acestor considerente apararea antiaeriana a batalionului trebuie coordonata si integrata cu:

a)      schema de manevra a fortelor luptatoare;

b)      planul de aparare antiaeriana a brigazii;

c)      actiunea mijloacelor Fortelor Aeriene.

(5) Actiunile de aparare antiaeriana pasive sunt detaliate in CAPITOLUL XV.

Art.1014 - (1) Batalionul de infanterie are ca structura specializata de aparare antiaeriana un pluton de rachete antiaeriene.

(2) Comandantul plutonului rachete antiaeriene consiliaza comandantul de batalion cu privire la sprijinul apararii antiaeriene pentru schemele de manevra ale batalionului si integreaza plutonul sau in schema batalionului.

(3) Comandantul plutonului rachete antiaeriene si S2 folosesc planul sprijinului de lupta pentru realizarea planului si a schemei de manevra antiaeriene, comanda si controlul, avertizarea timpurie pentru toate elementele dispozitivului, ca raspuns pentru fiecare curs probabil de actiune al inamicului.

Art.1015. - (1) Comandantul de batalion stabileste misiunile tactice si prioritati pentru elementele antiaeriene, pentru angajarea corespunzatoare a mijloacelor de atac aerian si precizeaza pozitiile de tragere alese.

(2) Comandantul plutonului rachete antiaeriene isi dispune mijloacele de foc pentru sprijinul batalionului, in functie de misiunile si prioritatile stabilite de comandantul de batalion.

(3) Batalionul asigura SLOG pentru elementele antiaeriene organice, atasate companiilor si coordoneaza, impreuna cu unitatea de baza, SLOG pentru echipamentul si personalul de care au nevoie elementele antiaeriene atasate batalionului.

Art.1016. - Misiunile apararii antiaeriene sunt:

a)      distrugerea/neutralizarea mijloacelor de cercetare si lovire din aer ale inamicului;

b)      distrugerea/neutralizarea mijloacelor aeriene de transport desant ale inamicului care actioneaza in zona de responsabilitate a batalionului de infanterie;

c)      distrugerea mijloacelor aeriene inamice care executa aprovizionarea si evacuarea gruparilor de forte incercuite din zona de responsabilitate a batalionului;

d)     cercetarea spatiului aerian.

1. Organizarea apararii antiaeriene a batalionului

Art.1017. - (1) Batalionul este foarte des sprijinit de catre sistemele de arme de aparare antiaeriana.

(2) Plutonul de rachete antiaeriene este subunitatea tactica de baza a batalionului infanterie, destinat pentru executarea misiunilor de foc in cadrul acestuia si se compune din comanda plutonului si trei grupe lansare rachete antiaeriene.

(3) O grupa rachete antiaeriene C.A.- 94 include un comandant de grupa si tragator, un tragator si un sofer; este inzestrata cu rachete antiaeriene C.A.- 94.

Art.1018. - (1) Sistemul portabil de aparare antiaeriana, C.A.- 94 (STRELA 2) are performanta ridicata pentru atacul aerian la altitudine mica, elicoptere si nave de observare si transport.

(2) Performantele sistemului C.A.- 94 sunt urmatoarele:

a)      distanta maxima de tragere pe tinta "se duce": 4,2 km;

b)      distanta maxima de tragere pe tinta "vine": 2,8 km;

c)      inaltimea tintelor combatute: 0,05-2,3 km;

d)     posibilitati de lansare de pe loc si din miscare;

e)      numarul de tinte deservite simultan: 1tinta/1 racheta antiaeriene/tragator;

f)       componenta de lupta cu efect cumulativ si schije;

g)      timp de autodistrugere: 17 secunde;

h)      sistem de dirijare in infrarosu cu autodistrugere pasiva;

i)        viteza tintelor combatute pe tinta "se duce": 260 m/s;

j)        viteza tintelor combatute pe tinta "vine": 150 m/s;

k)      cadenta de tragere: 4 rachete/min;

l)        durata ciclului de tragere: 30 sec.;

m)    probabilitatea de lovire cu o racheta: 0,22-0,26;

n)      numar de rachete pentru o probabilitate de lovire de 0,8 la executarea lansarii: 3-4.

2. Desfasurarea/angajarea

Art.1019. - (1) La planificarea apararii antiaeriene trebuie avut in vedere ca armele de aparare antiaeriana sunt angajate tactic pentru sprijinul batalionului in vederea contracararii tehnicilor folosite de mijloacele aeriene ale inamicului.

(2) Caile de apropiere aeriana ale inamicului sunt determinate de S2 impreuna cu ofiterul de artilerie A.A., iar estimarile lor sunt transmise la subunitatile luptatoare.

(3) Pilotii aeronavelor utilizeaza proprietatile terenului pentru a evita focurile antiaeriene si detectarea radar; ei evita zborul peste pozitiile proprii si folosesc detaliile importante din teren ca repere pentru navigatie.

(4) Elicopterele inamice de atac sunt de obicei angajate in grupuri de 3-4, sincronizate cu elemente terestre; ele pot avea rute de atac variate pentru a incerca atacurile prin surprindere asupra pozitiilor trupelor proprii.

(5) Mobilitatea elicopterelor de atac mareste nevoia sigurantei circulare, masuri de aparare antiaeriana pasiva si pozitii inaintate ale sistemelor de aparare aeriana.

(6) Capabilitatile inamice includ munitii inteligente si alte dispozitive, care sunt folosite impotriva pozitiilor din adancime cum ar fi rezerva batalionului; in aceste cazuri masurile de aparare pasive sunt esentiale.

Art.1020. - (1) Comandantul batalionului stabileste prioritatile apararii antiaeriene.

(2) Aceste prioritati sunt realizate impreuna cu comandantul plutonului RAA si pot schimba cursul unei actiuni.

(3) Prioritatile privind apararea aeriana sunt bazate pe amenintarea inamicului, importanta mijloacelor pentru misiune, vulnerabilitatea mijloacelor pentru distrugerea inamicului prin atacuri aeriene si abilitatea mijloacelor pentru recuperarea si continuarea functionarii dupa atac.

(4) In determinarea prioritatilor pentru mijloacele de intarire comandantul ia in calcul acoperirea asigurata de alte sisteme de aparare antiaeriene.

Art.1021. - (1) In operatiile ofensive, cu mijloacele antiaeriene din organica se asigura cu prioritate apararea antiaeriana a companiilor de manevra.

(2) Fiecare companie trebuie sa fie sprijinita de una dintre echipele de rachete antiaeriene CA-94.

(3) O companie cu una sau mai multe misiuni critice, sau cu o mai mare vulnerabilitate impotriva atacului aerian decat celelalte, este sprijinita antiaerian mai consistent.

Art.1022. - (1) In operatiile defensive prioritatea se muta la sprijinul prin foc al batalionului, comanda si control si mijloacele logistice.

(2) Daca mijloacele antiaeriene nu sunt suficiente sau au fost repartizate pentru apararea altor elemente ale dispozitivului, celelalte elemente executa masuri de aparare antiaeriana pasiva.

(3) Prioritatile critice pot fi:

a)      PC al batalionului;

b)      aruncatoarele batalionului;

c)      companiile manevriere;

d)     activitatile pentru pregatirea operatiei;

e)      sistemul logistic.

Art.1023. - (1) Comandantul plutonului rachete antiaeriene si S3 determina alocarea mijloacelor antiaeriene, dispunerea si misiunile dupa ce comandantul batalionului stabileste prioritatile.

(2) Principiile de angajare a sistemelor antiaeriene sunt: concentrarea; mobilitatea; integrarea.

(3) Aceste principii sunt implementate prin asigurarea urmatoarelor precizari:

a)      manevra de foc trebuie sa asigure putere de foc egala in toate directiile;

b)      puterea de foc trebuie sa fie indreptata pe directiile cele mai probabile de atac ale inamicului;

c)      mijloacele aeriene sa fie combatute inainte ca acestea sa-si indeplineasca misiunea;

d)     subunitatile ce executa focul se sprijina mutual cu foc.

Art.1024. - (1) Elementele antiaeriene ce sprijina batalionul pot fi tinute sub controlul centralizat al comandantului de batalion sau atasate companiilor.

(2) Misiunile obisnuite date elementelor antiaeriene implicate sub controlul centralizat sunt de asigurare a sprijinului general cu prioritati pentru subunitati sau sarcini de misiune.

(3) Comandantul plutonului rachete antiaeriene si S3 coordoneaza pozitionarea cu subunitatile manevriere similare.

(4) Controlul centralizat este de preferat:

a)      cand elementele antiaeriene protejeaza zone critice;

b)      cand sectorul este putin adanc/superficial permitand acoperirea zonei;

c)      cand pozitia de lupta permite acoperirea zonei;

d)     cand toate mijloacele antiaeriene apara un singur obiectiv.

Art.1025. - (1) Comunicatiile si coordonarea directa sunt mentinute cu comandantul unei companii pentru dispunerea rachetelor antiaeriene, cand elementele antiaeriene sunt plasate in sprijinul direct al acestei companii.

(2) Informatiile privind controlul focului se realizeaza prin retele de comunicatie antiaeriana.

Art.1026. - (1) Rachetele antiaeriene CA.94 se ataseaza in operatii mobile pentru a asigura sprijinul antiaerian inaintat pe timpul deplasarii companiei de infanterie.

(2) Cand exista o amenintare din partea artileriei inamice, se are in vedere descentralizarea angajarii RAA.

(3) Greutatea instalatiei de lansare si a rachetelor trebuie avuta in vedere in cazul in care deplasarea se executa fara folosirea tehnicii din dotare.

(4) Cand se deplaseaza pentru traversarea unei zone greu accesibile, tragatorii RAA au nevoie de ajutor din partea companiei.

Art.1027. - (1) Metoda de angajare se poate modifica in functie de modificarile fazelor operatiei batalionului; de exemplu, RAA poate fi atasat prima data unei companii in cazul unei aparari dificile, dar apoi ele se reintorc la controlul centralizat, necesar realizarii apararii.

(2) Dispozitivele de lupta adoptate, tacticile, tehnicile si procedurile de lupta ale Pl.RAA/B.I. sunt descrise in FT/AA - 4, Manualul pentru lupta al plutonului si grupei de rachete antiaeriene din Fortele Terestre.

Art.1028. - (1) Infanteria infiltrata, descoperita in teren deschis, este vulnerabila atacurilor elicopterelor.

(2) In acest caz tragatorii RAA debarcati pot insoti elementele de infanterie; la executarea deplasarilor pe jos se are in vedere incarcatura RAA a soldatilor.

Art.1029. - (1) Stocurile suplimentare de munitii se transporta de batalion, in plus fata de cele transportate de vehiculul comandantului de pluton.

(2) Acest surplus de clasa V poate fi deplasat cu ajutorul autocamioanelor batalionului sau cu camioanele asigurate de brigada.

SECTIUNEA a 4- a

Sprijinul de geniu

Art.1030. - Sprijinul de geniu cuprinde totalitatea misiunilor de geniu executate in sprijinul operatiilor batalionului de infanterie.

Art.1031. - Sprijinul de geniu are ca scop asigurarea mobilitatii si mentinerea puterii de lupta a fortelor proprii, precum si realizarea contramobilitatii inamicului.

Art.1032. - Mentinerea mobilitatii fortelor proprii consta in: prevederea din timp a tehnicilor de inlaturare a obstacolelor; dislocarea fortelor la in cea mai adecvata maniera pentru depasirea cu rapiditate a obstacolelor; determinarea si cercetarea oportuna a obstacolelor.

Art.1033. - Mentinerea puterii de lupta a fortelor proprii consta in aplicarea masurilor de protectie a personalului, tehnicii si rezervelor batalionului, concomitent cu inducerea in eroare a inamicului

Art.1034. - Contramobilitatea inamicului consta in crearea unor obstacole care pot fi grupate in: baraje neexplozive antitanc si antipersonal; baraje explozive ce constau in mine plantate izolat, grupuri de mine, campuri de mine, obiective minate; baraje mixte ce se realizeaza din combinarea barajelor neexplozive cu cele explozive si cu lucrarile de distrugeri pentru realizarea contramobilitatii.

1. Planificarea operatiilor

Art.1035. - (1) Comandantul de batalion si comandantul plutonului geniu, planifica folosirea resurselor genistice astfel incat sa corespunda cu intentia comandantului pentru angajarea fortelor manevriere.

(2) Pentru aceasta comandantul plutonului geniu colaboreaza cu statul major al  batalionului in cadrul procesului de planificare a operatiei; participa la procesul IPB, dezvolta planul situational si contribuie la planul mascarii.

(3) Comandantul plutonului geniu participa, impreuna cu S3 si S4 la completarea anexei de geniu a planului de operatii, asigurarea resurselor pentru sprijinul planului si pentru coordonarea focurilor cu obstacolele.

(4) Elementele pe care comandantul batalionului trebuie sa le analizeze impreuna cu comandantul plutonului de geniu sunt: scopurile obstacolelor; prioritatea efortului; prioritatea lucrului; minele; restrictiile privind folosirea obstacolelor; precizarile pentru comandantii subunitatilor batalionului; precizari pentru S3/S4.

Art.1036. - Comandantul plutonului geniu stie ce obstacole se construiesc impotriva inamicului, precum si modul in care obstacolele sunt folosite pentru intoarcerea, blocarea sau interzicerea inamicului.

Art.1037. - Comandantul ia in calcul diferite prioritati privind mobilitatea, contramobilitatea si supravietuirea in timpul operatiunilor ofensive sau a altor operatii tactice.

Art.1038. - Comandantul identifica prioritatile sale pentru subunitati, pozitii de lupta, zone de angajare sau sisteme de angajare; el stabileste modalitatea lucrului la pozitiile de baza si cele de rezerva.

Art.1039. - (1) Comandantul si comandantul plutonului geniu stabilesc amplasarea minelor si coordoneaza plantarea campurilor de mine.

(2) Comandantul de batalion poate primi autoritatea de a amplasa mine M-14 care se autodistrug in intervalul 4h-14 zile (figura nr.74); folosirea acestor mine sprijina intentia comandantului si se incadreaza in planul general de obstacole.

Figura nr.74. Tipuri de mine antiblindate

Art.1040. - Comandantul face precizarile privind restrictiile; el poate stabili ca obstacolele sa nu se foloseasca de-a lungul rutelor de contraatac ale fortelor proprii sau poate restrictiona folosirea acestora.

Art.1041. - Comandantul face precizari comandantilor de companii cu privire la zonele cu obstacole, intervale inchise, realizarea de brese/intervale, siguranta obstacolelor si sprijinul oferit de companiile de infanterie genistilor.

Art.1042. - Comandantul face precizari pentru S3 si S4 privind amplasarea obstacolelor si alocarea materialelor pentru constructia acestora, cine apara obstacolele, cine le construieste si coordoneaza aprovizionarea cu materialele pentru constructia obstacolelor.

2. Capabilitati si misiuni

Art.1043. - Genistii sprijina batalionul cu echipament si tehnici necesare pentru marirea/imbunatatirea mobilitatii, contramobilitatii si supravietuirii.

Art.1044. - Misiunile sprijinului de geniu sunt:

a)      sprijinul mobilitatii; genistii, prin misiunile specifice mentin ritmul de ofensiva al fortelor manevriere si al afluirii rezervelor critice; genistii executa misiuni de reparare si reamenajare pentru rutele axelor de manevra si aprovizionare-evacuare;

b)      sprijinul contramobilitatii; aceasta misiune se executa prin minari si dezvoltarea obstacolelor; genistii le folosesc pe amandoua pentru blocarea inamicului; minele si obstacolele maresc timpul de cucerire al obiectivelor de catre inamic si cresc eficacitatea armamentului cu foc direct si indirect ale fortelor proprii;

sprijinul supravietuirii; solicita genistilor realizarea amenajarii genistice a terenului.

3. Mijloace genistice

Art.1045. - (1) Batalionul poate primi ca intarire sau in sprijin un pluton sau o companie de geniu.

(2) Batalionului i se pot repartiza si alte materiale si mijloace genistice clasa IV, dupa nevoi.

(3) Plutonul de geniu din organica batalionului este folosit pentru executarea de brese in obstacole si pentru a sprijini elementele de cercetare ale batalionului.

4. Echipamentele specifice

Art.1046. - (1) Plutonul de geniu are in organica detectoare de mine, unelte si materiale pentru demolari, tamplarie si echipamentele de pionieri.

(2) Alte echipamente de geniu sunt solicitate de la esalonul superior.

5. Sprijinul de geniu al operatiei ofensive

Art.1047. - Principala misiune a genistilor in timpul operatiilor ofensive este de a mentine sau mari ritmul ofensivei batalionului.

Art.1048. - (1) Genistii sprijina batalionul in executarea manevrei pe terenul si prin obstacolele existente.

(2) Ei sprijina batalionul, astfel:

a)      la traversarea prapastiilor, golurilor sau a raurilor;

b)      executarea breselor sau a rutelor ocolitoare in jurul campurilor de mine, pozitiilor fortificate sau alte obstacole;

c)      plantarea campurilor de mine;

d)     amenajarea genistica a pozitiilor de lupta;

e)      construirea si intretinerea drumurilor si cailor de lupta;

f)       curatarea zonelor de aterizare/repararea aerodromurilor/aeroporturilor;

g)      cercetarea de geniu a drumurilor de manevra si aprovizionare-evacuare.

Art.1049. - (1) Sprijinul de geniu al inaintarii spre contact consta in organizarea sarcinilor genistice pentru realizarea breselor.

(2) Genistii batalionului actioneaza impreuna cu siguranta de flanc si de spate si pentru a obtine o estimare timpurie privind sarcinile lor si materialele necesare, de asemenea, pot actiona in compunerea elementelor de cercetare.

(3) Batalionul de infanterie suplimenteaza echipamentele si materialele de baza cu incarcaturi de exploziv si echipamente cum ar fi buldozerele pentru executarea breselor si reducerea obstacolelor.

(4) Elementele genistice impreuna cu elementele de siguranta de flanc si de spate trebuie sa blocheze caile de apropiere ale inamicului inspre flancurile si spatele batalionului, sa realizeze obstacole care sunt simple si rapid de amplasat cum ar fi craterele, campurile de mine si distrugerea podurilor.

Art.1050. - Sprijinul de geniu al atacurilor rapide si deliberate; rolul genistilor intr-un atac este similar cu rolul lor in executarea inaintarii spre contact, dar timpul necesar cercetarii, planificarii si pregatirii operatiei este marit.

Art.1051. - (1) Pentru exploatarea succesului si urmarirea inamicului sprijinul de geniu trebuie sa se execute foarte inaintat, in coloane, astfel incat sa poata ajuta la deplasarea fortei.

(2) Echipamentul necesar efectuarii breselor trebuie sa fie la subunitatile din compunerea primului esalon de asalt; acesta se utilizeaza pentru executarea culoarelor prin campurile de mine, variantelor ocolitoare la podurile distruse, astuparea gaurilor din drumuri, indepartarea abatizelor si marcarea interdictiilor privind minele.

Art.1052. - (1) Cercetarea de geniu se executa inainte si pe timpul atacului.

(2) Inainte de atac genistii cerceteaza terenul, trecatorile, podurile, caile de acces si obstacolele, cum ar fi campurile de mine, capcanele pentru blindate etc.

(3) Actiunile genistilor in timpul operatiei ofensive si solicitarile de sprijin pentru executarea breselor sunt stabilite pe baza rezultatelor cercetarii de geniu si a informatiilor obtinute din cercetarea aeriana si terestra.

Art.1053. - (1) Batalionul integreaza operatiunile de realizare a breselor in planul de operatii si stabileste sarcini de sprijin de geniu care sa asigure indeplinirea obiectivelor planului chiar si in situatia mutarii obstacolelor sau la aparitia unor obstacole neprevazute.

(2) In functie de situatie si cantitatea de informatii obtinute, batalionul si subunitatile subordonate planifica acoperirea actiunilor de executare a breselor pentru un asalt deliberat; la descoperirea unui obstacol comandantul:

a)      raporteaza comandantului esalonului superior;

b)      incearca sa-l ocoleasca, dupa ce s-a asigurat ca scopul obstacolului nu este de a canaliza forte in acea directie;

c)      executa planul de bresa.

Art.1054. - (1) Bresa este planificata, pregatita si executata la nivelul companiei pentru a mentine ritmul actiunii; comandantul de companie stabileste echipe de sprijin, de brese si de asalt si sincronizeaza actiunea acestora planificand actiunile de executare.

(2) Bresa deliberata se executa pentru a ataca o aparare puternica sau un sistem mai complex de obstacole si decurge dupa urmatorul plan:

a)      bresa deliberata este caracterizata prin cercetare, planificare detaliata, pregatirea extensiva si antrenamente intrunite ale echipelor;

b)      una sau mai multe companii sunt desemnate ca echipe de sprijin brese sau echipe de asalt;

c)      infanteristii sunt organizati atat ca echipe de asalt cat si de brese;

d)     genistii realizeaza bresa prin obstacol; militarii din cadrul echipei de realizare a bresei ii sprijina, in timp ce echipele de sprijin asigura sprijinul prin foc si siguranta locala;

e)      genistii din echipa de asalt participa la executarea bresei si distrug buncarele, cazematele sau punctele intarite.

(3) Bresele de atac se executa pentru a realiza spargerile prin obstacolele de protectie ale inamicului pana in pozitia acestuia.

(4) Bresele de acoperire se executa pentru reducerea obstacolului daca se urmareste realizarea surprinderii:

a)      bresa de acoperire se foloseste in timpul vizibilitatii reduse sau cand obstacolul este aparat, pentru a realiza surpriza si a se evita pierderile;

b)      fortele de atac si sprijin executa misiunile lor numai la ordin sau daca bresa este realizata;

c)      genistii asigura sprijin prin executarea de culoare prin campurile de mine si prin barajele de sarma.

Art.1055. - Pentru asaltul unui punct puternic genistii folosesc tehnicile:

a)      genistii intra in compunerea elementelor de asalt; inaintea atacului grupele de cercetare determina cea mai buna localizare pentru asalt si pregatesc incarcaturile necesare efectuarii breselor;

b)      misiunea esentiala a genistilor in timpul atacului este de a sparge obstacolele tactice defensive si de protectie a inamicului; echipele de infanterie organizate ca echipe speciale neutralizeaza focul inamic, ajuta la pregatirea pentru distrugerea cazematelor, apoi curata obstacolele minore;

c)      principala sarcina a genistilor dupa ce au spart obstacolul este de a crea si mentine culoarele; la inlocuire batalionul lasa ghizi in toate punctele in care s-au executat brese pana cand acestea sunt preluate de unitatile urmatoare; calauzele sunt numite de compania care a executat bresa cu misiunea de indrumare a subunitatilor care vin pentru inlocuire.

Art.1056. - Genistii dezvolta si intretin caile de comunicatie concentrandu-se asupra repararii distrugerilor provocate de bombe.

Art.1057. - (1) Genistii construiesc obstacole in ofensiva pentru a bloca sau impiedica deplasarea inamicului pe anumite directii sau pentru concentrarea puterii de lupta si acoperirea unei zone cu forte mici.

(2) Amplasarea obstacolelor nu trebuie sa impiedice manevra fortelor proprii; masurile de control privind folosirea obstacolelor includ limitarea zonelor cu obstacole si restrictii privind aceste zone.

Art.1058. - (1) Genistii folosesc mascarea ca masura de protectie pentru a imbunatati supravietuirea in timpul ofensivei.

(2) Pentru a induce in eroare sistemul de informatii al inamicului, genistii pot instala si muta machete sau tinte false si construi rute si pozitii acoperite.

6. Sprijinul de geniu al operatiei de aparare

Art.1059. - (1) Rolul sprijinului de geniu in aparare este de a folosi terenul pentru a mari eficacitatea de lupta a batalionului.

(2) Folosirea corespunzatoare a genistilor imbunatateste mobilitatea si supravietuirea batalionului si impiedica mobilitatea inamicului.

(3) Batalionul stabileste punctele de sprijin pentru:

a)      cresterea puterii de foc asupra tintelor inamice.

b)      desfasurarea mai buna a fortelor pentru lupta si aparare pentru angajarea unei forte cat mai mari a inamicului.

Art.1060. - (1) Comandantul trebuie sa decida care misiuni ale genistilor sunt cele mai importante pentru sprijinul schemei de manevra, pregatirea obstacolelor si pozitiilor de lupta sau repararea drumurilor de lupta.

(2) Genistii isi incep lucrul atunci cand misiunea defensiva este primita de batalion.

(3) Sprijinul genistic in aparare se imparte in trei categorii dupa cum urmeaza:

a)      sarcini privind mobilitatea;

b)      sarcini privind obstacolele;

c)      misiunile de supravietuire.

Art.1061. - (1) Genistii trebuie sa identifice rutele acoperite pentru a simplifica deplasarile laterale si catre inainte si consiliaza comandantul de batalion cu privire la drumurile ce pot fi folosite.

(2) Pentru mentinerea drumurilor existente in zona, analiza factorilor MIFT-TC este primul factor in determinarea gradului in care misiunile pot fi indeplinite.

Art.1062. - (1) S3 pregateste planul de obstacole pentru a sprijini schema de foc si manevra batalionului si planifica obstacolele tactice bazandu-se pe intentia comandantului de batalion si pe planul de obstacole al brigazii.

(2) Planul brigazii poate limita implicarea obstacolelor tactice spre obstacolele cu centuri/bretele; fiecare obstacol in aceste centuri trebuie sa indeplineasca una din functiunile obstacolelor: intrerupe; intoarce; blocheaza.

(3) Brigada poate permite comandantului batalionului sa amplaseze obstacole tactice in sectorul sau in functie de nevoi.

(4) Comandantul plutonului geniu si S3 supervizeaza genistii care amplaseaza obstacole tactice si coordoneaza integrarea acestor obstacole in planul de foc indirect al batalionului si in planul de foc direct al batalionului si companiilor.

(5) Comandantul plutonului geniu si S3 consiliaza subunitatile privind modul in care sa foloseasca , inregistreze si sa schimbe obstacolele de protectie.

(6) S3 coopereaza strans cu S4 care pune la dispozitie materialele clasele IV si V pentru obstacole.

(7) S3 si S4 trebuie sa ia in calcul modalitatile in care subunitatile vor ridica rezervele si unde vor depozita aceste incarcaturi.

Art.1063. - (1) Obstacolele tactice sunt de obicei amplasate de genisti pentru intoarcerea si blocarea inamicului. Acestea, din punct de vedere al scopului urmarit se clasifica in:

a)      obstacole de intoarcere care se amplaseaza cu scopul de a canaliza inamicul spre avantajul fortei proprii prin fortarea deplasarii acestuia intr-o directie dorita prin canalizarea lui sau prin expunerea flancurilor acestuia;

b)      obstacole de fixare, care incetinesc si tin inamicul pe loc, intr-o anumita zona astfel incat el sa poata fi nimicit prin foc si permit fortelor proprii sa manevreze pentru ruperea contactului si de a se dezangaja;

c)      obstacolele de blocare, sunt complexe, amplasate in adancime si integrate cu foc; blocajul nu este niciodata realizat numai prin folosirea de obstacole, acestea doar limiteaza deplasarea inamicului;

d)     obstacolele de intrerupere sunt folosite impotriva formatiilor inamice de atac, pentru a intrerupe desfasurarea operatiunilor, a separa elementele luptatoare inaintate ale inamicului de vehiculele de reaprovizionare, pentru interzicerea formatiilor de asalt si destabilizarea comenzii si controlului la nivele mici in timp ce inamicul este sub foc direct.

(2) In cazul construirii unor obstacole genistii pot folosi obstacolele naturale existente realizate de caracteristicile terenului, acest lucru ducand la economii de forte, resurse si timp; largirea unei trecatori sau a unei sant de drenaj, a unui chei sau drum de imbarcare este mai usoara decat saparea unui nou sant antitanc.

(3) Obstacolul tactic nu este stabilit si amplasat in mod simplu deoarece terenul permite sau pentru ca se poate lucra usor cu terenul; obstacolul trebuie sa sprijine planul tactic prin manipularea fizica a inamicului intr-un fel care este esential conceptiei comandantului.

(4) Obstacolele tactice reprezinta un mijloc de a canaliza manevra pe campul de lupta si de ingradi inamicul in scopul de a asigura un avantaj batalionului.

Art.1064. - Din punct de vedere al destinatiei obstacolele se clasifica in:

a)      obstacole tactice;

b)      obstacole de protectie; se amplaseaza de batalion cu forte proprii si pot fi obstacole antipersonal, obstacole antitanc sau o combinare a acestor doua tipuri; sunt folosite in functie de tipul amenintarii de lupta apropiata; obstacolele antipersonal sunt folosite impotriva infanteriei debarcate; obstacolele antitanc sunt folosite impotriva elementelor imbarcate;

c)      obstacole de hartuire;

d)     obstacole false.

Art.1065. - (1) Sprijinul de geniu in aparare se realizeaza prin amenajarea de amplasamente pentru vehiculele de lupta si pozitii de tragere, atunci cand timpul permite amenajarea pozitiilor de lupta individuale sau de grupa.

(2) Comandantul plutonului geniu asigura consilierea comandantului batalionului privind mascarea fortelor batalionului.

(3) Pozitiile de tragere se executa conform normelor si regulamentelor de specialitate, care mentioneaza acest lucru.

Art.1066. - Masurile de contrasupraveghere; rolul sprijinului de geniu include masuri privind consilierea si ajutorul in executarea mascarii batalionului prin realizarea de ascunzatori, pozitii false si constructii de ademenire, precum si a altor metode de atragere in cursa.

SECTIUNEA a 5- a

Apararea NBC

Art.1067. - (1) Elementele NBC sunt introduse alaturi de elementele tactice conventionale pentru a forma un camp de lupta integrat; tactici, precum adapostirea, mascarea, cercetarea se regasesc cu succes intr-un camp de lupta integrat.

(2) Intr-un mediu CBRN batalionul trebuie sa fie in masura sa implementeze masuri de protectie si sa asigure informatii esaloanelor superioare despre o eventuala contaminare RBC.

(3) In analiza campului de lupta comandantul batalionului trebuie sa aiba in vedere urmatoarele aspecte ale apararii NBC: evitarea/prevenirea NBC; protectia NBC; decontaminarea RBC; mascarea cu aerosoli; intrebuintarea sistemelor incendiare.

1. Masuri de aparare NBC

Art.1068. - (1) Incep cu masurile pasive inainte de declansarea atacului cu ADMCBRN si presupun observarea si cercetarea NBC, dispersarea, protectia pozitiilor, antrenamentul si masuri de intretinere a echipamentelor de protectie NBC individuale si colective.

(2) Observarea NBC si monitorizarea permanenta a zonei de responsabilitate se executa prin stabilirea misiunilor grupei de cercetare NBC a batalionului concomitent cu monitorizarea obiectivelor industriale de risc NBC.

(3) Ofiterul responsabil cu apararea NBC si S2 determina indicatorii unor posibile lovituri cu ADMCBRN, care includ munitiile descoperite in zonele de dispunere ale inamicului, daca exista subunitati inamice care folosesc echipamente de protectie individuala, loviturile cu ADMCBRN raportate in zona de actiune; se utilizeaza modele estimative ale probabilitatii utilizarii ADMCBRN de catre inamic, pentru fiecare din urmatoarele scopuri:

a)      blocarea pozitiilor;

b)      interzicerea terenului;

c)      intarirea obstacolelor;

d)     incetinirea manevrelor de intarire a fortelor;

e)      blocarea afluirii resurselor;

f)       producerea de pierderi;

g)      patrunderea prin apararea proprie.

(4) Comandantul se asigura ca masurile de decontaminare totala sunt planificate in sprijinul manevrei fortelor contaminate si se executa cu mijloace specializate ale brigazii prin interventie in dispozitivul trupelor sau pe itinerarul de afluire a fortelor, iar decontaminarea imediata si operationala se executa imediat dupa contaminare cu mijloacele din dotare, conform instructiunilor in vigoare.

2. Mascarea cu aerosoli

Art.1069. - (1) In operatiile militare, aerosolii de mascare se intrebuinteaza in scopul diminuarii posibilitatilor de observare terestra si aeriana, pentru reducerea eficacitatii mijloacelor electrono-optice ale inamicului.

(2) La planificarea actiunilor de mascare cu aerosoli se tine cont de:

a)      materialele de mascare cu aerosoli din dotarea batalionului de infanterie, lumanari fumigene de 2 si 12 kg, asigura mascarea in spectrul vizibil si infrarosu apropiat, ceea ce duce la afectarea aparatelor de vedere pe timp de zi cum ar fi binoclurile, lunetele, televiziunile de lupta, a aparatelor de vedere pe timp de noapte si a senzorilor cu laser;

b)      capacitatile electronooptice ale inamicului;

c)      probabilitatea ca aceste aparate sa fie folosite ca sisteme de recunoastere, executarea focului direct si altele;

d)     capacitatile armelor cu energie dirijata;

e)      influenta factorilor meteorologici asupra perdelelor de aerosoli de mascare.

(3) Pe baza informatiilor de mai sus comandantul decide modul de folosire a aerosolilor de mascare, in scopul inducerii in eroare a inamicului, ascunderii manevrelor si cresterii potentialului fortelor proprii; comandantul va trebui sa completeze planul de operatii raspunzand la urmatoarele intrebari:

a)      "Cum ar trebui folositi aerosolii de mascare ?"

b)      "Unde si cat timp trebuie folositi aerosolii de mascare ?"

c)      "Care este nivelul maxim de restrangere a mobilitatii ?"

d)     "Care este nivelul minim al capacitatii de descoperire si de angajare a obiectivelor ?"

e)      "Cand sunt folositori aerosolii de mascare, produsi in graba sau planificat?"

f)       "Ce masuri de contracarare a aerosolilor de mascare exista si cum ajuta ele trupele proprii ?"

g)      "Daca persistenta mai mare a perdelelor de aerosoli de mascare nu duce la ingreunarea actiunilor proprii?"

3. Intrebuintarea sistemelor incendiare

Art.1070. - (1) Batalionul de infanterie poate primi ca intarire pana la un pluton de sisteme incendiare care poate fi folosit pentru:

a)      respingerea infiltrarilor inamicului;

b)      neutralizarea inamicului;

c)      castigarea de timp;

d)     crearea de obstacole incendiate;

e)      izolarea si canalizarea inamicului;

f)       incetinirea actiunilor inamicului;

g)      surprinderea inamicului;

h)      incendierea tehnicii si a materialelor usor inflamabile ale inamicului;

i)        degradarea moralului inamicului.

(2) Folosirea sistemelor incendiare creeaza obstacole si imbunatatesc planul de aparare, genereaza o putere de lupta violenta si eficienta la locul si in timpul potrivit, asigura surprinderea, produce pierderi si creeaza un soc psihologic derivat din teama naturala a omului de foc, care poate duce la sovaiala si retragere in dezordine chiar si a fortelor bine antrenate.

(3) Plutonul de sisteme incendiare se foloseste, de regula, fragmentat pe echipe, alocat subunitatilor de infanterie care duc lupta la contact, pentru cresterea puterii de foc a acestora, precum si dat ca atasare subunitatilor care actioneaza independent pe o directie importanta; sistemele incendiare se intrebuinteaza cu succes in cadrul detasamentelor inaintate, de intoarcere, in actiuni ale luptei de hartuire, actiunile acestuia avand un rol deosebit in surprinderea si dezorganizarea inamicului.

SECTIUNEA a 6- a

Sprijinul privind razboiul informational si electronic

Art.1071. - (1) Pentru folosirea cat mai eficienta a puterii de lupta comandantul batalionului trebuie sa cunoasca dispunerea inamicului si cursurile probabile de actiune ale acestuia.

(2) Principalele surse pentru obtinerea informatiilor in zona de operatii a batalionului sunt companiile manevriere subordonate, patrulele si cercetasii.

(3) S2/B coordoneaza si imparte informatiile colectate, planifica folosirea resurselor cercetare si supraveghere ale batalionului; de asemenea solicita sprijin de la comandamentele superioare pentru a realiza solicitarile comandantului din punct de vedere al informatiei.

(4) S2/B poate trimite solicitari imediate pentru sprijinul aerian cu ajutorul canalului de comunicatie ale S3; alte surse de colectare a informatiilor sunt unitatile inaintate si vecine si retelele artileriei monitorizate de catre elementul de sprijin prin foc al batalionului.

1. Echipa de interogare

Art.1072. - Batalionul poate primi o echipa de interogare in sprijin direct pentru o misiune cu specific; de obicei comandantul pozitioneaza echipa de interogare in apropierea punctului de adunare prizonieri.

2. Radarul de supraveghere terestra (RST)

Art.1073. - (1) Principalul avantaj al radarelor este abilitatea de a detecta obiecte si de a asigura o localizare exacta a tintei cand folosirea altor mijloace de supraveghere nu este posibila.

(2) Radarul este cel mai des folosit in cazul operatiunilor cu vizibilitate redusa - operatiuni desfasurate in timpul noptii, pe timp de ceata sau fum, intrucat poate penetra camuflajul usor, fumul usor, ploaia usoara, ninsoarea usoara sau intunericul; ploaia torentiala sau zapada abundenta restrictioneaza capabilitatile detectiei radar, dar un operator bine antrenat, poate compensa intr-o masura aceste deficiente.

(3) Radarul este limitat de distanta de vedere, dar supravegherea terestra radar asigura o mare mobilitate pe tot parcursul a 24 de ore.

(4) Una sau doua echipe RST pot fi atasate unui batalion; ele pot fi intarite cu echipe ce folosesc senzori infrarosii (REMS).

Art.1074. - (1) S2 al batalionului asigura echipele RST.

(2) Informatiile de lupta colectate de fiecare echipa sunt transmise la S2 al batalionului care le analizeaza si le imparte comandantului, S3 si unitatilor subordonate batalionului.

(3) Echipamentul pentru RST poate fi un vehicul sau un mijloc de imbarcare; el completeaza alte mijloace privind supravegherea de lupta a batalionului si acuratetea tintelor; implicarea lor este coordonata cu cea a patrulelor, a posturilor de observatie, mijloacelor infrarosii sau alte mijloace cu senzori.

(4) RST este ineficient impotriva tintelor aeriene, mai putin atunci cand tinta zboara aproape de sol, datorita faptului ca RST este stabilit pentru a detecta deplasarea tintelor in fata terenului de lupta si este de asemenea vulnerabil la executarea bruiajului de catre mijloacele de lupta electronica ale inamicului.

(5) RST poate fi implicat in toate tipurile de operatii tactice; folosirea radarului pentru personal se executa pe doua tipuri de misiuni pentru supraveghere: cautarea; monitorizarea.

(6) Folosind RST radarul pentru personal poate executa o varietate de sarcini:

a)      sa caute caile de apropiere, pozitiile posibile pentru atacul inamic, zonele de grupare sau alte zone, pentru a intampina si cunoaste pozitia, marimea, compunerea si natura activitatilor inamice;

b)      sa monitorizeze tintele importante cum ar fi podurile, defileele sau jonctiunile de drumuri si raportarea cantitatii, tipului si directiilor de deplasare a tintelor prin aceste puncte;

c)      sa monitorizeze si sa caute zonele cu foc de baraj sau sa localizeze barajele pentru a permite un foc executat in timp si precis;

d)     sa caute zonele cu mijloace de atac nuclear si conventionale;

e)      marirea capabilitatilor de observare a patrulelor prin supravegherea de la distanta a punctelor sau zonelor de interes special;

f)       sprijinul unitatilor in observarea vizuala pe timp de zi prin detectarea tintelor la distante mari;

g)      sprijinul in controlul deplasarii unitatilor in timpul operatiilor pe vizibilitate redusa;

h)      marirea eficacitatii sprijinului prin foc; atunci cand tintele sunt detectate de catre radar, elementele cu sprijin prin foc pot executa foc precis asupra tintelor;

i)        determinarea capacitatii de deplasare a tintei prin observarea deplasarii acesteia intre doua puncte cunoscute si a timpului folosit pentru a se deplasa din primul punct in celalalt.

Art.1075. - (1) Pentru a asigura o buna acoperire echipele RST trebuie sa cunoasca misiunea, conceptul operatiei si obiectivele asteptate in zonele de operatii.

(2) Fiecarei echipe i se stabileste sector de supraveghere cu grad specific de executare a acoperirii si o frecventa privind acoperirea; pentru a preveni detectarea de catre echipamentul antiradar inamic operatorii vor deschide echipamentul numai daca este necesar.

Art.1076. - (1) S2/B consiliaza comandantul cu privire la amplasamentul RST pentru a sprijini optim schema de manevra, iar dupa stabilirea acestuia S2 stabileste pozitiile RST, zonele si metodele de cautare.

(2) Fiecare echipa raporteaza informatiile la unitatea sprijinita sau la S2, prin cele mai sigure mijloace, de regula, prin mijloace fir; statia radio este folosita cand informatiile solicita o actiune imediata a unitatii sprijinite sau cand alte mijloace de comunicatii nu sunt disponibile.

(3) De asemenea, pentru asigurarea acoperirii intregii zone de operatii a batalionului S2 se asigura ca pozitiile RST sunt integrate cu alte mijloace cercetare si supraveghere/patrule, cercetasi.

Art.1077. - (1) S2 pregateste si distribuie un plan de cercetare si supraveghere pentru companiile subordonate si pentru brigada.

(2) S2/B stabileste pozitionarea generala a radarelor, iar comandantul de grupa selecteaza pozitia exacta, apoi raporteaza despre dispunerea acestora.

(3) Datorita faptului ca radarele sunt pozitionate in spatele unor pante aceasta zona va fi moarta si va trebui sa fie acoperita de alte mijloace de observare.

(4) Echipele RST se deplaseaza numai la ordinul comandantului grupei RST sau la ordinul comandantului unitatii sprijinite.

(5) Pozitiile de rezerva sau alternative sunt alese si pregatite daca se dispune de timpul necesar.

(6) Dispunerea echipelor GSR este cat mai aproape de contact in functie de situatia tactica si teren, iar deplasarea lor se executa arbitrar.

(7) RST este folosit atat in zona de siguranta cat si in zona de lupta, iar mijloacele RST sunt dispuse in sprijinul general al batalionului pentru a observa caile de apropiere si golurile dinte companii.

3. Echipele cu senzori radio de distanta

Art.1078. - (1) Echipele cu senzori radio de distanta (SRD) pot fi dispuse in sprijinul direct sau pot fi atasate batalionului in timpul operatiilor defensive.

(2) S2 stabileste zona ce va fi acoperita prin senzori radio si integreaza zona acoperita de senzori radio cu alte mijloace de supraveghere pentru a acoperi intervalele, flancurile, spatiul mort sau caile de apropiere in zona batalionului.

(3) Echipa senzor radio amplaseaza SRD pentru a acoperi zona stabilita; pozitia exacta a senzorilor trebuie sa fie raportata comandantului batalionului.

(4) Daca este convins ca senzorii au fost activati de fortele inamice comandantul poate executa foc asupra oricarei zone, dar ideal ar fi ca echipa sa fie pozitionata la P C/B; prioritatea echipei fiind aceea de a monitoriza semnalele radio.

(5) Numarul si marimea echipelor variaza in functie de misiunea brigazii sau a batalionului.

(6) Senzorii pot monitoriza jonctiunile de drumuri, zonele de traversare a raurilor si zonele fortificate, sau pozitiile ocupate anterior, operatorii putand determina viteza si lungimea tintei; ei, de asemenea pot determina tipul si numarul de vehicule si numarul de persoane dintr-o coloana.

(7) Pentru a preveni activitatile accidentale sau semnalele false campurile de senzori sunt amestecate pentru ca orice activare a unui senzor sa fie confirmata de alte tipuri de senzori; de exemplu, vremea rea poate activa senzorul seismic, dar nu poate activa senzorul magnetic; conditiile de iarna cum ar fi caderea de zapada, acoperirea de zapada si terenul inghetat pot limita eficacitatea senzorilor acustici seismici si infrarosii; un animal poate activa senzorii seismic si infrarosu dar nu poate activa senzorii magnetici.

Art.1079. - (1) Folosirea senzorilor permite batalionului sa monitorizeze mai multe cai de apropiere sau flancuri cu ajutorul catorva militari dispusi in zonele cu risc ridicat.

(2) Pentru a confirma activitatea inamicului senzorii trebuie sa fie folositi impreuna cu alte mijloace de cercetare si supraveghere.

SECTIUNEA a 7- a

Plutonul cercetare

Art.1080. - (1) Misiunea plutonului cercetare este de a executa recunoasteri si supravegheri, de a asigura siguranta si a sprijini controlul deplasarii batalionului sau a elementelor acestuia.

(2) Plutonul cercetare este aflat, de regula, sub controlul batalionului.

(3) Pentru operatiuni specifice el se ataseaza unei alte subunitati din cadrul batalionului; cercetasii sunt cautatori, nu luptatori; ei sunt ochii si urechile batalionului, nu pumnii acestuia; posturile de observare inaintate pot fi atasate plutonului cercetare.

1. Recunoasterea

Art.1081. - (1) Se coordoneaza solicitarile privind recunoasterile impreuna cu S2, care supervizeaza plutonul de cercetare in timpul executarii operatiunilor; plutonul poate sa raporteze direct comandantului batalionului.

(2) Indiferent de natura lor, recunoasterile solicita aceeasi pregatire si lucru in secret ca orice alta operatiune.

(3) Comandantul trebuie sa stabileasca atent comunicatiile, reaprovizionarea si alte planuri SL.

(4) Cercetasilor trebuie sa li se asigure timp pentru indeplinirea misiunii lor.

(5) Folosirea tehnicilor similare solicita trei tipuri de operatii de recunoastere, dar misiunea stabileste tipul de informatie solicitat.

Art.1082. - (1) Recunoasterea/cercetarea drumurilor este executata pentru a obtine informatii detaliate despre rutele specifice, de exemplu clasificarea drumurilor si podurilor, obstacolele, contaminare chimica sau radioactiva, proximitatea inamicului si terenul, daca acestea sunt controlate si ocupate de inamic, sau ar putea influenta deplasarea batalionului.

(2) Numarul drumurilor ce urmeaza a fi cercetate de catre plutonul de cercetare depinde de dificultatea si lungimea lor, precum si de situatia inamicului.

(3) Cand este probabil contactul cu inamicul sau cand drumul este lung si trece printr-un teren dificil, plutonul de cercetare actioneaza intrunit pentru cercetarea acestui drum.

(4) Daca drumurile sunt scurte si contactul cu inamicul nu este probabil plutonul de cercetare poate cerceta 3 drumuri, cate unul pentru fiecare echipa, dar nu mai mult.

Art.1083. - (1) Recunoasterea/cercetarea zonala implica o cercetare detaliata a intregii zone stabilite prin OPORD.

(2) Scopul sau este de a obtine informatii detaliate despre toate drumurile si terenul inamic din cadrul zonei.

(3) Comandantul poate stabili intentia sa pentru cercetare in scopul a determina cele mai bune drumuri, pentru deplasarea in cadrul zonei, sau pentru a localiza o forta inamica.

(4) Misiunea cercetarii zonale este stabilita cand situatia inamicului este indoielnica sau cand exista informatii privind traversarea zonei.

(5) Marimea unei zone pe care plutonul de cercetare o poate cerceta depinde de tipul fortei inamice si de teren.

(6) Zona ce urmeaza sa fie cercetata este stabilita de granitele laterale, o linie de plecare si un obiectiv; obiectivul asigura un punct terminus pentru misiune si poate fi ocupat de inamic.

Art.1084. - (1) Recunoasterea/cercetarea unei zone se executa in scopul de a obtine informatii despre o zona specificata cum ar fi un oras, o margine sau o padure ori alte caracteristici critice pentru o operatiune.

(2) Subunitatii trebuie sa i se precizeze clar ce trebuie sa caute si de ce.

(3) Zona ce urmeaza a fi cercetata este stabilita printr-o granita; cercetarea unei zone difera de cercetarea unui sector prin faptul ca unitatea se deplaseaza catre zona stabilita pe drumurile cele mai directe, evitand contactul cu inamicul si raportand orice efectiv al inamicului; odata ajunsa in zona, unitatea cerceteaza in detaliu folosind tehnicile de cercetare a unui sector.

2. Siguranta

Art.1085. - (1) Siguranta operatiilor asigura batalionul impotriva surprinderii tactice.

(2) Fortele de siguranta trebuie sa identifice inamicul inainte ca acesta sa identifice batalionul.

(3) Condusa corespunzator operatia de siguranta ofera comandantului batalionului timpul de a reactiona impotriva fortei inamice.

(4) Plutonul de cercetare executa operatiunile de siguranta pentru a realiza o avertizare timpurie privind manevrele inamicului si pentru a induce in eroare inamicul despre dispunerea sau deplasarile batalionului.

(5) S3 conduce operatiunile de siguranta; S3 coopereaza cu S2 pentru obtinerea informatiilor privind inamicul.

(6) Cele doua tipuri de operatiuni sunt: observarea/monitorizarea; paza.

Art.1086. - (1) Observarea/monitorizarea ofera o avertizare timpurie privind inamicul si identifica pozitionarea unui atac inamic.

(2) Fortele de monitorizare actioneaza, de regula, intr-o zona intinsa; ele sunt prea dispersate pentru a intarzia inamicul si lupta numai pentru a se proteja pe sine.

(3) Observarea este constituita dintr-o serie de operatiuni prin care se observa caile de apropiere ale inamicului si zonele dintre acestea.

(4) Patrulele acopera spatiul mort si realizeaza contactul dintre PO; odata aflata in contact cu inamicul forta de observare se retrage la ordin; ea mentine contactul vizual si electronic cu inamicul si raporteaza deplasarile acestuia.

(5) Plutonul de cercetare care executa observarea poate ocupa 3 PO pentru perioade mai lungi sau 6 puncte de observare pentru perioade mai scurte de timp.

(6) In cazul unui teren dificil sau cand vizibilitatea este limitata, plutonul trebuie sa fie intarit si numarul PO trebuie sa fie marit, cate sunt necesare.

Art.1087. - (1) Paza se executa in scopul unei avertizari timpurii a unitatii si pentru intarzierea inamicului oferind fortelor principale timpul necesar pentru a reactiona la amenintarea inamica.

(2) Deoarece operatiunile de paza solicita forte numeroase cu mai mare putere de foc decat cele de observare, plutonul de cercetare participa in misiunile de paza numai ca o parte a unei forte mai mari sau cand in prealabil este intarit.

(3) Plutonul observa zona dispus inaintat sau pe flancuri ca o forta de paza.

3. Alte sarcini/misiuni

Art.1088. - (1) Plutonul de cercetare poate fi folosit in asigurarea controlului deplasarii batalionului pentru o perioada scurta de timp.

(2) Acesta poate opera cand elementele batalionului sunt separate sau sunt conditii de vizibilitate redusa.

(3) Plutonul de cercetare poate fi folosit pentru stabilirea legaturii contactului sau pentru incartiruire.

(4) In timpul executarii unei misiuni de siguranta plutonul de cercetare poate executa lucrari de pionieri si de demolari limitate, poate executa patrule si poate infiinta blocaje ale drumurilor.

Art.1089. - Plutonul de cercetare poate executa  misiuni de cercetare si monitorizare/supraveghere NBC, daca au fost folosite ADMCBRN.

SECTIUNEA a 8- a

Plutonul de  transmisiuni

Art.1090. - (1) Plutonul de transmisiuni asigura legaturile batalionului cu subunitatile proprii, precum si cu centrul de comunicatii al esalonului superior.

(2) Plutonul transmisiuni se gaseste sub controlul batalionului.

1. Planificarea

Art.1091. - (1) Seful S6 si comandantul plutonului consiliaza comandantul batalionului cu privire la comunicatiile in cadrul batalionului si cele cu esalonul superior.

(2) Subunitatea poate asigura legaturi fir cu toate subunitatile si modulele statului major, legaturi radio pe unde ultrascurte cu subunitatile luptatoare si cele de sprijin, legaturi radio pe unde scurte si radioreleu cu CT al esalonului superior.

(3) Pozitionarea subunitatii este in punctul de comanda al batalionului unde deserveste mijloacele de comunicatii.

(4) La stabilirea necesarului de legaturi se au in vedere:

a)analiza factorilor MIFT-TC;

b)      pozitionarea elementelor statului major in cadrul PC;

c)tehnicile de mentinere a legaturii cu subunitatile proprii si esalonul superior;

d)     legaturi asigurate de esalonul superior sau prin sistemul de telecomunicatii permanente (RTP-STAR).

2. Angajarea/implicarea

Art.1092. - (1) Comandantul trebuie sa ia in calcul instalarea sistemului de comunicatii, instrument principal al comenzii si controlului.

(2) Plutonul transmisiuni instaleaza centrul de comunicatii al batalionului, sistemul de comunicatii in cadrul punctului de comanda si asigura legaturile fir si radio cu subunitatile batalionului, precum si alte subunitati primite in sprijin.

Art.1093. - Comandantul plutonului stabileste tehnicile si functionarea sistemului de comunicatii conform graficului intocmit.

Art.1094. - (1) Grupa instalare terminale instaleaza centrala telefonica a batalionului cu abonatii stabiliti de comandant, executa interconectarile cu reteaua RTP-STAR cand se aloca batalionului linii in aceasta retea, instaleaza liniile telefonice cu subunitatile batalionului.

(2) Pe timpul desfasurarii operatiilor grupa verifica permanent si mentine viabila legatura fir a batalionului cu subunitatile subordonate, precum si interconectarile cu reteaua RTP-STAR.

Art.1095. - (1) Grupa radio stabileste si mentine legatura radio pe unde scurte cu centrul de comunicatii al esalonului superior.

(2) Grupa radio stabileste si mentine legaturi radio pe unde ultrascurte  cu toate subunitatile batalionului, precum si cu cele primite in intarire sau sprijin.

(3) Grupa radio, cu echipamentele din dotare, face transmisii radio in fonie cu salt in frecventa si transmisii radiotelegrafice.

Art.1096. - Echipamentele radioreleu ale plutonului asigura 3-6 canale radioreleu cu esalonul superior, PC rezerva sau zona logistica a batalionului si se pot executa transmisii radioreleu de date pe canalul de banda larga.

Art.1097. - Echipamentele de comunicatii defecte de la subunitati, se aduc la plutonul transmisiuni pentru intretineri si verificari, iar cele care nu se pot pune in functiune de specialistul plutonului se trimit pentru reparatii la compania de transmisiuni a brigazii, prin grija comandantului de pluton.

SECTIUNEA a 9- a

Subunitatea antiblindate

Art.1098. - (1) Subunitatea antiblindate asigura batalionul cu sprijin prin foc direct in scopul distrugerii vehiculelor blindate inamice.

(2) Subunitatea antiblindate poate distruge tinte punctiforme cum ar fi elicoptere si pozitii fortificate la distante mari; ea poate sprijini batalionul la supravegherea cailor de apropiere critice in orice conditii de vizibilitate.

1. Planificarea

Art.1099. - (1) S3 al batalionului, comandantul subunitatii antiblindate consiliaza comandantul batalionului privind integrarea RAD cu alte arme ce executa foc prin ochire directa.

(2) Subunitatea antiblindate a batalionului este angajata, in sprijinul lui.

(3) Cand acest lucru nu este posibil, elementele se ataseaza uneia sau mai multor companii manevriere in baza cererii pentru sprijin; cea mai mica subunitate ce poate fi deplasata sunt una sau doua piese RAD.

(4) Cand are in vedere dispunerea subunitatii comandantul ia in calcul posibilitatile limitate privind asigurarea sigurantei proprii.

Art.1100. - (1) Terenul si schema manevrei impun controlul central al focului si deplasarii.

(2) Subunitatile antiblindate sunt angajate folosind o combinare a metodelor de mai sus; comandantul batalionului poate mari puterea de lupta a elementelor manevriere cand este nevoie, prin marirea numarului de piese atasate acestora.

(3) Numarul pieselor atasate unei companii de infanterie este stabilit pe baza realizarii IPB-ului; compania ce acopera cele mai periculoase cai de apropiere cu campuri de foc adecvate pentru RAD, primeste mai multe mijloace antiblindate.

(4) Comandantul batalionului poate stabili pozitionarea subunitatii antiblindate data in intarire/sprijin unei companii; in cazul in care comandantul batalionului nu stabileste acest lucru, comandantul companiei de infanterie stabileste pozitiile de tragere ale subunitatii antiblindate primite in intarire/sprijin.

2. Angajarea/implicarea

Art.1101. - (1) Comandantul batalionului angajeaza intreaga subunitate antiblindate sau poate sa o ataseze pe plutoane sau piese unei companii ce are cele mai multe nevoi de resurse antiblindate.

(2) Comandantul batalionului ia in calcul si angajarea comenzii subunitatii a caror piese au fost atasate subunitatilor de infanterie.

(3) Comandantul subunitatii antiblindate poate ajuta comandantul companiei manevriere prin recunoasteri si recomandari privind pozitiile, el alege pozitiile sau armele antiblindate si poate controla focurile RAD in timpul luptei.

Art.1102. - (1) O subunitate antiblindate deja alocata sau atasata unei subunitati, poate fi angajata in cadrul elementului de manevra ca echipa de sprijin prin foc a manevrei subunitatilor de infanterie sau intrand in componenta acestora.

(2) Sistemul de rachete RAD este angajat in orice operatie; nu este necesar sa fie folosit atunci cand pot fi angajate tancuri sau AG-9, iar capitolele tactice ale acestui manual prezinta angajarea subunitatii antiblindate in diferite operatii.

(3) Batalionul informeaza brigada daca actioneaza intr-un teren ce nu permite amplasarea sau focul RAD-urilor. Folosirea RAD-urilor este esentiala pentru lupta impotriva mijloacelor blindate, ele fiind date in sprijin altor unitati in a carei zona de responsabilitate actioneaza astfel de mijloace.

(4) Functie de situatiile altor batalioane, comandantul brigazii poate stabili atasarea temporara a unor subunitati antiblindate batalionului de infanterie.

Art.1103. - (1) Mijloacele de termoviziune ale TAB/RAD sunt un mijloc de supraveghere si control al focului direct si indirect in cazul unei vizibilitati reduse, si atunci cand restrictiile terenului limiteaza focurile rachetelor antiblindate dirijate.

(2) RAD pot fi atasate plutonului de cercetare atunci cand in urma analizei factorilor MIFT-TC, comandantul batalionului anticipeaza intalnirea cu o forta blindata sau pentru imbunatatirea:

a)      capabilitatillor de supraveghere ale cercetarii prin asigurarea vederii cu sistemul de termoviziune echipat cu camera termica;

b)      comunicatiilor cercetarii; traficul radio in vehiculele RAD mareste capabilitatea comunicatiilor plutonului de cercetare;

c)      razei de actiune a cercetarii; vehiculele RAD sunt folosite pentru transportul echipamentului si personalului.

Art.1104. - (1) Vehiculele blindate RAD sprijina mijloacele logistice, cand nu sunt angajate sau cand nu exista amenintarea blindatelor in timpul misiunii.

(2) Subunitatile antiblindate pot fi folosite in acest mod numai cand situatia indicata cere ca vehiculele RAD sa suplimenteze vehiculele SLOG.

(3) Cand indeplinesc acest rol, comandantul ia in calcul montarea unor mitraliere pentru a proteja vehiculele proprii si convoaiele pe care le escorteaza.