Bugetele locale - Procedura bugetara locala

Bugetele locale

Operatiunea de bugetare la nivel local este legata in primul rand de organul administrativ - teritorial in baza unor principale . . . . . . (art. 136 ,138). Observam ca, totusi exista o neconcordanta in leg . .. intre legea 273 privind bugetele locale si norma constitutionala, in sensul ca unele structuri administrative, cum ar fi . .. (ex cele 6 sectoare ale municipiului Bucuresti nu sunt prevazute in Constitutie, dar intra sub incidenta actului legislative de bugetizare.

La nivelul anului 2006, structura adm-teritoriale ea formata din 3211 unitati adm-teritoriale din care 2850 comune, 250 orase, 103 municipii, 6 sectoare si 41 judete. Din anul 2000 pana in present au aparut peste 180 orase noi. Sub acest aspect trebuie tinut cont de principiile inscrise in Carta Europeana a Autonomiei Locale conform careia aceste structuri sunt guvernabile in baza unor principii recunoscute si anume cel al autonomiei care imbraca urm forme:

- autonomia de organ (modul de alegere al organelor locale inclusive initiative legislative);

- autonomia functional este concretizata in competent acordata autoritatii locale;

- autonomia de gestiune concretizata in acte de gestionare a patrimoniului public si privat apartinand unitatilor adm-teritoriale. Toate aceste lucruri beneficiaza de autonomie financiara conform legii administratiei publice locale (legea 215/2001 modificata si completata).

In cadrul unor documente elaborate de catre OCD si UE se precizeaza ca exista mai multe paliere privind organizarea institutionala, in concordanta cu relatiile financiare. Deosebim nivelul Guvernului central (in organizare nationala si federala), nivelul regional (regiuni, land-uri, provincii, state federale), nivelul local sau municipal, structurile supranationale (nivelul autoritatilor supranationale cu functii bugetare compuse din institutii cu atributii sociale care au si corespondenta in plan national).

In organizarea adm-teritoriala din Romania, ca si in legislatia national (legile 215, 273) nu exista suprapunere perfecta cu normele enuntate. Astefel de sistem determina variante diferite de conlucrare cand Guvernul doreste sa colaboreze la nivel interior pt a colecta impozitele si taxele: Guvernul central determina baza de impunere si colectare de impozite si taxe, iar autoritatile locale impugn cotele de impunere (functie de nevoile lor bugetare avand la un moment dat posibilitatea de repartizare a sumelor colectate) sau varianta 2 se particularizeaza prin aceea ca Guvernul central determina la fel baza de impunere si cotele de impunere, percepe impozite si taxe, dar autoritatile regionale sau locale sunt indreptatite sa primeasca neconditionat o fractiune determinate din veniturile fiscale colectate.

In ceea ce priveste distributia veniturilot fiscale, inclusiv contributiile sociale colectate intre nivelul de guvernamant dupa efectuarea transferurilor s-a retinut ca 59% din venituri sunt la dispozitia Guvernului central, 29% la dispozitia institutiilor si organismelor de securitate sociala, 11% la dispozitia autoritatiilor locale si 1% la UE.

Diferentele intre cele 27 tari sunt semnificative, cuantumul resurselor subguvernamentale din totalul veniturilor fiscale variind intre 1% Grecia si 33% in Danemarca. Si alte tari aloca sume semnificative autoritatiilor autonome, amintim: Suedia 32%, Spania 31%, Belgia si Germania 29%.

Asumarea cheltuielilor publice locale

In concordanta manifestarii formelor de autonomie locala si financiara au un trend ascendant. In multe state odata cu transformarea unor atributii ale Guvernului spre nivelurile locale au crescut si cheltuielile corespunzatoare locale in totalul cheltuielilor publice. Astfel de sisteme se intalnesc in: Italia, Spania in contextual transferului atributiilor de sanatate si educatie preuniversitara si in Polonia pt domeniile educatie, sanatate si infrastructura. Fenomenul nu este specific numai tarilor europene ex cazul Mexicului si Canadei. In ce priveste posibilitatea de a apela la creditele publice (pt echilibrare) posibilitatile sunt diferite, dupa cum si restrictiile impuse sunt diferite, ele constau in:

1) limitarea valorii maxime contractate;

2) obtinerea unui aviz prealabil din partea MEFP;

3) acordul uni organ administrativ superior (cazul land-urilor in Germania). Exista si cazul unor state care admit imprumuturi fara restrictii (unele state din SUA si cele nordice din UE).

O alta caracteristica a sistemului o reprezinta faptul ca, in general, guvernul nu garanteaza imprumuturiel obtinute de catre structurile inferioare. Nerespectarea regulilor de imprumut public atrage sanctiuni, cum ar fi:

- monitorizarea actelor de imprumut;

- anularea actelor ilicite;

- plasarea sub controlul unor institutii centrale;

- conditionare la acordarea de asistenta financiara.

Din punct de vedere bugetar, un caz particular il reprezinta Spania, deoarece intalnim o organizare adm-teritoriala cu 4 nivele: Guvernul central, 17 comunitati autonome, 50 provincii si 8000 de municipalitati. Elementul particular, in materie financiara, il reprezinta actul de descentralizare financiara si fiscal in sensul transferurilor de resurse si a dreptului de impozitare (de la centru la baza). Actul juridic il reprezinta asa numitele pacte (acorduri) cu Guvernul central, . . .., municipalitatile. Chiar Constitutia prevede principiul autonomiei financiare, unde comunitatile decid cu privire la volumul si la structura resurselor finaciare. Educatia si sanatatea sunt domeniile in care finatarea se realizaeaza integral intrucat aceste autoritati au posibilitatea deciziei financiare. Sistemul de finantare este urmatorul:

- blocul financiar de baza;

- blocul de solidaritate (itre diferite regiuni ale Spaniei).

La nivel regional exista un fond interregional de compensare care are scopul de a reduce decalajele dintre diferitele regiuni si sa asigure o dezvoltare echilibrata.

In ce priveste SUA, Constitutia de la 1776 consacra principiul competentelor in materie financiar - fiscala exercitate de state. Cheltuielile publice suportate din bugetul federal reprezinta 45% din totalul cheltuielilor publice existente la nivel national si vizeaza, in special, beneficiile sociale 42% si apararea 21%. Statele si autoritatiile locale suporta dintr-o cota aproximativ egala restul cheltuielilor publice. Structura impozitului federal este urmatoarea: impozit/venit 43%, impozit/profit 8,9%, contributii de asigurari sociale 39,2%, accize si taxe vamale 4,7% (in 2007).

In ce priveste bugetele locale, in Romania prin noua lege 273 din 2006 au aparut unele principii noi:

1) principiul autonomiei locale;

2) principiul proportionalitatii - resursele financiare ale unitatiilor adm-teritoriale trebuie sa fie proportionale cu responsabilitatiile autoritatiilor stabilite prin lege.

Consecinte:

a. recunoasterea dreptului autoritaiilor locale la suficiente resurse financiare;

b. obligativitatea in ce priveste alocarea resurselor pt echilibrarea bugetului prin sume alocate de la Guvern de asa natura incat sa nu fie afectate politicile;

c. respectarea proportionalitatii care inseamna raspundere proportionala cu resursele.

Procedura bugetara locala

Este considerata complexa deoarece, pe langa aspectul theoretic, presupune si unul practic (de negociere) intrucat la nivel local trebuie sa se tina cont de unii indicatori proveniti de la nivel central, cum ar fi: gradul de dezvoltare, politici fiscale si bugetare, acorduri de imprumut, factori conjucturali, nivelurile exercitiilor precedente, etc. Ca faze de intocmire a bugetului distingem:

1) informarea autoritatiilor adminitrative locale: furnizarea de informatii fundamentare (corelativ cu factorii enumerati anterior);

2) elaborarea unei variante preliminare a proiectului de buget, titular - ordonatorul I de credite (in functie de sumele estimate a se realize in urmatorii 3 ani), proiectul care se depune la Directia Generala a Finantelor Publice, interfata intre nivelul central si local;

3) definitivarea transferurilor de fonduri publice consta in transmiterea de catre MEFP a sumelor reprezentand valorile defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si din transferuri consolidabile. Cu aceasta ocazie are loc repartizarea sumelor aflate la dispozitia Consiliilor judetene pt echilibrarea bugetelor locale;

4) definitivarea proiectului de buget care intra in competenta ordonatorului I de credite pe baza informatiilor si indicatorilor obtinuti din fazele anterioare. Conform principiului publicitatii se aduce la constiinta astfel incat locuitorii sa aibe posibilitatea de a-si exercita dreptul la contestatie.

Etapele de aprobare a proiectului

Proiectul de depune dezbaterii Consiliului local, judetean, general al municipiului Bucuresti. Pt aprobare este necesar un cvorum de ½+1 din nr consilierilor in functie. Cu aceasta ocazie sunt luate in discutie 2 aspecte:

a. modul de aprobare a impozitelor si taxelor locale pt anul urmator si care reprezinta cele mai importante venituri ale bugetului. Exista o Hotarare de Guvern care prevede actualizarea nivelului lor in functie de rata inflatiei. Legea locala este pusa in dificultate sub acest aspect de modificari continue ale Codului civil intrucat aceste modificari au incidenta asupra impozitelor si taxelor. Aprobarea impozitelor si taxelor trebuie realizata dupa un termen de 45 zile de la ultima modificare a codului. Neindeplinirea obligatiei Consiliului de a adopta in termen hotararea poate sa atraga aplicarea unor sanctiuni indirecte: Directiile Generale ale Finantelor Publice pot sa dispuna . . . . acordarii de sume defalcate . . . . . cu cote din . . bugetelor ale statului. Pe de alta parte ar putea sa dispuna ca cheltuielile sa fie acoperite doar in limita veniturilor incasate.

b. al 2-lea aspect este acela legat de solutionarea eventualelor contestatiilor de catre . . . . . intrucat orice castig de cauza este echivalent cu un nou proiect de buget, si inseamna o noua modificare.

Toate bugetele locale sunt transmise MEFP tot prin intermediul Directiei Generale a Finantelor publice intr-un anumit termen de 15 zile. In Romania, in opinia practicienilor, sanctiunile indirect amintite mai sus nu isi au efectul scontat atata timp cat insasi autoritatea centrala modifica Codul Fiscal, ceea ce impiedica Consiliile locale sa adopte noul regim al impozitelor si taxelor. Solutia aplicabila transpusa cu regim sanctionator la autoritatiile locale consta in:

- conducerea executiei bugetare de catre ordonatorii de credite in limita bugetelor de venituri si cheltuieli din exercitiul precedent, respective 1/12 din vechile prevederi bugetare ( principiul douasprezicimilor).

- Directiile Generale ale Finantelor Publice vor acorda transmiterea de la bugetul de stat, tot in limita sumei de 1/12 ale anului precedent, dar putand sa suplimenteze sumele . . . . . si necesar.

Executarea bugetelor locale

Este asemanatoare dpdv procedural cu cea a bugetului de stat, in sensul ca sunt parcurse etapele:

1) deschidere;

2) angajare;

3) lichidare;

4) plata.

Principiul care se aplica este cel al afectatiunii speciale al creditelor bugetare dar, ca orice principiu are si exceptii:

- virarile de credite bugetare pot fi nelimitate cu acordul legislativului local (pt viramente intre capitole sau intre programe) sau prin dispozitiile unor ordonatori I de credite (viramente in cadrul aceluiasi capitol - din trimetrul III);

- transferul creditelor bugetare descentarlizate (de la nivel central la baza);

- suplimentarea bugetelor locale sursa, de regula, fiind fondurile de rezerva a bugetului local sau uneori chiar al bugetului de stat;

- anticipari de credite bugetare fara a depasi 30% din nivelul creditelor aprobate;

- anularea creditelor bugetare (sarcini desfiintate sau amanate).

Incheierea executiei bugetare

Exista un cont anual intocmit de ordonatorul I de credite supus aprobarii Consiliilor locale. Structura acestuia pe parte de:

- venituri previziuni bugetare initiale, definitive, incasari realizate;

- cheltuieli credite bugetare initiale, definitive, plati efectuate.

Executia de casa a bugetelor locale: incasari si plati. In ultima zi al anului

CURS 6

Bugetul U.E.

1. Principiile bugetului comunitar
2. Mecanismul de resurse proprii
3. Cheltuielile bugetului comunitar
4. Procedura de intocmire si de aprobare
5. Inregistrarea in bugetul public national a tranzactiilor cu UE
6. Analiza obligatiilor bugetare conform regulamentului 1150/2000
7. Incheierea anului bugetar

1. Principiile bugetare

Izvoarele dreptului bugetar:

tratatele constitutive de la Paris, Roma - 1951, 1957

decizia consiliului din 1970 privind inlocuirea sistemelor de contributie financiara ale statelor printr-un sistem de resurse proprii

tratatul de la Luxemburg din 1970 numit "Primul tratat bugetar" in care Parlamentul este asociat cu puterea bugetara

tratat 1975 prin care s-a instituit Curtea de Conturi "al 2-lea tratat bugetar"

regulament financiar din 1977, modificat de mai multe ori, privind procedura bugetara si executia bugetara

regulament financiar 1605/2002 privind bugetul general al comunitatii europene aplicabil din 2003

tratatele de adeziune

acordul interinstitutional privind perpectivele financiare pt. perioada 2000 - 2006, 2007 - 2013

Principiile bugetare ale UE sunt in forma de 2 modele:

clasice ( ca in reglementarile nationale )

traditionale + exceptii

a) clasice:

Principiul unitatii si acuratetei bugetului: toate veniturile si cheltuielile sa fie inscrise intr-un singur document, sursa art. 268 Tratat Roma

Principiul universalitatii are la baza 2 reguli:

regula nerepartizarii sau non asigment: veniturile bugetare nu pot fi alocate cu anticipatie doar pt. anumite cheltuieli

buget in ansamblu sau gross buget principle: toate veniturile si cheltuielile sa fie prevazute integral in buget fara nici o modificare

Principiul anualitatii: operatiunile bugetare stabilite pe un an

4. Principiul echilibrului: deficit bugetar exclus, veniturile si cheltuielile egale (tratat Roma art. 199)
5. Principiul specificitatii cheltuielilor: fiecarui fond sa i se asigure un scop si o destinatie speciala ceea ce contribuie la prevenirea confuziei in alocarea fondurilor
6. Principiul finantarii prin resurse proprii: realizat din 1975 printr-o procedura definita in intregime la nivelul comunitar fara nici un amestec direct al statelor neaferente
7. Estimari in euro a veniturilor si cheltuielilor in bugetul comunitar

b) traditionale:

1. Principiul anualitatii bugetare

Exceptii: - sistemul 12 zecimilor provizorii

sistemele bugetare rectificative si/sau suplimentare

perioada complementara (15 zile - 1 luna in ianuarie pt anul N+1 pt a termina operatiunile in curs la 31.12 din anul N)

reportarea creditelor neutilizate la sfarsit de exercitiu

2. Principiul continuitatii exercitiului: impus de regula echilibrului care dispune integrarea in bugetul anului N a rezultatelor executiei din bugetul anului N-1

Exceptii: - credite plurianuale facandu-se distinctia intre credite de angajament, credite de program si credite disociate

perpective financiare care pot fi plurianuale, programe plurianuale, plafon de cheltuieli

3. Principiul unitatii si universalitatii

Exceptii: a) istoric

inainte de 1965 au existat 5 bugete din care 2 la Ceco, 2 la Euraton si 1 la Comunitatea economica europeana

perioada altor 2 bugete: 1 pt. Ceca si al 2-lea al Comunitatii si uniunii de la Mastricht

bugete anexe: * al OLAF (Oficiul european de lupta antifrauda)

* al Oficiului de Publicitate

b) afectatiunile: afectari de venituri si cheltuieli pt. programele complementare de cercetare sau fonduri de concurs

- sistemul de compensatie, cele prevazute in Regulamentul financiar regimul de deduceri si reutilizari (bugetul FEOGA - fondul european de orientare si garantii agricole) la care un excedet bugetar este compensat "cheltuieli negative" inscrise in partea de cheltuieli si care fac obiectul unei contractari de cheltuieli reale care, in modul acesta, sunt eliminate si care reprezinta o exceptie de la principiu

- sistemul operatiunilor in afara bugetului efectuat in numele uniunii pt. garantii, imprumuturi, servicii specializate

Principiul specializarii

Exceptii: - creditele globale: cresterea cheltuielilor insuficient determinate pt. care nu s-au retinut rezerve

credite provizionate pt. cheltuielile inca nestabilitate

credite pt. ajutoare de urgenta

viramente de credite in vederea cheltuielilor administrative care pot sa apartina institutiei care face aceasta alegere sau comisiei

practica minibugetelor: este vorba de credite operative putin specializate, utilizate de comisia europeana si au ca destinatie plata personalului recrutat

Facem distinctia intre existenta unor principii specifice dreptului financiar comunitar:

Principiul echilibrului bugetar: are 2 aspecte:

a) echilibrul privind procedura de vot

b) soldul exercitiului bugetar

a) Principiul interzicerii deficitului sau excedentului

- este implicat in Curtea de Justitie care valideaza previziunea sumelor sau sinceritatea previziunilor

- echilibrul se realizeaza pt. toate fazele: anteproiect, proiect de buget, iar in lipsa de resurse suficiente statele furnizeaza aceste resurse

b) soldul exercitiului bugetar

- este fie excedentar, fie deficitar, se reporteaza exercitiului urmator, iar in caz de excedent nu se creeaza rezerve

- se voteaza in echilibru, in executie se ajunge la un sold negativ sau pozitiv restituindu-se statelor membre pt. anul urmator cu prorata PNB sub forma unei reduceri a contributiilor pt. exercitiul in curs (PNB in anul 2002 este egal cu venitul national brut)

Principiul de "buna gestiune financiara" si derivatele sale

- nu e definit nici unde

- a aparut in 1975 pusa in aplicatie de Curtea de Conturi si mai tarziu in Mastrick in 1992 si in Amsterdam in 1999

Derivate

disciplina bugetara nedefinita (introdusa de Consiliul european in 1976)

- limitarea puterii de initiativa a Comisiei Europene in cadrul respectarii plafonului de resurse proprii

2. Mecanismul resurselor proprii:

- este un instrument de sine statator

- nu sunt egale suma bugetelor statelor membre 1988

- se planifica multianual

- componenta de cheltuieli se regaseste detailiat in perspectivele financiare (ultima perspectiva 2007-2013)

- provocarile agendei de la Lisabona prevad restrangeri si simplificarea obiectivelor europene UE

Componente:

1) Venituri:

- taxe vamale

- prelevari variabile aplicate impozitului de productie agricola dinspre non membrii (20-30%)

-T.V.A.

- un procent din sumele PNB ale statelor membre calculat la pretul pietei

Evolutii:

la inceput bugetul comunitar era finantat din resurse proprii (taxe vamale+impozite agricole), ulterior au devenit insuficiente

in 1970 statele membre au introdus prin acord comun, dar fara sa schimbe tratatul:

contributii bazate pe TVA (anii 1980-990)

au decis sa faca o noua reforma a bugetului si au introdus in 1998 a 4-a resursa contributiva la bugetele nationale bazata pe PNB (care ulterior a ajuns la 70% din totalul veniturilor UE)

schimbare de sisteme: sistemul "resurse proprii" inlocuit de sistemul "de contributii de la bugetele nationale"

2) Cheltuieli:

1. obligatorii: conform tratatului (subventii de preturi la produse agricole; ajutoare acordate statelor slab dezvoltate; etc.)

2. neobligatorii legate de functionarea unor institutii europene sau actiunii structurale aprobate de Parlament.

Venituri si cheltuieli ale bugetului UE (perspectiva 2000 - 2006)

Critica bugetului comunitar, Allain Lamassoure 10.04.2007 - cel mai insistent

Reforma bugetara: - sistemul de finantare este complex, conducand la dispute asupra unor ajustari sau derogari

Derogari:

cecul britanic cand Margaret Tecker in 1984 a negociat o returnare de fonduri in tara ei pt. ca tara ei nu beneficia prea mult de politica comisiei europene, de aici derogarea pt. 4 si 5 mld. de euro anual "I want my money back"

in 2005 comisia europeana a introdus alte exceptii pe partea de venituri si cheltuieli, multe tarii obtinand aranjamente speciale

Parlamentul european propune o reforma in 2 faze:

in 2005 revizuire totala a veniturilor si cheltuielilor, in special a politicii agricole si a cecului britanic pt. perioada 2001 - 2009

Parlamentul european doreste un sistem mai simplu cu mai multa dreptate si echitate, anularea tuturor exceptiilor si o transparenta mai mare privind veniturile bugetului

CURS 7

Planul de reforma

Etapa I

• Noul sistem se bazeaza pe venitul intern brut, adica fiecare stat membru sa contribuie cu aprox 1%.
• Abolirea oricarui privilegiu bugetar pentru orice stat membru   sa devina un element cheie al acestei perioade, incluzand abolirea cecului britanic pana in 2013.

Etapa II

• Introducerea unui sistem autentic de resurse proprii care sa inlocuiasca  in 2014 contributiile nationale adica sa se revina la situatia initiala, conform prevederilor din cele 3 tratate.

Acest sistem va putea sa includa taxe deja existente in statele membre (cum ar fi:cota parte de participare la platile T.V.A. sau cota parte din impozite asupra consumului de energie).Alte optiuni ar fi taxele pe tranzactiile financiare, pe transport, pe telecomunicatii sau taxa Eco. Suveranitatea fiscala urmand sa apartina in continuare statelor membre.

In ceea ce priveste Taxa UE, " inca nu a venit timpul pentru o taxa europeana" (Lamassoure), parere opusa Onesta (Partidul Verzilor) a declarat ca grupul ar fi vrut sa vada aceasta taxa in raport si ca versiunea finala a raportului"a incercat sa placa prea multor oameni", pierzand astfel din impact.

Deputatul polonez Kristov a fost de acord ca sistemul actual nu este adecvat, dar a avertizat impotriva introducerii unei taxe europene, spunand ca aceasta ar mari povara impozitelor suportate de cetateni.

Raportul reprezinta totusi un prim pas, o reuniune parlamentara, fiind prevazuta pentru anul 2009.

Evolutia bugetului comunitar este reprezentata sub forma de procent din P.I.B. in perioada 2007- 2013 si reprezinta pe persoana- 255 de Euro pe an. In ceea ce priveste cheltuielile bugetare, in perspectiva financiara 2000 -2006 (incheiata) aceasta a avut urmatoarea distributie :

-agricultura : 46 % din Ponderea de cheltuieli,

-instrumentele structural : 34%,

- politicile interne : 6%,

-actiunile externe : 5%,

-ajutorul de preaderare : 3%

-rezervele : 1%.

Bugetul UE reprezenta in 2006 doar 1,06% din PIB-ul statelor membre. De aici importanta perspectivelor financiare in dimensionarea PIBului si stabilirea unor relatii mai stranse cu bugetele nationale multianuale sau anuale. Se considera ca Pactul de Crestere si Stabilitate a reprezentat o cauza a constrangerilor bugetare. De aceea perspectivele financiare pentru 2007-2013 au la baza aspecte politice si bugetare.

Dpdv politic:

mecanismul UE functioneaza pe baza bugetului.

UE are o serie de angajamente asumate in raport de care trebuie sa aiba si acoperirea financiara ;

Dpdv bugetar:

fara buget perspectivele financiare si planificarea multianuala este imposibila

cele mai multe din programele curente expirand in 2006, trebuiau stabilite noi perspective financiare pe baza acordului de la Lisabona.

Cheltuielile bugetare cele mai dificil de implementat sunt considerate a fi urmatoarele :

- cele privitoare la politicile interne (modernizarea sistemului vamal cu pondere de 1.5 %, politici interne privitoare la cercetare, programe Erasmus 6%, fonduri structurale 37%, dezvoltare rurala 6%, actiuni externe cum ar fi cele legate de promovarea actiunilor privind democratia si drepturile omului 1%).

Principalele titluri bugetare pentru perioada 2007-2013 privesc competitivitatea in cresterea economica si ocuparea fortei de munca, coeziunea pentru cresterea economica, rezervarea si managementul resurselor naturale, cetatenie, libertati, securitate si justitie, (cu subdiviziunile- libertatii, securitate, justitie si cetatenie), cheltuieli administrative pentru total institutii europene, compensatii (Compensatii Bulgaria-Romania )

Controverse cu privire la sistemul bugetar si politicile bugetare Privesc sistemul de resurse proprii si nivelul contributiilor, o reforma bugetara de substanta inclusiv Politica Agricola Comuna (PAC), nivelul ajutoarelor structurale in timp, care sa fie acelasi pentru un grup semnificativ de state, pastrarea tendintei : contributie minora-beneficiu major si altele.

Efectul extinderii pentru perioada 2007-2013 daca situatia actuala ramane neschimbata se observa o crestere de 49 % in raport cu anul 2004 in ceea ce priveste volumul contributiilor statelor.

Proceduri de intocmire si aprobare a Bugetului General al UE

-Tratul de Instituire a Comunitatii Europene (art 272)

-Decizia 597 din 2000 a EURATOMULUI privind sistemul de resurse proprii din comunitatea europeana,

-un regulament al comunitatilor europene privind legislatia in domeniu nr.1605 / 2002 si care se si numeste Regulament Financiar,

-un Acord institutional din 2006 dintre Parlament, Consiliu si Comisia Europeana privind "buna gestiune financiara" si disciplina bugetara,

-al Cincilea raport al secretarilor generali ai institutiilor privind evolutia rubricii 5 din perspectivele financiare din mai 2006,

-Raportul anual al Curtii de Conturi pentru exercitiul financiar privind executia bugetului precum si rasunsurile institutiilor

-Raportul Comisiei pentru bugete  (sectiunea 6 -0069 / 2007)

-Punctul de vedere al Curtii de Justitie cu privire la sinceritatea si realitatea inregistrarilor.

In ce priveste actualizarea perspectivelor financiare, initiatorul bugetului este organul executiv si anume Comisia Europeana, conform prevederilor acordului interinstitutional punctul 15. Comisia Europeana procedeaza la adaptarea din p.d.v. tehnic a perspectivelor financiare pentru anul urmator corelativ cu produsul national brut (P.N.B) si evolutia preturilor.

Rezultatele se comunica la sfarsitul lunii februarie cand Comisia Europeana anunta in urma dezbaterilor purtate cu Comisia pentru Politici Economice limita maxima a ch obligatorii.

Intocmirea planului de proiect

conform art 272 aliniatul 2 si in baza art 31 al Regulamentului Financiar )

----doar acte normative si institutii trebuie sa stim pentru examen----

Fiecare organ, in conformitate cu Regulamentul Financiar, intocmeste o situatie cu veniturile si ch proprii. Comisia, singurul organ executiv, le centralizeaza sub forma unui plan de proiect de buget, ce reprezinta o estimare de ansamblu a veniturilor si ch exercitiului.

Bugetul UE este un "buget de ch" in sensul ca, estimarea lor se face inainte de a se calcula veniturile ce vor fi necesare pentru finantarea lor, intrucat echilibrarea bugetului se realizeaza intotdeauna cu anticipatie. Statele membre convin auspra estimarii resurselor proprii pe plan financiar dar si asupra estimarilor revizuite ale bazei T.V.A si PNB din anul de executie bugetara .

La inceputul lunii mai Comisia aproba planul de proiect de buget.

In luna iunie incepe procedura oficiala de prelucrare de catre Comisia de lucru a Consiliului numita Comisia de Buget.

Deciziile Consiliului sunt pregatite de catre Comisia de Buget si de catre COREPER Comisia Reprezentatilor Permanenti. Prima citire de catre Parlament a documentului se realizeaza dupa o procedura interna in cadrul Comisiei Parlamentare de Buget la sfarsitul lunii octombrie.Se discuta in plen propunerile de amendare, aprobata de catre Comisia de Buget a Parlamentului.

Proiectul de buget in forma aprobata de catre Parlament la prima citire este transmis Consiliului pentru o a doua citire la inceputul lunii noiembrie. Consiliul realizeaza a doua citire in a 3a saptamana a lunii noiembrie, dupa realizarea unui dialog tripartid si a unei intelegeri cu delegatia Parlamentului European.

Parlamentul procedeaza la o a 2a citire in ceea dea 2a saptamama a luni decembrie. Conform art.272 se precizeaza ca atunci cand se incheie procedura de intocmire a bugetului Presedintele Parlamentului constata faptul ca bugetul a fost aprobat definitiv.

Inregistrarea in bugetul national a tranzactiilor cu UE

Tranzactiile financiare cu UE reprzentate de sumele primite prin intermediul fondurilor structurale pentru programe, actiuni, activitati , initiative concretizate in contextul cadrului de sprijin comunitar precum si virarile de sume catre UE sub forma de resurse prorii reprezinta venituri si respectiv cheltuieli in bugetul de stat si ca atare se inregistreaza conform prevederilor legale in domeniu.

I. Sistemul de venituri si cheltuieli bugetare intr-un stat membru:

Regula este ca veniturile bugetului de stat se clasifica in functie de tip si de venit: exemplu: venitul cu codul 4211 : 4000 reprezinta transferuri din UE si statele membre, 4200 incasari de la UE si de la fondurile si organismele comunitare, 4211 cheltuieli cu incasarea resurselor proprii.

Inregistrarea veniturilor de la fonduri structurale. exemplu : 4212- codificare; continutul: incasari de la UE pentru studierea si executarea diverselor proiecte,

4213 incasari de la UE pentru salariile functionarilor detasati.

4231 incasari de la Fondul European Agricol,

4232 incasari de la Fondul Social Democrat.

4233 incasari de la Fondul European Agricol de Orientare si Garantii

8311 Participarea Fondului Regional la programele de dezvoltare rurale

8312 incasarea de la UE pentru aplicarea programelor de integrare mediteraneana

8313 incasari de la Fondul de Garantii si Orientare pentru executie programe de investitii publice

8315 participare la programele de infrastructura

8316 incasari de la Fondul Social European.

8317 incasari de la Fondul pentru Orientarea Pescuitului ,

Venituri incasate pentru a fi virate UE:

1000 impozite indirecte

1900 venituri incasate pentru UE

1911 taxe vamale si alte taxe impuse la importul din statele membre in baza tarifului vamal unic

1912 taxe de regularizat conform regulamentului  PE 15 din 89

1914 taxe vamale pe produse otel, carbune

1920 contributii si taxe in domeniul agricol

1921 taxe agricole legiferate pentru comert cu statele membre

1922 contributii si alte taxe prevazute de sistemul comun de organizare a pietei zaharului,  1926 sume special la importul produselor din domeniul agricol.

II. Procedura efectuarii inregistrarilor compensatorii:

Se realizeaza in baza art 14 din Regulamentul 2362

Compensarile sau inregistrarile compensatorii,  de debitare a cheltuielilor bugetului si creditare a veniturilor se realizeaza in cadrul Biroului de Compensari din structura contabilitatii generale a statului.Operatiunile privind contributia unui stat membru la bugetul UE se evidentiaza pe partea de cheltuieli a bugutului de stat.

III. Inchiderea anului bugetar:

Comisia Europeana are obligatia sa prezinte anual Consiliului si Parlamentului European o dare de seama privind fondurile anului financiar precedent privind executarea bugetului si o declaratie asupra Activului si Pasivului.

Comisia trebuie sa prezinte Parlamentului la cererea acestuia, toate informatiile solicitate. Curtea de Conturi are obligatia examinarii tuturor conturilor in care sunt inregistrate veniturile si cheltuielile bugetare.

CURS 8

Trezoreria statului

1. Yves Manou: "Une machine a pouvoir" adica " O masinarie de putere"

2. Louis Trotabas :" Trezoreria are acea calitate de a nu exista".

Trezoreria publica nu are personalitate juridica

Modelul de baza este cel frantuzesc.

In Romania trezoreria statului are buget propriu insa in Franta nu are.

Modelul a aparut in Franta in Evul Mediu.

Functiile trezorerie statului:

-in Romania  a avut functii simpliste - functia de casier

- functia de bancher(economica)

-in Franta toate functiile apartin Trezoreriei

Scopul.Trezoreria era pentru a contribui la executarea unor relatii financiare publice:

-executie bugetara(venituri si cheltuieli)

-executie de casa(incasari si plati).

Necesitatea, importanta si functiile aparitiei bugetului de stat

Executia de casa a bugetului de stat si a altor relatii financiare publice in Romania si in general se poate realize in trei variante:

prin sistemul bancar;

prin sistemul Trezoreriei Publice;

prin sistemul mixt.

Sistemul Trezoreriilor Publice este specific statelor de origine Latina.

Sistemul bancar este specific statelor de origine anglo-saxona, a avut loc dupa 1989, initial experimental in 5 judete si apoi generalizat la nivel national.

Actul normative specific. de organizare si functionare a Trezoreriei l-au constituit . ..normele metodologice . 318/1992 cu privire la organizarea si functionarea Trezoreriei Financiare Publice(ulteriot Trezoreria Statului).

Alt act normative e preocupat de modul de organizare si functionare dar nu foarte detaliat a fost HG 78/1991, actul propriu-zis de nastere al Trezoreriei.

La acesta s-a adaugat OG 66/1994 privind formarea si utilizarea resurselor  derulate prin Trezoreria statului, modificat si completat.

Prin acest act normativ sunt stabilite cateva operatiuni ce reprezinta incasari si plati efectuate de catre Trezoreria Publica in contul I.P.

Intre autorii straini il amintim pe Andres Neurisse cu lucrarea "Trezoreria platilor generale" care evoca " totalitatea serviciilor financiare ale statului ,legate intre ele prin Trezoreriei".

Alt autor Francois Bloch vorbeste despre un serviciu al statului care pe baza legii finantelor executa operatiuni de casa si de banca si care exercita asupra ansamblului puterile pe care le acorda statul.

Si in literatura Romaniei sunt numeroase preocupari privind caracterul juridic al acestor institutii, functii, atributii.

Conform lui Gheorghe Manolescu Trezoreria Statului reprezinta organism de centralizare si administrare a ansamblului de incasari si plati, fiind considerat un subiect non-financiar mai mult, este chiar beneficiar al creatiei monetare (amintim aici functia de creator de moneda divizionata pe care o joaca Trezoreria Statului in Franta, intr-o pondere relativ scazuta totusi).

Prof. Musteanu considera Trezoreria publica ca fiind o casierie in care sunt depuse si gestionate fondurile si o banca cu activitati de creditare pe termen scurt, avand scopul sa echilibreze intrarile si iesirile de fonduri.

Legislatia din Ramania acoperita de un numar relativ de acte normative, dintre care doar doua legi, pun in lumina competentele acestor institutii si cadrul de organizare.

Din punct de vedere istoric aspectul functional, modern al Trezoreriei apare in Franta in anul 1080 cand se recunoaste existenta totalitatii resurselor financiare la dispozitia suveranului, adica intr-un cadru institutionalizat, spre deosebire de Antichitate, unde semnificatia cuvantului "trezorerie" era acela de " caseta" deci veniturile publice se confundau cu veniturile severanului.

In Antichitate, la Roma functionau cel putin patru trezorerii diferite care consolidau puterea imparatului Augustus.Gestionarea resurselor se realiza printr-un contract de arenda incheiat cu specialistii publicani( oameni de afaceri).Sub imparatul Tiberius s-a creat primul Minister de Finante care se numea ".".De-a lungul timpului a aparut casa publica unica care era in contradictie cu caseta privata a suveranului(ratio privata).

Ulterior sistemul de arendare, a colectarii resurselor a fost inlocuit cu sistemul de strangere directa a bugetului;realizat de functii ale statului care au purtat denumiri diferite.

Forma caracteristica a Trezoreriei Evului Mediu o regaaim tot in Franta, unde Filip Auguste a realizat prime delimitare mai clara intre ce inseamna Tregola si Casa privaa a Suveranului,aceasta din urma avand ca sursa veniturile obtinute de pe domeniile regale.

In sec. al XIV-lea se creeaza de catre Filip cel Frumos un fel de Minister de Finante si o Camera de conturi, insarcinata cu respectarea principiilor de ordonantare a cheltuielilor si cu operatiuni de verificare a "darilor de seama" intocmite de catre contabilitatea publica.

In secolele XVII - XVIII creste substantial numarul de bugete si deci ia amploare mecanismul Trezoreriei Statului, se mentine la un nivel redicat de circa 20%, partea de cheltuieli afectata Casei Regale; apare fenomenul de imprumut in executia bugetara si in derularea operatiunilor de Trezorerie.

Fenomenul luase amploare cand inca din 1592 se crease primul serviciu al datoriei publice, numit "rentele primarii".

Aparitia formelor de control intr-o forma perfectionata, sub forma camerei de conturi si aparitia unui birou central de finante si a unui consiliu regal al finantelor pe timpul regelui Soare(Lud. 14) a dus la consolidarea sistemului, lucru obtinut si prin aportul unui control general al finantelor.Colber stramosul munistrilor de Finante, care a emis prin intermediul lui Savasy primele doua ordonante de urgenta.

In aceasta epoca s-au dezvoltat functiile financiare ale intendentelor si s-au creat primele functii de "comisi regali", functii publice care aveau rolul de a tine evidenta cheltuielilor publice.

Conform lui Jurgeus in lucrarea "Trezorerie si politici financiare" in evolutia Trezoreriei Publice s-au regasit trei tendinte majore:

a) o tendinta de identificare;

b) o tendinta de unificare;

c) o tendinta de diversificare.

Uneori semnificatia celor trei este contradictorie.

a). Prima tendinta de identificare consta in aceea a desprinde puterea suveranului si deci de .. din punct de vedera financiar fata de fondurile publice,lucru realizabil prin construirea "casetei personale".

b). Principiul unitatii - la inceput fiecare entitate (provincie suverana) dispunea de propriile resurse pe care le colecta si distribuia in favoarea suveranului, ulterior Trezoreria regala a devenit un corp unic spre care se indreptau contributiile vasalilor direct sau prin intermediul unor carausi acceptati(tragatori,zoravi) care ulterior au devenit perceptori sau colectori de fonduri (lichiditati). Conform principiului unitatii trezoreria punea in lumina preocuparea pentru fluiditatea actului de colectare si redistribuire a sumelor din Trezorerie.

In Franta, principiul unitatii s-a concretizat prin aparitia asa numitelor "case de serviciu" conduse de casieri. In 1938 s-a propu de catre Guvernul francez ca fiecare contabilitae nu poate avea decat o singura casierie in care se aduna fondurile publice apartinatoare mai multor servicii.

Aceasta cerinta obligatorie este stabilita si de catre " regulamentul general public", si anume "un contabil dispune de o singura casa fara autorizare de la Ministerul Finantelor si de un singur cont postal curent".