TRENDURI MAJORE IN SISTEMUL OCUPATIONAL ROMANESC

TRENDURI MAJORE IN SISTEMUL OCUPATIONAL ROMANESC

De-a lungul perioadei 1977-2002, in cadrul grupelor majore de ocupatii au intervenit multiple si semnificative mutatii . Din punctul de vedere al efectivelor de populatie ocupata, singura grupa ocupationala la nivelul careia intre 1977 si 2002 nu s-au produs modificari este cea a functionarilor administrativi. In schimb, cele mai spectaculoase dinamici le-au inregistrat grupele "lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit" si "muncitori calificati", grupa care include "mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor" si "operatori la instalatii si masini, asamblori de masini, echipamente si alte produse".

Dintre grupele ocupationale care au inregistrat unele cresteri ale efectivelor populatiei ocupate mentionam: "lucratori operativi in servicii si comert", "specialisti cu ocupatii intelectuale" si "membri ai corpului legislativ, ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice, conducatori si functionari in unitatile economico-sociale si politice" .

Si din punct de vedere structural, intre anii 1977 si 2002, se remarca schimbari importante . Astfel, grupele ocupationale care si-au redus substantial ponderea in total populatie ocupata sunt lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit, muncitori calificati (grupa care include generic, conform clasificatiei ISCO-88 atat mestesugarii si lucratorii calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor, cat si operatorii la instalatii si masini si asamblori de masini, echipamente si alte produse). La celalalt pol se situeaza grupele ocupationale lucratori operativi in servicii si comert, specialisti cu ocupatii intelectuale a caror pondere a crescut semnificativ in perioada 1977-2002.

De-a lungul perioadei 1977-2002, evolutia populatiei ocupate pe grupe majore de ocupatii indica trenduri mai accentuate in perioada 1992-2002 decat in perioada 1977-1992. In perioada 1977-2002, scaderi de peste 30% s-au inregistrat la grupele ocupationale: "lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit" si "lucratori necalificati", iar cresteri de peste 25% s-au inregistrat la grupele: "specialisti cu ocupatii intelectuale" si "functionari administrativi".

In schimb, in perioada 1992-2002, cele mai importante reduceri ale populatiei ocupate s-au inregistrat la grupa "muncitori calificati", la tehnicieni si asimilati si la grupa "functionari administrativi". In aceeasi perioada, cresterea cea mai importanta s-a inregistrat la grupa "membri ai corpului legislativ, ai executivului, inalti conducatori ai administratiei publice,conducatori si functionari in unitatile economico-sociale si politice.

Procesul de restructurare economica a determinat schimbari semnificative in structura ocupationala a Romaniei: au aparut ocupatii noi, iar pe de alta parte, continutul multor altora

a suferit modificari. In anumite ramuri de activitate, unele ocupatii au capatat intaietate, iar altele au devenit invechite si au disparut. Intr-o oarecare masura acest fapt s-a putut observa din analiza statistica pe baza datelor de recensamant. Insa, pentru o cunoastere mai profunda a

specificului si dinamicii schimbarilor din sistemul ocupational am elaborat o cercetare de tip

monografic a unui esantion de ocupatii din campul ocupational al economiei romanesti

grupate in 3 categorii, astfel:

- "ocupatiile dominante", respectiv ocupatiile formalizate, cristalizate, cu o anumita "traditie" in structura campului ocupational al economiei romanesti, care acopera ponderi semnificative din totalul persoanelor ocupate si care prin disparitia lor pericliteaza existenta altor ocupatii pozitionate in sectoarele din amonte si aval;

- "ocupatiile care si-au schimbat semnificativ continutul": adica acele ocupatii al caror continut a fost puternic afectat, in special datorita restructurarilor din economia romaneasca din anii tranzitiei, dar si apoi, ca urmare a cresterii economice, aparitiei unor produse si servicii noi. Se regasesc cu precadere in acele sectoare industriale, puternic afectate de schimbari tehnologice sau de natura organizationala, dar si in sfera serviciilor, unde continutul activitatilor s-a schimbat foarte mult, fiind mult mai orientat spre nevoile clientului/beneficiarului sau care, pe de alta parte, inaintand in directii noi de activitate, determina si schimbari sau chiar redefiniri ale continutului activitatilor subsumate lor;

- "ocupatiile de strapungere", respectiv ocupatii noi, care apar cu precadere in sectoare noi, cu valoare adaugata ridicata, si care au potential crescut de evolutie; "produc stocul cunoasterii si inventiile tehnologice necesare patrunderii in societatea cunoasterii".

Natura si tipologia activitatilor dupa nivelul de cunostinte si abilitati

Analizand importanta trecuta, prezenta si viitoare a diferitelor tipuri de activitati (interactiune/comunicare cu ceilalti, activitati intelectuale, activitati fizice) in practicarea ocupatiilor investigate, din datele culese pentru cercetarea monografica, se poate observa o crestere usoara in importanta la toate aceste tipuri de activitati. Diferentele incrementale intre trecut (in urma cu 5 ani), prezent si viitor (estimare peste 5 ani) arata pe de o parte dificultatea

respondentilor de a-si constientiza, si ulterior evalua importanta schimbarilor si continutul activitatilor specifice ocupatiei, dar si dificultati de a estima schimbarile viitoare care pot

interveni.Cresterile cele mai semnificative in importanta le-au inregistrat urmatoarele

activitati:

- din categoria activitatilor generic numite interactiune si comunicare cu ceilalti:

activitati de coordonare/supervizare/management;

activitati de administrare/organizare/gestionare;

- activitati de monitorizarea si controlarea resurselor;

- din categoria activitatilor generic numite activitate intelectuala:

activitati de identificare de solutii/rezolvare de probleme;

- activitati de inovare;

- din categoria activitatilor generic numite activitati fizice:

- lucrul cu computerul;

- activitati de operare cu echipamente;

- activitati de control a modului de functionare a acestora.

Pentru ocupatiile dominante, se poate constata ca accentul este pus pe activitatile

fizice (efort fizic intens sau moderat), necesitand cel mai putin interactiunea si comunicarea

cu ceilalti. Spre deosebire de acestea, ocupatiile de strapungere valorizeaza activitatile subsumate categoriilor "interactiune si comunicare cu ceilalti" si "activitati intelectuale", fapt

indreptatit prin apartenenta acestor ocupatii la sectorul serviciilor si in special domeniilor noi

cu valoare adaugata ridicata. Acestea sunt de fapt si cele caracterizate de scorurile cele mai

scazute pentru activitatile de natura fizica. Pentru ocupatiile la care s-a schimbat major continutul se remarca prevalenta activitatilor de tip intelectual (colectare, evaluare, prelucrare si asimilare informatii, reflectare si luare decizii, etc.).

Tendinta comuna remarcata consta in dificultatea ridicata in estimarea implicatiilor pe care evolutiile viitoare le vor avea asupra continutului activitatilor propriu -zise. Asa cum vom vedea in cele ce urmeaza, respondentii sunt constienti ca intrarea in spatiul UE va determina noi modificari si noi restructurari ale sectoarelor economiei romanesti, si implicit ale ocupatiilor sub-sumate acestora, dar evaluarea impactului acestor noi restructurari este extrem de dificil de realizat, indiferent de sector de activitate sau de tip de ocupatie investigata.

In ceea ce priveste cele mai utilizate cunostinte la nivelul celor 105 ocupatii investigate se remarca cele de comunicare, legislatie, management, stiinte sociale (pentru care s-a observat faptul ca sunt confundate - la nivelul simtului comun - cu abilitatile de relationare si comunicare). Modificarile repetate ale cadrului legislativ au determinat cresterea importantei asimilarii si actualizarii informatiilor legate de acesta in realizarea activitatilor specifice ocupatiilor investigate, indiferent de tipologia lor. De asemenea, dezvoltarea sectorului privat, cresterea competitiei si modificarea continutului activitatilor prin orientarea cat mai mult spre cerintele si exigentele beneficiarilor au crescut importanta activitatilor din domeniul "comunicare", "stiinte sociale" si "management". Astfel, cele mai utilizate cunostinte la nivelul ocupatiilor investigate sunt cele de computere si electronice, matematica, psihologie, limba engleza, lucrul cu clientii/publicul, legislatie si management.

De asemenea, investigarea specificului celor 105 ocupatii a pus in evidenta cele mai raspandite competente in campul ocupational romanesc:

- rezolvarea de probleme (77,6% dintre respondenti indica necesitatea acestei competente in mare si foarte mare masura)

- competente generale: scris, citit, elemente stiintifice de baza, invatare activa, monitorizare (surprinzator, acest corp de competente se plaseaza pe locul doi ca

importanta cu doar 67% dintre respondenti declarand necesitatea acestor competente de baza in mare si foarte mare masura)

- de management al resurselor, cu un scor foarte inalt obtinut de organizarea timpului (56% dintre respondenti indica necesitatea acestor competente in mare si foarte mare masura).

Ocupatiile de strapungere necesita in cea mai mare masura detinerea anumitor competente, pe langa cele generale (notate cu 3,5 puncte din maxim 4), cele de rezolvare de probleme (punctaj 3,6 din maxim 4), sociale (punctaj 3,2 din maxim 4) si, in mult mai mica masura, competente tehnice (1,7 puncte din maxim 4). Asa cum am mai spus, aceste ocupatii sunt specifice unor sectoare de activitate cu valoare adaugata ridicata, se dezvolta pe nise de piata cu caracter nou, inovativ, fiind inca in schimbare si in cautarea unui "specific", unele nefiind inca incluse nici macar in COR.

Ocupatiile care si-au schimbat continutul reclama in mai mare masura competente inalte de rezolvare de probleme (3,4 puncte din maxim 4), urmate de cele generale (3,3 puncte din maxim 4), de managementul resurselor si sociale (ambele cu cate 3 puncte din maxim 4).Competentele tehnice detin ultimul loc in ierarhizare (cu doar 2,1 puncte din maxim 4).Profilul lor, din acest punct de vedere, seamana foarte mult cu cel al ocupatiilor de strapungere, aducand un plus la capitolul managementului resurselor, in special in privinta managementului resurselor financiare si a celor materiale. In general, schimbarile de continut ale ocupatiilor au fost generate de orientarea catre o planificarea/eficientizarea activitatilor.

Ocupatiile dominante necesita in cea mai mare masura competente tehnice si de rezolvare de probleme. De altfel, ocupatiile dominate, "traditionale" ale economiei romanesti, se regasesc cu precadere in sectoarele industriale, ceea ce explica importanta crescuta a competentelor de natura tehnica in practicarea acestor ocupatii.

Adancirea analizei cu privire la competentele necesare in desfasurarea activitatii pe grupe ocupationale indica faptul ca pe masura ce scade nivelul de responsabilitate si educatie, scade si nivelul de competente necesare in desfasurarea activitatii, cu exceptia celor tehnice care inregistreaza scoruri relativ reduse pentru majoritatea grupelor de ocupatii.Asa cum era de asteptat, cu cat valoarea adaugata a activitatii desfasurate scade, cu atat scade si importanta cunostintelor si a competentelor in exercitarea ocupatiei respective, crescand insa importanta abilitatilor fizice. Interesant este faptul ca alaturi de muncitorii necalificati, cele mai mici note medii sunt acordate competentelor necesare muncitorilor din agricultura si pescuit. Acest fapt este determinat de constiinta utilizarii micilor exploatatii agricole ca si strategii de subzistenta si de proliferarea acestui tip de unitati cu productie redusa la nivelul agriculturii romanesti. Dezvoltarea unei agriculturi moderne orientata catre cresterea productivitatii nu se poate face in absenta unei forte de munca inalt competenta.

Schimbari de continut ale ocupatiilor

In ceea ce priveste perceptia asupra schimbarilor intervenite in activitatea specifica ocupatiilor studiate, din analiza informatiilor cuprinse in cele 105 monografii se desprinde ca: putin peste o treime dintre respondenti declara ca la nivelul ocupatiilor investigate au avut loc schimbari semnificative, ceea ce induce concluzia ca exista un nivel de constientizare relative redus cu privire la schimbarile de continut ale activitatilor profesionale.

Totusi, evaluarile realizate de respondenti cu privire la rolul pe care diferitii factori l-au avut in generarea schimbarilor la nivelul continutului activitatii au pus in evidenta amploarea ridicata a acestor modificari de continut.

-Evident, ocupatiile cu modificari in continut inregistreaza scoruri mari cu privire la toti factorii generatori de schimbare.

- Ocupatiile de strapungere au fost sensibile cu precadere la adaptarea la nevoile clientilor, la cresterea competitiei, dar si la modificari in cadrul legislativ.

- Ocupatiile dominante - sunt si ele caracterizate de schimbari semnificative ale continutului.

Se remarca, asadar, faptul ca schimbarea este o caracteristica a tuturor ocupatiilor

indiferent de tipologia lor sau de zona lor de provenienta

Estimarile respondentilor cu privire la schimbarile viitoare sunt in mare masura corelate cu intensitatea si ritmul schimbarilor percepute in trecut. Astfel, mai mult de 70% dintre respondenti cred ca vor exista schimbari de continut la nivelul ocupatiilor studiate.

Pentru ocupatiile considerate de strapungere sunt estimate cele mai ample schimbari, insotite, insa, de un grad de incertitudine mare si cu o evolutie mai greu de previzionat (pondere mare a non-raspunsurilor si a lipsei de opinie - aprox.25%).

In sectoarele public si mixt se identifica grade mai ridicate de constientizare a schimbarilor care vor interveni odata cu intrarea in UE si cu restructurarile necesare in viitor.Circa 25% dintre respondentii din firmele din sectorul privat cu capital strain nu pot aprecia directia dezvoltarii viitoare, ca efect, probabil, a faptului ca nu percep, inca, stabilitatea si predictibilitatea investitiilor.

Aprecieri cu privire la necesarul de formare

Asa cum era de asteptat, necesarul de formare cel mai ridicat se intalneste in cazul ocupatiilor de strapungere (71,43%) (ocupatii noi, slab formalizate pentru care nu exista, inca,programe de formare profesionala suficient dezvoltate) si in cel al ocupatiilor cu schimbari de continut (73,2%) (pentru care programele de formare trebuie sa ofere pregatire profesionala cu privire la activitatile, produsele, serviciile si/sau tehnologiile nou aparute in domeniu).

Legatura stransa care exista intre schimbarile de continut ale activitatii si necesarul de formare este sustinuta de urmatoarele argumente:

- indiferent de amploarea schimbarilor, 50-60% dintre respondenti constientizeaza necesitatea unor cursuri de specializare de scurta durata in acord cu specificul activitatii;

- in cazul ocupatiilor afectate in mare si foarte mare masura de schimbari in ultimii 10 ani este constientizata nevoia de cursuri de pregatire/specializare de lunga durata.

Si pentru viitor, exista o corelatie clara intre amploarea schimbarilor prognozate si evolutia necesarului de formare, in special pentru domeniile noi si ocupatiile aferente acestora.

Stereotipuri de gen asociate ocupatiilor investigate

Peste o treime dintre respondentii cheie intervievati asociaza ocupatiile cu un anumit sex/gen. Se observa o incarcatura ridicata de stereotipuri de gen in sectoarele traditional feminine (serviciile sociale) si masculine (industrie).

Indiferent ca sunt persoane de la nivel de conducere sau executie, stereotipurile de gen sunt la fel de puternice. In esantionul nostru, ocupatiile "potrivite" barbatilor sunt de cinci ori mai numeroase decat cele "cu specific" feminin, datorita cuprinderii in categoria ocupatii "dominante" in principal a ocupatiilor din industrie.Aprecierile stereotipice sunt realizate deopotriva de femei si barbati. Fiecare isi apara astfel sectorul delimitat, respondentii reproducand/perpetuand astfel propriile stereotipuri de gen.De altfel, Clasificatia Ocupatiilor din Romania este un instrument care el insusi promoveaza stereotipuri de gen (intalnim femeie de serviciu, secretara, ingrijitoare de batrani si bolnavi, dar si ingrijitor spatii verzi, director, etc.). Reiese de aici necesitatea revizuiriiCOR-ului pentru a-l face neutru la gen.

CONCLUZII

- Procese ca relocarea investitiilor, cresterea influentei inovarii in economie asociate cu migratia fortei de munca vor genera ample mutatii in structura ocupationala. De altfel, reforma economica din Romania a produs deja o dinamica semnificativa a sistemului ocupational romanesc, atat din punct de vedere cantitativ, cat si structural.

-Analiza pe baza datelor de recensamant a evidentiat faptul ca de-a lungul perioadei 1977-2002, in cadrul grupelor majore de ocupatii au intervenit multiple si semnificative mutatii. Din punctul de vedere al efectivelor de populatie ocupata, singura grupa ocupationala la nivelul careia in perioada mentionata nu s-au produs modificari este cea a functionarilor administrativi, iar cele mai spectaculoase dinamici le-au inregistrat grupele "lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit" (o scadere de peste 1,5 mil. persoane) si "muncitori calificati" (de asemenea peste 1,5

mil. persoane). In aceasta grupa, conform clasificatiei ISCO-88, se include "mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor" si "operatori la instalatii si masini, asamblori de masini, echipamente si alte produse".

- In perioada dintre cele doua recensaminte din 1992 si 2002, cele mai importante reduceri ale populatiei ocupate s-au inregistrat la grupa "muncitori calificati", la tehnicieni si asimilati si la grupa "functionari administrativi". In cadrul grupei denumita generic "muncitori calificati", in perioada 1992-2002, cea mai mare scadere a cunoscut-o subgrupa "mestesugari si lucratori calificati in meserii de tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor" si in special din industria prelucratoare.

- Procesul de restructurare economica a determinat schimbari semnificative in structura ocupationala a Romaniei: au aparut ocupatii noi, iar pe de alta parte, continutul multor altora a suferit modificari. In anumite ramuri de activitate, unele ocupatii au inceput sa grupeze efective tot mai mari de populatie ocupata, iar altele au suferit un proces de disparitie. Pe baza acestor observatii s-au construit criterii de clasificare a sistemului ocupational in 3 categorii, astfel: " ocupatii dominante", "ocupatii care si-au schimbat semnificativ continutul" si "ocupatii de strapungere"

- Indiferent de tipologia lor (ocupatii "dominante", "de strapungere" si "care si-au modificat semnificativ continutul"), majoritatea ocupatiilor au inregistrat schimbari in continutul muncii. Dintre acestea, asa cum de altfel era previzibil, ocupatiile "care si-au schimbat semnificativ continutul" au fost cele care inregistreaza cotele cele mai ridicate de schimbare, fiind urmate de ocupatiile "de strapungere" si de cele "dominante". Dezvoltarea unor sectoare noi, incercarea lor de a patrunde cat mai adanc pe anumite nise de piata si de a-si stabiliza segmentul de beneficiari, explica cotele ridicate ale schimbarilor inregistrate de ocupatiile "de strapungere", ocupatii noi, slab formalizate, unele ne-cuprinse in COR. Regasim ocupatiile dominante cu precadere in sectoare industriale, puternic afectate de restructurari economice, organizatorice si tehnologice.

-Principalii factori cauzatori de schimbare in continutul activitatilor au fost: adaptarea la nevoile clientilor, cresterea competitiei si retehnologizarile. Dezvoltarea si extinderea sectorului privat, necesitatea acestora de a-si stabiliza anumite segmente de piata au determinat dezvoltare unor politici "orientate catre beneficiar/client" la nivelul firmelor si, deci, cresterea rolului unor factori precum "adaptarea la nevoile clientilor" si "cresterea competitiei in domeniu". Re-tehnologizarile au jucat un rol foarte important in modelarea sau redefinirea continutului ocupatiilor "dominante", precum si a celor care "si-au modificat semnificativ continutul". In administratia

publica rolul cel mai important in generarea schimbarilor l-au avut modificarile repetate ale cadrului legislativ, pe de o parte ca urmare a rolului institutiilor publice in implementarea si monitorizarea aplicarii noilor reglementari, pe de alta parte datorita necesitatii pregatirii atat a cadrului legal, dar si a celui institutional pentru momentul ianuarie 2007.

- Principalele competente asociate cu schimbarile in continutul muncii sunt lucrul cu computerul, rezolvarea de probleme, managementul resurselor si de comunicare.Competentele trans-sectoriale precum lucrul cu computerul si cunoasterea unei limbi straine (cu precadere a limbii engleze) sunt si raman cele mai importante. Pe langa acestea, datorita extinderii sectorului privat si a schimbarilor rapide generate de restructurari in anumite sectoare si de extinderea/dezvoltarea activitatii, orientarea spre profit si serviciile "orientate spre client" in alte sectoare au facut ca anumite competente precum "rezolvarea de probleme", "comunicarea" si "managementul

resurselor" (cu precadere a celor de timp) sa devina din ce in ce mai valorizate la nivelul tuturor ocupatiilor.

- Ocupatiile de strapungere se dezvolta in domenii noi (pe nise de piata), cu cerinte ridicate cu privire atat la nivelul cat si la calitatea competentelor necesare, sunt caracterizate de ponderi mai ridicate ale lucrului cu program partial sau cu contract pe perioada determinata. Acestea reprezinta tendinte incipiente ale evolutiei catre o ocupare flexibila, de calitate (cu precadere in zona serviciilor).

- Activitatile fizice sunt importante pentru realizarea activitatilor specifice ocupatiilor "dominante", caracteristice sectoarelor traditionale, din industrie, si in cea mai mare parte cu valoare adaugata scazuta, efortul fizic fiind extrem de raspandit.

- Nivelul ridicat de stres este asociat majoritatii ocupatiilor. Dintre acestea, ocupatiile "de strapungere" si cele din administratia publica manifesta cotele cele mai inalte.

- Dintre conditiile nefavorabile de munca se detaseaza "zgomotul", cu o raspandire semnificativa la nivelul tuturor sectoarelor si grupelor de ocupatii. Agentia Europeana pentru Sanatate si Securitate in Munca, impreuna cu Inspectia Muncii Romania dezvolta o campanie de constientizare a incidentei si efectelor zgomotului.