Clasificarea actelor administrative

Clasificarea actelor administrative.

            In doctrina, clasificarea actelor administrative, se regaseste in mai multe variante, efect firesc al conceptiilor diferire asupra continutului si sferei administrative, implicit al administratiei de stat.[1]

Altfel spus, actele administrative prezinta o mare varietate, tinand seama de diversitatea de situatii si de relatii sociale in care sunt angajate organele administratiei publice.[2]

In cazul actelor administrative, rolul clasificarilor este in primul rand de ordin practic, determinat de ierarhia administrativa si de forta juridica a actului administrativ.

Cele mai importante criterii de clasificare a actelor administrative sunt:

Dupa natura juridica, acestea pot fi:

a.                              acte administrative de autoritate (sau acte administrative de putere publica). Aceste acte se adopta sau se emit de o autoritate publica (legislativa, executiva, judecatoreasca) in mod unilateral, pe baza si in vederea executarii legii, in scopul nasterii, modificarii sau stingerii unor raporturi juridice.[3]

b.                             acte administrative de gestiune; aceste acte se incheie de serviciile publice administrative cu persoanele fizice si juridice, si privesc buna gestionare a domeniului public, al statului sau al unitatilor administrativ - teritoriale (judet, municipiu, oras, comuna), dar si a domeniului privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale. Aceste acte sunt bilaterale, cuprinzand doua manifestari de vointa (a serviciului public administrativ si a unei persoane fizice sau juridice).

c.                              acte administrative jurisdictionale; acestea se emit, in mod unilateral, de autoritatile de jurisdictie administrativa, abilitate de lege, si rezolva conflicte aparute intre servicii publice si particulari.

Dupa competenta materiala, pot exista:

a.                              acte administrative cu caracter general; aceste acte se adopta sau se emit de autoritatile administratiei publice care au competenta materiala generala. Din aceasta categorie fac parte: decretele Presedintelui Romaniei, hotararile si ordonantele Guvernului, hotararile consiliilor judetene si cele ale consiliilor locale, unele ordine ale prefectilor si unele dispozitii ale primarilor.

b.                             acte administrative de specialitate; aceste acte sunt emise de organele administratiei publice centrale de specialitate si de autoritatile administratiei publice locale de specialitate. Din aceasta categorie fac parte: ordinele si instructiunile emise de ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate, precum si cele emise de conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei centrale de specialitate.

Dupa competenta teritoriala, actele administrative pot fi:

a.                              acte administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice centrale (decretele Presedintelui Romaniei, hotararile si ordonantele Guvernului, ordinele si instructiunile ministrilor si ale conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate. Aceste acte produc efecte pe intreg cuprinsul tarii.

b.                             acte administrative adoptate sau emise de autoritatile administratiei publice  locale (hotarari ale consiliilor judetene si consiliilor locale, dispozitiile primarilor, ordinele prefectilor, precum si actele emise de conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice de specialitate). Aceste acte produc efecte in limitele unitatii administrativ-teritoriale, in care functioneaza autoritatile care le emit.

Actele emise de organul cu competenta teritoriala mai restransa trebuie sa nu incalce actele organelor cu competenta teritoriala mai larga. Ca urmare, actele autoritatilor administratiei publice locale nu pot contine reglementari contrare celor prevazute in actele autoritatilor administratiei publice centrale si nici celor emise de autoritatile administratiei publice locale ierarhic superioare.

Dupa gradul de intindere al efectelor juridice, actele administrative sunt:

a.                              acte administrative normative, care produc efecte cu caracter general si impersonal (decrete ale Presedintelui Romaniei, hotarari si ordonante ale Guvernului, instructiuni, regulamente si altele asemenea ale ministrilor si ale conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale de specialitate,  hotararile consiliilor judetene si locale, precum si unele ordine ale prefectilor si dispozitii ale primarilor).

b.                             actele administrative individuale, care produc efecte numai cu privire la persoanele fizice ori juridice determinate. Dupa continutul efectelor, actele administrative individuale pot fi:

acte prin care se stabilesc drepturi sau obligatii determinate pentru subiectul caruia i se adreseaza - eliberarea unora dintre ele depinde de aprecierea autoritatii emitente, in schimb emiterea altora este obligatorie, daca sunt indeplinite conditiile legii.

actele de atribuire a unui statut personal - recunosc o activitate anterioara a persoanelor in favoarea carora se emit si se confera un complex de drepturi, in conditiile cerute de lege, de exemplu: o diploma de absolvire, un permis de conducere, o decizie de pensionare.

actele de aplicare a constrangerii administrative - se caracterizeaza prin faptul ca instituie constrangerea administrativa sub forma sanctiunii, de exemplu procesul-verbal de constatare si de sanctionare a unei contraventii.

actele administrative cu caracter jurisdictional - sunt actele administrative tipice, intotdeauna motivate, care, in cazuri riguros determinate de lege, solutioneaza cu forta de adevar legal si dupa o procedura bazata pe principiile independentei si contradictorialitatii, litigii aparute la nivelul administratiei active.

Importanta distinctiei intre actele administrative normative si actele administrative individuale, consta in faptul ca niciodata actele individuale nu pot incalca actele normative[4].

c. actele administrative cu caracter intern, sunt cele care se aplica in interiorul unui organ al administratiei publice, producand efecte doar fata de personalul acestuia, functionari publici sau angajati contractuali, fiind vorba despre acte numite regulamente de ordine interioara sau circulare.

5.  Dupa natura efectelor juridice pe care le produc, sunt:

a.                              acte administrative care acorda drepturi (impersonale si generale sau individuale).

b.                             acte administrative care constata existenta unui drept.

6.  Dupa autoritatea care le emite, actele administrative sunt:

a.                           acte administrative emise de autoritatile administratiei publice, sunt toate actele administrative emise de autoritatile administratiei publice centrale si locale, cu competenta materiala generala sau speciala, precum si cu competenta teritoriala centrala ori locala.

b.                          acte administrative adoptate de Parlament.

c.                             acte administrative emise de instantele judecatoresti (de exemplu cele emise pentru executarea hotararilor judecatoresti ramase definitive, ori pentru numirea si eliberarea din functii a personalului).

d.                          acte administrative emise de institutiile publice.

e.                           actele administrative emise de celelalte structuri organizatorice, care privesc organizarea executarii si executarea legii.

Dupa perioada de timp in care se produc efecte juridice, sunt:

a.                                  acte administrative temporare (care produc efecte juridice numai pentru o anumita perioada de timp, anume prevazuta in actul respectiv).

b.                                  acte administrative permanente ( produc efecte juridice de la intrarea in vigoare si pana la abrogare).

Dupa numarul manifestarilor de vointa pe care le incorporeaza, distingem:

a.                                  acte administrative care contin o singura manifestare de vointa .

b.                                  acte administrative care contin doua sau mai multe manifestari de vointa.

Cele mai multe acte administrative reprezinta manifestari unilaterale de vointa care emana de la o singura autoritate administrativa.

Exista insa si cazuri, cand actele administrative iau nastere prin contopirea intr-un acord a doua sau mai multor manifestari de vointa, ce provin de la organe diferite.

Faptul ca actele complexe cuprind mai multe manifestari de vointa, atrage doua importante consecinte practice[6].

In primul rand, un asemenea act nu si-ar putea inceta producerea de efecte juridice printr-un act ce ar contine manifestarea de vointa numai a unuia sau a unora dintre organele care au participat la adoptarea lui, ci ar fi necesar un act cuprinzand manifestarile de vointa ale tuturor organelor ce au elaborat in comun actul anterior ori un act al unui organ superior tuturor celor emitente.

In al doilea rand, actiunea in justitie se va indrepta impotriva tuturor organelor participante la emiterea lui.