Functia de previziune

Functia de previziune

Specific institutiilor publice este faptul ca ele fac public obiectivele ce trebuie sa satisfaca interese generale pentru a fi cunoscute de catre cetatenii care vor beneficia de rezultatele infaptuirii lor.

Deoarece puterea si responsabilitatea institutiilor publice este de natura politica, la nivel central, principalele obiective ce trebuie indeplinite le revin din programul de guvernare.

Si la nivel local unor institutii publice le revin obiective din programele cu care au castigat alegerile, prin care trebuie sa satisfaca interesele publice ale colectivitatilor.

Prognozele sunt instrumente de previziune care in institutiile publice sunt dificil de realizat, iar gradul mare de incertitudine le face adesea inutilizabile.

Planificarea si programarea sunt instrumentele de previziune care se pot utiliza cu succes atat la nivel central si mai ales la nivel local.

la nivel central institutiile publice care activeaza in sfera executiva ca si cele care au ca obiect de activitate administratia trebuie sa-si stabileasca prin plan cel putin anual obiectivele ce le revin din programul de guvernare, intrucat ele constituie instrumentul de realizare a performantelor guvernului.

la nivel local institutiile publice administrative si cele de specialitate prin plan si programe sectoriale isi pot stabili obiective realiste in conformitate cu resursele de care dispun

se utilizeaza in prezent programe de investitii pe domenii

programe de urbanism si de amenajare a teritoriului

programe ce vizeaza diverse prioritati si esalonari financiare si temporare.

Se utilizeaza doua genuri de programe:

- de coordonare operativa

- de masuri - formulate la nivel superior si puse in aplicare de catre subdiviziunile organizatorice situate pe paliere medii si inferioare.

Fundamentarea corecta a unui program presupune luarea in considerare a unui complex de factori de natura; cognitiva, rationala, sociala, juridica, dar si a grupurilor de interese ce se manifesta deschis mai ales la nivel local.

La nivelul institutiei publice, un rol deosebit il are previziunea financiara, intrucat ele nu sunt organizatii economice care sa se autofinanteze.

Bugetul - este instrumentul principal utilizat in activitatea de planificare financiara

- el are rol in:

indeplinirea sistemului de obiective stabilite asigurand resursele necesare

coordonarea eforturilor tuturor subdiviziunilor organizatorice

operationalizarea mecanismelor eficiente de control, prin compararea rezultatelor obtinute cu obiectivele stabilite.

Veniturile institutiilor publice au ca sursa de provenienta:

- pentru cele care isi desfasoara activitatea la nivel:

central - bugetul de stat

- bugetul asigurarilor sociale de stat

- bugetele fondurilor speciale

- subventii acordate din aceste bugete

- venituri proprii

- local - integral de la bugetul de stat

- venituri extrabugetare

- subventii de la bugetul local si din venituri extrabugetare

- pentru toate institutiile publice se pot face donatii si sponsorizari

- veniturile proprii se pot asigura din:

- inchiriere de spatii

- organizarea de manifestari cultural-sportive

- editarea de publicatii

- prestarea de servicii

- elaborarea de studii si proiecte.

- categoriile de venituri difera in functie de - subordonarea institutiei

- specificul activitatii

- fundamentarea veniturilor bugetului institutiei publice se face pe baza a 3 principii:

- existenta unei baze legale de realizare a veniturilor

- executia preliminara pentru anul de baza, ajustata cu influentele previzionate

- analiza comparativa a veniturilor si cheltuielilor pe total, structural si in dinamica.

Cheltuielile institutiilor publice vizeaza

- cheltuielile curente ce asigura buna lor functionare:

- cheltuieli de personal (au ponderea cea mai mare si vizeaza salariile)

- cheltuieli materiale si cu serviciile - se stabilesc prin acte normative

- subventii

- prime

- dobanzi la credite.

- cheltuieli de capital - se realizeaza pe baza listei de lucrari, utilaje, mobilier etc. prin planul de investitii

- bugetul devine functional dupa aprobarea lui si include limite:

- maxime pentru cheltuieli

- minime pentru venituri

- aparitia unor modificari in sfera veniturilor sau a cheltuielilor impune rectificare bugetara.

- pe baza bugetului institutia publica isi stabileste planul de activitate anual si il detaliaza in functie de specificul domeniului de activitate.

Rolul planificarii si programarii in institutiile publice trebuie sa se accentueze, iar prognozele nu mai trebuie ignorate, deoarece mentinerea lor in perimetrul performantei, al cresterii eficientei economice si sociale nu se poate asigura fara o previzionare sistematica pe termen lung, mediu si scurt.

In acest scop este necesar ca prin acte normative sa se impuna institutiilor publice activitati concrete de previzionare, precum si sporirea responsabilitatilor in elaborarea si infaptuirea prognozelor, planurilor si programelor de activitate.