COMUNA IEDERA

JUDETUL DAMBOVITA

ORGANIZAREA SI AMENAJAREA SPATIULUI

I . LOCALITATEA

Comuna Iedera este formata din :

-Satul Iedera de Jos-resedinta de comuna

-Satul Iedera de Sus

-Satul Cricovul Dulce

-Satul Colibasi

Suprafata teritoriului administrativ este de 5341, 2ha din care intravilan 221, 2ha .

II . ASEZAREA GEOGRAFICA

Comuna Iedera este situata in partea de est a judetului la o distanta de 27 km de Municipiul Targoviste, la 6 km de Municipiul Moreni si se intinde pe o suprafata de 5341, 23 ha .

Comuna are urmatoarele vecinatati :la est -judetul Prahova, la N-V comuna Valea Lunga, la S-V-comuna Ocnita, la S -Municipiul Moreni . Este situata in depresiunea Valea Lunga din Subcarpatii de Curbura dintre Valea Prahovei si Valea Dambovitei, intr-o zona colinara cu un relief format din dealuri strabatute de numeroase cursuri de apa .

Dezvoltata ca asezare omeneasca de-a lungul raului Cricovul Dulce, a ajuns astazi sa fie compusa din urmatoarele sate:Iedera de Jos-resedinta comunei, Colibasi, Cricovul Dulce, Iedera de Sus . Fata de resedinta comunei, satul Cricovul Dulce si Colibasi sunt situate la 2km, iar Iedera de sus la 3km .

Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul comunei Iedera este incadrat in zona subcarpatica cu trecere spre campia piemontana a Cricovului Dulce . Situata pe cursul mijlociu al Cricovului Dulce, la linia de demarcatie dintre judetele Prahova si Dambovita, in zona cu relief specific colinar de joasa altitudine, intalnim dealuri cu inaltimi cuprinse intre400-500m altitudine . Dintre acestea amintim pe partea stanga a Cricovului Dulce, Plaiul Paisului(479m), Dealul Cornet(378m), aflate in partea de nord a comunei, pe partea dreapta a Cricovului Dulce, Dealul Magura cu varful Ciocoiesti, Plaiul Oratiei, Plaiul Pacurii, Plaiul Lespezii cu inaltimi cuprinse intre 400-525m;in zona sat Iedera de Jos intalnim Plaiul Ursului(393m), Plaiul Silistea (482m), Plaiul Mortului (370m) . Aceste dealuri au un aspect domol, cu caderea inaltimilor de la est spre sud .

III . APE CURGATOARE

Raul Cricovul Dulce face parte din bazinul hidrografic al Ialomitei si traverseaza teritoriul comunei pe o lungime de 5, 5 km pe directia N-S, chiar prin centrul acesteia .

Din bazinul hidrografic al Cricovului Dulce fac parte raul Ruda, Groset, Valea Rea, Priboiu, acesta din urma asigurand granita natiurala intre comuna Valea Lunga, Cricov si Iedera;aceste parauri sunt alimentate cu izvoare de apa dulce si sarate cu debit mic .

Tot din bazinul hidrografic al Cricovului dulce face parte si paraul Silistea, alimentat cu precipitatii si din doua izvoare de pe Dealul Siliste .

Paraul Groset si Valea Rea cu debit foarte mic in perioadele normale ale anului si foarte mare in timpul precipitatiilor abundente .

Pe partea dreapta a Cricovului Dulce, datorita reliefului accidentat sunt parauri cu caracter torential, rezultate in urma topirii zapezilor si a ploilor .

Aflentii raului Cricovul Dulce au mari variatii de debit, singurul cu debit permanent fiind paraul Ruda .

IV . DATE CLIMATICE

Principalele date climatice caracteristice zonei sunt:

-temperatura medie a anuala a aerului +9 C

-precipitatiile medii anuale 650:750 /mp

-adancimea la inghet -90m

V . BOGATIILE SOLULUI SI SUBSOLULUI

Comuna se bucura de o serie de resurse naturale, exportand sistematic lemnul de constructie si de foc . O bogatie principala a constituit-o petrolul, care din secolul al-VII lea a fost exploatat rudimentar, iar in anul 1879 in zona Colibasi a inceput exploatarea moderna a petrolului .

Subsolul comunei Iedera mai contine carbune in zona Trestia, de calitate inferioara neexploatabilsi zacaminte de sare dovedite de izvoarele de apa din subsol, utilizate penrtu alimentarea comunei si a municipiului Moreni . . Locuitorii folosesc inca din vechi timpuri nisipul si pietrisul din albia raului, precum si piatra de calcar pentru var de pe valea Ruzii .

VI . VEGETATIA SI FAUNA

Din punct de vedere floristic , comuna Iedera apartine etajului de foioase si anume, subetajelor gorunului si stejarului . Pe versantii insoriti predomina stejarul(Qercus robur), iar in partea superioara Quercus petracea, in asociere cu carpenul(Carpinus betulus), frasinul(Trexianus excelsior), teiul(Tilia cordata) . Pe versantii umbriti predomina fagul (fagus silvatica) si gorunul in asociere cu jugastrul(Acer cumpestre) .

Subarboretul este format din calun, cornul, sangerul, socul, porumbarul, macesul, gherghinarul, lemnul cainesc, colinul, vita salbatica, curpenul .

In luncile Cricovului si Ruzii, datorita umiditatii ridicate se dezvolta o vegetatie arborescenta (salcie , rachita, plop, anin), cat si o vegetatie ierboasa (palamida, pirul, pelinul, coada calului, papura) .

In poienile, pajistile si fanetele din sectorul forestier, predomina speciile:floarea, pastelui, murul, vanaria, rogozul, fragul, paisul, feriga, margica, lacramioarele, etc .

Subcarpatii reprezinta zona de interferenta faunistica intre zonele mai inalte si cele de silvostepa .

Dintre pasari in zona forestiera se intalnesc :mierla, pitigoiul, gaita, privighetoarea, cucul, ciocanitoarea, graurul, pupaza, gugustiucul .

Dintre mamifere, caracteristice sunt:viezurele, ursul brun, caprioara si cerbul, mistretul, jderul, veverita, iepurele, lupul, vulpea . Din specia reptile avem:sarpele orb, soparla, gusterul .

VII . MEDIUL

Prin pozitia sa geografica si datorita faptului ca beneficiaza de o insemnata suprafata impadurita, teritoriul comunei Iedera prezinta parametrii foarte buni la capitolul mediu, specifici dealurilor subcatpatice cu peisaje atragatoare, aer curat, fara factori majori de pereturbare a mediului . Se remarca in acest sens, in special, valea paraului Ruda .

VIII . ISTORIA

Pe baza descoperirilor arheologice din localitate, mai precis cele de pe valea Ruzii, in punctul Cetatuia , s-a ajuns la concluzia ca aceasta comuna dateaza ca asezare, inca din vremuri vechi, obiectivul fiind amintit de Hadrian Daicoviciu in lucrarea "Dacia de la Burebista la cucerirea romana", unde in paginile 62-63 vorbeste despre o tetradrahma thasiana descoperita la Iedera (in lucrarea" Ederile"), ducand la ideea ca zona a fost puternic locuita si a avut legaturi comterciale cu coloniile grecesti de pe tarmul Marii Negre . Tot din scrierile acestor lucrari, ajungem la concluzia ca Cricovul Dulce a fost foarte cautat pentru adapost si demonstreaza extinderea lui Burebista asupra acestor zone .

Asezarile rurale situate la nord de Moreni, pe valea Cricovului sunt atestate documentar din timpul lui Matei Basarab, anul 1640 . Hrisoavele domnesti din 1668 pomenesc de asezarile "Iedera" si "Valea Lunga ", iar documentele Cantacuzinilor mentioneaza" mosia Iedera " ca prioritate a acestora, conform zapisului din 1675 dat de Ieremia Sluger catre nepotul sau Mihail Cantacuzino . Mosia ramane in posesia familiei pana in 1945 cand reforma agrara a improprietarit locuitorii asezarii .

Izvoarele istorice mentioneaza ca ocupatie, in evul mediu, a locuitiri-lor, cultivarea vitei-de-vie, pe zone destul de intinse . Fiind foarte potrivita, valea Cricovului pentru dezvoltarea de asezari omenesti, pe amandoua malurile , s-au dezvoltat inca din cele mai vechi timpuri, vetre de sat, asa cum intalnim si in punctul numit Cetatica .

Ca mentiune documentara, satele asezate la nord de Moreni, desi sunt atestate documentar din timpul lui Matei Basarab, le putem considera ca au avut o continuitate permanenta . Desi hrisoavele dovedesc cu prisosinta, pomenind numele de "Iedera ", nu mult dupa 1600, sunt sarace in furnizarea unor elemente precise privind pe acesti locuitori dornici de libertate .

Despre Iedera, ca asezare, gasim un document in anul1668:"Radu Voievod, da porunca jupanesei Ancuta ca sa fie ocina si rumanii de la satul Iedera"(Arhiva Grigore Gh . Cantacuzino-document) .

Legat de denumirea localitatii, sunt mai multe variante :

-unii locuitori sustin ca deriva de la cuvantu 'iedera" -specie de arbust tarator sau agatator ce creste prin paduri, pe trunchiurile copacilor . Aceasta parere se leaga de faptul ca localitatea s-a dezvoltat in jurul padurii

-alta parere sustine ca ar deriva de la o veche asezare din zona transilvaniei "Iedera", asezare ce s- "spart "prin plecarea taranilor iobagi prigoniti in urma infrangerii in razboiul taranesc condus de Gheorghe Doja . Aceasta parere se inbina cu prima , in documentele Cantacuzinilor, familie ce a stapanit ca mosie aceasta comuna, unde intr-o relatare privind originea locuitorilor se emite ideea ca ei nu sunt mosneni ci ci oameni straini din Tara Ungureasca .

Astfel se trage concluzia ca vechii locuitori au primit pe fratii lor de peste munti, intemeind o asezare mai mare, cu denumirea de Iedera . Printre proprietarii care au stapanit comuna s-au numarat Mihail Cantacuzino si Marga, Parvu Cantacuzino, Constantin Lupoianu, Mihail Rudeanu, . Tot Cantacuzinii au stapanit si Colibasii, mosie pe care o gasim sub stapanirea Manastirii Sinaia pe baza unei danii domnesti .

Vechii locuitori nu puteau sa vina din Tara Ungureasca, din centrul Ardealului, cum se sustinea, ci ei au fost coboratori ai culmilor montane in zone mai prielnice, ce ofereau un adapost sigur . Domnul tarii a donat mosia spre stapanire in secolul al XVI-XVII-lea vreunui boier, aceasta devenind mosie boiereasca, iar locuitorii, rumani . Alti proprietari au fost boierul Udriste cu fiii Patrascu si Gheorghe Postelnicu . Constantin Cantacuzino a cumparat mosia de la fiii lui Udriste si a ramas in posesia ei pana la 1945 .

IX . POPULATIA

Pana in anul 1945, Iedera a fost divizata intre judetele Dambovita si Prahova . Dupa reorganizarea administrativa a teritoriului, comuna Iedera a trecut la judetul Dambovita .

Populatia totala a comunei Iedera este de 4020 locuitori din care: -barbati -1975

-femei -2045

Repartita populatiei comunei Iedera se poate face dupa urmatoarele criterii :

-pe sate componente -Iedera de Jos-1661 locuitori(41, 3%)

-Iedera de Sus -1276 locuitori(31, 2%)

-Colibasi  -672 locuitori (16, 5%)

-Cricovul Dulce -415 locuitori(10, 1%)

Ca urmare a procesului de restructurare si privatizare, in special din sectorul industrial al centrului polarizator al fortei de munca, orasul Moreni , numarul populatiei active sufera o continua modificare .

X . ECONOMIA

Pe teritoriul comunei Iedera exista un numar de 35 unitati economice particulare, dintre care 32 unitati economice au ca obiect de activitate comertul, desfasurat in mici magazine mixte . Mai functioneaza pe teritoriul comunei si 4 unitati prestatoare de servicii dintre care trei service-auto si o unitate economica cu profil productie industriala mecanica, cu un numar de 6 angajati

Unitatile cu profil service-auto au 6 lucratori , iar cele 32 unitati economice au 57 de lucratori .

In comuna Iedera mai functioneaza o unitate economica de tip industrial, care se ocupa cu extractia petrolului . Instalatiile amplasate aici apartin Schelei Petroliere Moreni si sunt asezate pe dealurile vestice, dealul Petrolului, dealul Pacurei, dealul Baciului .

Satul Colibasi este mentionat printre putinele localitati din tara de unde de unde se extrage titei, inca din anul 1858, in exploatare moderna .

O alta activitate economica, de mai mica amploare, este exploatarea lemnului, precum si cea de la Balastiera de pe albia raului Cricovul Dulce, aflata intre satele Colibasi si Iedera de Jos si care apartine de T . C . IND . ploiesti .

In comuna se mentine practicarea unei meserii vechi, si anume, prelucrarea pietrei de var(meseria de varar) .

S-au pierdut ca meserii dulgheritul, fieraria , cioplitul, deoarece populatia a fost cooptata in industrie .

La intrarea in comuna Iedera se afla si o plantatie pomicola, aceasta dispunand si de un depozit .

XI . AGRICULTURA SI SILVICULTURA

Pana in 1958, taranii din comuna Iedera cultivau:inul, canepa, tutunul . Dealurile comunei erau acoperite cu vita-de-vie si pomi fructiferi . In cresterea animalelor predomina cresterea ovinelor . Faceau o indeletnicire in cresterea viermilor de matase, trageau firul, dupa care il duceau in centre de de traditie ale judetului pentru prelucrare .

In perioada 1958-1964 s-a incercat o forma de intovarasire pe profil pomicol si zootehnic . S-a constatat ca tentinta de cooperativizare nu va merge si s-a renuntat . In1959 s-a preluat la D 115 de la marii proprietari de terenuri :70 ha teren faneata, livezi, pomi . Aici a luat fiinta o firma a G . A . S . Campina, care in 1974 a predat I . A . S . Pucioasa aceasta suprafata . I . A . S . -ul a dislocat un numar de 42 cetateni de pe o suprafata de 16 ha unde a infiintat o ferma intensiva de meri . Tot aici, pe o suprafata de 20 ha, izlaz comunal, I . A . S . Pucioasa a intregit suprafata de 36 ha, ferma de pomi, in sistem intensiv .

Dupa 1990, odata cu aparitia Legii 18/1991, suprafetele agricole preluate sub diverse forme au fost revendicate . Astfel s-au reconstituit cu drept de proprietate 70 ha teren agricol la 69 de cetateni si 108 ha de padure la 211 cetateni .

Fondul funciar al comunei Iedera se se prezinta astfel:

-Suprafata totala -5341 ha din care -arabil -323 ha

-pasuni-461 ha

-fanete -140 ha

-vii -2 ha

-livezi -95 ha

TOTAL AGRICOL-1021 ha

-Suprafata neagricola a comunei este de 4320 ha din care:

-paduri -4115 ha

-ape -83 ha

-drumuri-45 ha

-constructii-66 ha

-neproductiv-11 ha

Se cultiva, in special, porumb, cartofi, fasole, sfecla furajera . Intretinerea acestor culturi se face, in general, manual, utilizarea mijloacelor de mecanizare se foloseste mai mult pentru executarea araturilor, suprafetele de teren arabil fiind parcelate nu permit intretinrrea mecanizata .

Exploatarea animalelor in comuna Iedera se face in sistem extensiv . Nu exista in comuna detinatori de mai mult de 3 vaci cu lapte si 30 de oi .

Animalele , in perioada de stabulatie, sunt cazate in grajduri traditionale, confectionate din diverse materiale, lemn, paianta, caramida, fara dotare interioara . In perioada de vara, animalele sunt pasunate pe izlazul comunal care are o suprafata de 223 ha . Este intretinut de gospodari cu lucrari de intretinere si fertilizat chimic o data pe an din fondurile incasate din taxa de pasunat .

In comuna nu exista gospodarii agrotoristice .

XII . CONSTRUCTII

Zona constructiilor se distribuie, in general , liniar, in lungul drumului judetean si al ramificatiei laterale, ocupand terasa superioara a raului Cricov si pe cateva vai intre dealuri, perpendicular pe directia principala .

La aceasta data in comuna Iedera nu exista probleme majore cu spatiul de locuit . Desi, ritmul de executie al unor constructii este mai scazut, se poate spune ca locuitorii, in special tinerii raman in localitate .

In perioada 1992-1999 au fost construite sau modernizate un numar de aproximativ 65 constructii si anexe gospodaresti . Starea fizica a locuintelor este in general buna, regimul de inaltime majoritar este parter(70%) la 1350 locuinte . Arhitectura locuintelor este eterogena cu finisaje simple, avand o nota specifica prin folosirea lemnului la parapeti si etajari .

XIII . TRANSPORT SI TELECOMUNICATII

Transportul se desfasoara prin sistemul rutier care are ca axa principala D . J . 710 A al carui traseu tranziteaza de la nord la sud satele de pe partea stanga a raului Cricov . Acest drum este asfaltat si prezinta conditii optime . Satele de pe celalalt mal, respectiv Colibasi si Cricovul Dulce, fac legatura cu orasul Moreni printr-un drum nemodernizat .

Legatura intre localitate si orasul Moreni se asigura prin intermediul autobuzelor , care au statii amplasate pe tot cuprinsul drumului DJ . 710 la distanta de aproximativ 1, 5 km una de alta si prin taximetrie particulara .

Reteaua telefonica -in comuna Iedera sunt aproximativ 500 abonati .

XIV . ACTIVITATEA TEHNICO UTILITARA A LOCALITATII

Comuna Iedera se afla la o distanta de 6 km de orasul Moreni, oras important pentru comuna tinand cont de rolul indirect pe care il joaca in dezvoltarea acesteia, orasul Moreni fiind un important centru economic unde o mare parte a locuitorilor comunei isi au locul de munca .

Legatura principala dintre comuna Iedera si orasul Moreni este drumul DJ 710 A care strabate comuna de la nord la sud pe o distanta de 5, 4 km;drumurile si strazile laterale sunt intretinute de comuna .

Comuna beneficiaza de alimentare cu apa printr-o retea de conducte care strabate intreaga localitate . Apa este asigurata de doua puturi ale S . G . C . Lmoreni si alte cateva ale G . P . S . Reteaua de distributie a apei are o lungime de 18 km .

Toate satele din comuna Iedera sunt racordate la reteaua de iluminat public . Ca sursa de incalzire si preparare a hranei este utilizat lemnul din padurile de pe teritoriul comunei si buteliile GPL 261(de aragaz) .

XV . OCROTIREA SANATATII

Pe raza comunei Iedera functioneaza un dispensar uman deservit de doi medici de familie la care sunt inscrisi 3300 pacienti . Cadrele medicale care-si desfasoara activitarea la dispensarul comunal sunt in numar de 3 .

In comuna nu sunt farmacii, crese sau spitale . Desi localitatea beneficiaza de o zona climatica si de relief foarte bune, cu peisaje pitoresti, cu un potential turistic crescut, nici o comuna nu este statiune balneo-climaterica .

XVI . INVATAMANTUL

Ca institutie distincta, scoala dateaza in satul Iedera de Jos cu un local propriu din anul 1877, iar in satul Colibasi din1886 .

La aceasta data dotarile pentru invatamant se compun din :

-Iedera de Jos-9 sali de clasa

-Iedera de Sus-2 sali de clasa

-Colibasi -4 sali de clasa

O parte din clasele unitatilor scolare au fost transformate in laboratoare de fizica, chimie sau cabinete pentru predarea unor materii ca istoria, geografie, biologie, limba romana ; una din sali a fost transformata in sala de sport la Scoala Iedera de Jos .

Scolile de la Iedera de Jos si Colibasi sunt organizate pentru invatamantul de 8 ani;Scoala din Iedera de Sus are clase de predare pentru clasele I-IV .

La aceasta data scolile sunt inzestrate cu material didactic apreciat ca fiind corespunzator unei institutii moderne, absolventii claselor a VIII a se indreapta in general spre cele doua licee din municipiul Moreni .

Scolile sunt amplasate in zone cu multa verdeata, cu spatii de recreere si de practicare a sportului .

XVII . ACTIVITATEA CULTURAL ARTISTICA .

Comuna Iedera detine o biblioteca care functioneaza din anul 1964 . Activitatea bibliotecii se desfasoara in planul imprumutului de carte si al popularizarii cartii si a bibliotecii prin mici simpozioane, seri de poezie, medalioane literare .

Activitatile cultural artistice ale comunei se desfasoara la caminul cultural;acestea sunt sustinute de de diverse trupe de teatrusau grupuri de muzica;caminul cultural al comunei Iedera poate fi folosit si ca cinematograf .

Comuna Iedera are 5 troite si un monument care au fost ridicate in memoria eroilor cazuti in razboiul de independenta (1877), in primul razboi mondial (1916-1918), in cel de-al doilea razboi mondial(1940-1945) si in revolutia din 1989 .

XVIII . BISERICA

Comuna Iedera are doua biserici, una fiind in Iedera de Jos, iar cealalta in Colibasi . La biserica din Iedera de Jos ce poarta hramul "Sfintii Mihail si Gavril" s-au inceput lucrarile in anul 1887 si s-au terminat in anul 1890 .

Distrusa de cutremurul din 1940 a fost refacuta in perioada arhipasto-

riei P . F . Patriarh Iustinian al Bisericii Ortodoxe Romane (1965-1969);au fost reparate interiorul, exteriorul, a fost inchis pridvorul cu ferestre si usi s-a retusat integral pictura de pictorul Emil Ivanescu .

Clopatnita a fost zidita de preotul Savulescu;crucea eroilor de la Biserica si de la cimitirul nou a fost facuta de catre dascalul T . Alexandru;pictura s-a retusat in timpul preotului Zamfir Nicolae .

Biserica de la Colibasi poarta hramul "Adormirii Maicii Domnului"(1864) . In urma cutremurelor a fost reconstruita in anul 1948, s-a pictat interiorul in 1966 si a fost restaurata in anul 1995 de I . P . S . Vasile Costin Tatgovisteanul la staruintele preotului Mateescu Teodor;s-a resfintit in1995 de Vasile Targovisteanul ; pe peretele bisericii se afla catapeteasma eroilor . Pictura a fost refacuta de Marius Dumitru si Olteanu Oprea din Targoviste .

XIX . PREFIGURAREA VIITORULUI

Asezarea geografica , relieful, resursele solului si subsolului, peisajul si nu in ultimul rand factorul uman, pot asigura in continuare dezvoltarea localitatii .

In procesul de dezvoltare a comunei un rol important il va juca sectorul particular, prin capacitatea sa de a absorbi forta de munca disponibilizata in urma privatizarii si restructurarii in special in industrie . . De asemenea un factor de o mare importanta il reprezinta reintegrarea profesionala a somerilor .

Dezvoltarea comunei pe viitor va depinde de volumul investitiilor in zona, care va fi direct proportional cu evolutia sectorului privat, cu nivelul pe care il va atinge acesta in urmatorii ani, in special prin imultirea afacerilor cu capital privat .

In vederea asigurarii dezvoltarii localitatii se au in vedere realizarea de investitii care sa permita ridicarea nivelului de civilizatie al cetatenilor localitatii, asigurarea stabilitatii populatiei in zona comunei, realizarea de noi locuri de munca, atragerea de investitori in zona .

In prima faza se au in vedere realizarea urmatoarelor investitii:

1 . Restabilirea drumurilor comunale DCJA Moreni-Cricovul Dulce-Colibasi-Valea Lunga si DC115BC Iedera de Sus (Ruda)-granita Prahova-realizare in anul 2004 .

2 . Alimentare cu apa in comuna Iedera, judetul Dambovita -Fonduri SAPARD si Guvernamentale -realizare pana la sfarsitul anului 2006 . Aceasta investitie va rezolva integral asigurarea apei potabile in cele 4 sate ale comunei Iedera .

3 . O alta investitie menita sa usureze munca dintre satele componente si centrul de localitate este "Puntea pietonala peste raul Cricovul Dulce, la Iedera"-lucrare aflata in curs de executie cu termenul de finalizare in anul 2004 .

4 . Pentru perioada 2004-2008 se propune realizarea unui dispensar uman modern pentru asigurarea la un nivel cat mai ridicat a sanatatii populatiei .

5 . O alta investitie care se va realiza in viitorul apropiat este introducerea gazelor naturale .

6 . Alte investitii pe plan local sunt realizarea unui monument comemorativ, in cinstea participantilor la cele doua razboaie mondiale, modernizarea scolilor .