INFRASTRUCTURA ETICA IN ADMINISTRATIA PUBLICA A UNOR STATE CU DEMOCRATIE AVANSATA

INFRASTRUCTURA ETICA IN ADMINISTRATIA PUBLICA  A UNOR STATE CU DEMOCRATIE AVANSATA

Guvernele diverselor tari, preocupate de gestionarea elementelor care mentin un climat sanatos, de verticalitate morala, etica si deontologie in interiorul propriilor lor administratii publice, si al organizatiilor internationale din care fac parte, au dezvoltat in cursul ultimelor decenii modele organizationale, structuri guvernamentale si para-guvernamentale care le permit sa intareasca comportamentul etic al titularilor functiilor publice, respectiv al intregului personal care activeaza in aceste domenii .

Constructia unor modele viabile de infrastructura etica s-a dovedit, insa, deosebit de dificila. Au fost si continua sa fie promovate numeroase initiative de a defini infrastructura etica capabila sa promoveze norme de comportament cat mai elevatE. De aceea, fiecare stat, cu preocupari serioase in acest domeniu, a cautat sa se inspire din experienta dobandita de altii in privinta gestionarii cadrelor de etica, sa extraga concluziile utile si sa le implementeze inlauntrul propriilor sisteme administrative.

Arhitectii noilor concepte tin cont ca exista numeroase similitudini intre institutiile politice si administrative din diversele tari democratice care respecta principiile statului de drept. Intre ele, tarile care au un indelung traseu democratic pot constitui modele viabile si pentru noile democratii din centrul si sud-estul Europei, intre care se situeaza si Romania. Pentru analiza si concluziile pe care dorim sa le extragem, vom analiza cateva modele de succes puse in aplicare in Australia, Noua Zeelanda, Danemarca, Statele Unite si Regatul Unit.

1. Experienta Australiei

Reformele intreprinse, incepand cu anii '80 - '90 ai secolului trecut, in Australia, au urmarit in esenta sa faciliteze cladirea unor institutii publice mai eficiente si mai competitive, sa favorizeze promovarea unor norme elastice si a unor modalitati organizatorice novatoare care sa permita indeplinirea misiunilor si obtinerea rezultatelor asteptate, in scopul asigurarii pentru populatie a unor servicii echitabile, eficace, neutre si, care sa raspunda cat mai fidel necesitatilor acesteia. Aceste reforme au urmarit, in special, sa cladeasca un serviciu public in care comportamentul conducerii si al personalului sa fie fundamentat pe respectarea valorilor etice si deontologice fundamentale. In locul vechiului dirijism administrativ , in cursul reformelor, care au fost intreprinse intre 1997 si 1999, au fost adoptate, printre altele, legile bazate pe principii, care au cladit o noua cultura a eticii si a deontologiei. Ar fi de exemplificat "Financial Management and Accounting Act - 1997" sau "Public Service Act - 1999" prin care a fost institutionalizata responsabilitatea pentru eficacitatea, eficienta si etica gestiunii a celor mai importanti conducatori de institutii.

Ideea institutionalizarii conceptului de responsabilitate a apartinut Comisiei pentru functia publica. Aceasta, dupa indelungi deliberari, a propus ca, in loc de a continua sa elaboreze si de a urmari aplicarea unor norme constrangatoare, este mai utila coborarea deciziei la nivelul institutiilor si organismelor de executie, autoritatile centrale limitandu-se la activitati de consiliere si de orientare a primelor si la intarirea mecanismelor de control. S-a plecat de la premisa ca, intr-un asemenea mediu de lucru, in care functionarii tuturor esaloanelor pot fi implicati in actul decizional si executional, ei pot face judecati de valoare cu privire la problemele etice si deontologice in sectoarele lor de activitate iar mentinerea unei culturi etice ridicate devine o problema prioritara .

1.1. Enuntarea si adoptarea valorilor

Legea privind serviciul public din 1999 contine formulari explicite privind valorile etice care trebuie respectate in cadrul serviciului public, care ar putea fi grupate astfel: neutralitatea politica a functionarilor; obiectivitatea si impartialitatea; meritul si echitatea; respectarea diversitatii etnice; loialitatea fata de lege in luarea deciziilor; eficacitatea si eficienta; franchetea; onestitatea si curtoazia; conducerea responsabila; comunicarea, colaborarea si spiritul de echipa; un mediu de lucru just, suplu, sigur si valorizant; accent asupra rezultatelor si performantelor.

Detalierea modalitatilor de aplicare a legii s-a facut printr-o serie de documente de nivel inferior, intre care vom mentiona: Regulamentul privind serviciul public, Valorile etice ale Serviciului public Australian sau Directivele privind conduita oficiala a functionarilor Commonwealth.

In detaliu, valorile functiei publice australiene se bazeaza pe faptul ca functia publica australiana:

este apolitica; ea se indeplineste intr-o maniera impartiala si profesionala;

ia decizii bazate pe merit;

se bazeaza pe norme deontologice ridicate;

isi asuma deschis responsabilitatea pentru actiunile sale, in cadrul responsabilitatii ministeriale a guvernului in fata Parlamentului si a poporului australian;

ofera functionarilor un mediu de lucru in care nu exista discriminare si care recunoaste diversitatea culturala a colectivitatilor australiene;

raspunde la asteptari prin formularea sfaturilor directe, oneste, detaliate, precise si oportune si prin implementarea politicilor si programelor guvernamentale;

exista o conducere de ce mai inalta calitate;

stabileste relatii in mediul de lucru care valorifica buna comunicare, consultare, colaborare si participare a angajatilor la solutionarea problemelor care tin de mediul de lucru;

vegheaza ca mediul de lucru al angajatilor sa fie echitabil, suplu, securizat si infloritor;

pune accent pe obtinerea rezultatelor si gestionarea randamentului;

promoveaza echitatea in domeniul angajarii;

ofera tuturor membrilor admisibili ai colectivitatilor sanse rezonabile de a solicita angajarea in functia publica australiana;

este bazata pe un sistem de cariera care urmareste cresterea eficacitatii si coeziunii sistemului de guvernare democratica a Australiei;

prevede un sistem echitabil de examinare a deciziilor privind salariatii.

1.2. Codul de conduita

Articolul 13 al Legii privind serviciul public cuprinde un cod de conduita care enunta zece reguli generale carora trebuie sa se conformeze titularii functiei publice din Australia. Aceste zece reguli privesc urmatoarele elemente: un comportament onest si integru, o conduita atenta si diligenta, respect si curtoazie, respectarea legilor, loialitate, confidentialitate, respectarea normelor conflictului de interese , protejarea bunurilor publice, reputatia serviciului public.

O serie de alte acte normative contin norme de comportament al celor care ocupa functii publice: "Financial management and Acconntability Act - 1997", "Auditor - General Act - 1997", "Occupational Health and Safety (Commonwealth employment) Act - 1991", "Privacy Act - 1988", "Merit Protection (Australian government Employees) 1984", "Freedom of Information Act - 1982", "Ombudsman Act - 1976". Exista si norme care au fost adoptate la nivelul Commonwealth. Aceste legi acopera teme diverse, cum ar fi: conflictele de interese, utilizarea bunurilor publice sau informatiile oficiale, deplasarile oficiale, munca in afara serviciului public, activitatea politica, principiul meritului in recrutarea si cariera personalului, divulgarea secretelor, controlul fraudelor (utilizarea cartilor de credit) etc.

In plus, organismele individualizate ale functiei publice, numeroase ministere, functionarii si responsabilii politici care lucreaza ca interpreti intre responsabilii politici si cei administrativi si-au creat propriile directive si exigente, propriile normative, cum ar fi Biroul australian al fiscului si Centrelink.

Dispozitiile juridice enuntate prevad si procedura denuntului oricarei incalcari precum si normele interne pentru fiecare autoritate in parte. Legea privind functia publica asigura protectie demnitarilor care sesizeaza abuzurile si incalcarile conform unei proceduri stabilite. Functionarii care sesizeaza actele ilegale pot solicita Comisariatului serviciului public sa intreprinda o ancheta, in situatia in care sunt nemultumiti de rezultatele investigatiilor efectuate in interiorul institutiei proprii. Si Directivele privind conduita functionarilor Commonwealth stimuleaza divulgarea actelor de incalcare a normelor eticii si deontologiei.

In afara sistemului intern si a prevederilor aflate la dispozitia functionarilor, fiinteaza si mecanisme care pot fi folosite de populatie pentru a denunta abuzurile functionarilor: procedura plangerilor, Mediatorul, Inspectorul General al informatiilor s.a.

Legea serviciului public din 1999, celelalte legi australiene, legislatia penala, precum si numeroase alte reglementari ale Commonwealth prevad formele de conduita inacceptabila care acopera intreaga paleta a ipostazelor in care se concretizeaza aceasta.

1.3. Promovarea valorilor

In Australia sunt utilizate mijloace si mecanisme diverse pentru promovarea valorilor la nivelul functionarilor publici: formarea initiala, ateliere, integrarea enuntului acestor valori in contractul de munca, programele de orientare a organismelor SPA, momentele de schimbare a serviciului, noutatile in tehnologia comunicarii, suporturile materiale de promovare, sondajele, integrarea de anunturi privind valorile in diferitele politici, buletinele de informare pentru personal, enuntarea valorilor in Cartele de serviciu, distribuirea textelor privind codul de conduita si alte regulamente interne, liniile telefonice de ajutor, rapoartele privind conflictele de interese, publicarea obligatorie a informatiilor interne in materia comportamentului etic si eventualele incalcari, obligatia de motivare a deciziilor administrative, calea recursului impotriva deciziilor administrative, utilizarea regulilor de procedura, declaratia informatiilor privind cazurile potentiale de conflicte de interese, mecanismele interne de control financiar, mecanismele de supraveghere, aplicarea sanctiunilor, publicarea diverselor rapoarte s.a.

In cursul ultimilor ani, toate organismele si institutiile administrative australiene au acordat un plus de importanta acestei problematici, punand accentul pe formarea personalului si pe metodele de sensibilizarea a acestuia asupra necesitatii adoptarii unui comportament etic adecvat cadrului normativ, organizatoric si procedural in vigoare.

1.4. Controlul actelor contrare eticii si deontologiei

in cadrul S.P.A.

Australia dispune de proceduri de responsabilizare si institutii interne si externe care permit exercitarea controlului intern si extern in scopul identificarii cazurilor de incalcare a normelor de etica si deontologie si a coruptiei in randul functionarilor. Mediatorul, Biroul national de audit al Australiei, legislatia asupra libertatii informatiilor, legislatia pentru protectia datelor si informatiilor cu caracter personal permit exercitarea controalelor interne a actelor ilegale. In situatia incalcarii Codului penal cazul este inaintat imediat Politiei federale pentru declansarea procedurii de ancheta. Directia de urmarire publica este competenta cu urmarirea penala a acestor cazuri.

Si alte institutii si organisme sunt abilitate sa execute controale independente, intre care mentionam: Parlamentul (Comisia parlamentara), Auditorii independenti sau externi, mediatorul (al Commonwealth), Tribunalele judiciare, Agentia de examen si de protectie a principiului meritului, Tribunalul de apel australian.

Toate aceste proceduri si institutii contribuie la intarirea culturii etice in interiorul administratiei publice din Australia.

1.5. Coordonarea si evaluarea

Comisia functiei publice indeplineste functia de coordonare, care consta in transmiterea catre autoritati, institutii si organisme a unei conceptii comune privitoare la Codul etic al functiei publice din Australia, supravegherea eficacitatii (randamentului) organismelor solicitate in aplicarea valorilor si asigurarea conformarii lor normelor continute de Codul de conduita. Comisia functiei publice redacteaza anual un raport cu privire la starea serviciului pe care il prezinta Parlamentului.

Pe de alta parte, Divizia de coordonare a legii din Ministerul Procurorului General asigura promovarea politicii de control a fraudelor in procesul de guvernare. De asemenea, Comisia de executarea legii Commonwealth-ului redacteaza si prezinta un raport anual Ministerului Justitiei, cu privire la randamentul organismelor, institutiilor si administratiilor publice in materia prevenirii fraudelor, a anchetelor si a educatiei.

In cuprinsul raportului anual, pe pare il supune Parlamentului, Comisia serviciului public este obligata sa prezinte stadiul respectarii valorilor in interiorul serviciului public australian, cu mentiuni speciale privind pertinenta procedurilor care permit asigurarea conformitatii cu prevederile Codului de conduita. Potrivit declaratiei Primului ministru, din mai 1996, serviciul public australian nu este confruntat cu o criza a coruptiei sau cu o scadere ori un deficit de etica, insa exista posibilitati de frauda, de coruptie si de incalcari cotidiene care trebuie prevenite si/sau pedepsite. De aceea, exista preocupari de a promova si de a favoriza dezvoltarea culturii etice in ansamblul administratiei publice, indeosebi prin mentinerea unor norme ridicate de conduita, constand in a identifica si a determina atitudinea acelor organisme si sisteme care sunt mai vulnerabile.

2. Experienta Canadiana

Preocuparile societatii canadiene, ale organismelor de stat, guvernului si autoritatilor administrative pentru problematica valorilor in interiorul functiei publice si la nivelul titularilor insarcinati cu functii publice dateaza de la inceputul anilor '80 ai secolului trecut.

In anul 1987, a fost instituit un Comitet de vice-ministru pentru valorile fundamentale care guverneaza functia publica. Apoi, Initiativa FP2000 a urmarit, ea insasi, sa clarifice problematica valorilor fundamentale ale administratiei publice. L'APEX a elaborat un document de principii, privind functionarii din administratia publica.

De asemenea, in 1995, atunci cand s-a decis crearea unor grupuri de lucru privind principalele provocari ale functiei publice, a fost constituita o Grupa de lucru asupra valorilor si eticii functiei publice, care a redactat un raport, intitulat: "De solides assises" .

2.1. Enuntarea valorilor etice ale administratiei canadiene

Canada dispune de un enunt formal al valorilor functiei publice, care constituie primul capitol al noului Cod de valori si etica al functiei publice, intrat in vigoare la 1 septembrie 2003, care inlocuieste vechiul Cod ce reglementa conflictele de interese si situatia - post - mandat a functionarilor publici aplicative functiei publice.

In exercitiul functiilor publice detinute si in conduita profesionala, functionarii publici sunt orientati printr-un cadru normativ echilibrat de valori ale functiei publice: valori democratice, valori profesionale, valori legate de etica, valori legate de persoana.

In aceasta familie de valori, acestea nu se disting unele fata de altele, dar asigura consolidarea cadrului de insusire si promovare. Ele constituie punctul de convergenta care permite observarea unitara a universului valorilor functiei publice.

a) Valorile democratice: sprijin ministrilor, actiune in cadrul legal, servirea interesului public:

functionarii vor furniza ministrilor sfaturi oneste si importante si vor pune la dispozitia acestora toate informatiile pertinente pentru luarea deciziilor;

functionarii vor aplica cu loialitate deciziile ministrilor care sunt luate in conformitate cu legea;

functionarii ii vor ajuta pe ministri, fie individual, fie colectiv, sa-si indeplineasca obligatiile de raspundere si de a transmite Parlamentului si populatiei canadiene informatii corecte privind rezultatele muncii.

b) Valorile profesionale: servire competenta, excelenta, eficacitate, obiectivitate si impartialitate:

incumba functionarilor sa respecte legile canadiene si a prezerva traditia de neutralitate politica a functiei publice;

functionarii trebuie sa asigure folosirea adecvata, eficace si eficienta a bugetelor publice;

in interiorul functiei publice, modalitatile de indeplinire a unui obiectiv ( sau a finalitatii) este la fel de importanta ca si finalitatea in sine;

functionarii trebuie sa-si reinnoiasca constant angajamentul lor de a-i servi pe canadieni si canadiene prin imbunatatirea permanenta a calitatii serviciului, prin inovare pentru a se adapta noilor cerinte si prin cresterea eficacitatii si eficientei programelor si serviciilor guvernamentale oferite in cele doua limbi oficiale;

functionarii sunt datori sa sustina valoarea pe care o reprezinta transparenta guvernarii, asa cum prevede legea.

c) Valorile legate de etica: actiune permanenta pentru conservarea increderii populatiei.

functionarii au obligatia de a exercita functiile oficiale si de a organiza afacerile personale in forme in care sa asigure mentinerea si cresterea increderii populatiei in integritatea, obiectivitatea si impartialitatea guvernarii;

conduita functionarilor publici trebuie sa reziste la cel mai minutios examen al populatiei; aceasta indatorire nu se rezuma doar la respectarea legii;

in exercitarea functiei oficiale, functionarii publici trebuie sa ia deciziile numai in interes public;

in eventualitatea aparitiei unui interes personal al unui functionar public si responsabilitatile sale oficiale, interesul public trebuie sa primeze in solutionarea conflictului respectiv.

d) Valorile privind persoanele: dovada de respect, de echitate si de buna-credinta in raporturile cu cetatenii si colegii sai.

respectul demnitatii umane si recunoasterea valorii oricarei persoane, trebuie sa inspire zilnic exercitiul autoritatii si al responsabilitatii;

valorile legate de persoana intaresc gama completa de valori a functiei publice. Persoanele tratate cu echitate si civilitate sunt mult mai determinate si mai dispuse sa le respecte in propria conduita cotidiana;

organismele functiei publice trebuie indrumate sa fie participativ deschise si comunicative, respectand diversitatea si limbile oficiale ale Canadei;

principiul meritului constituie baza deciziilor de numire in functia publica;

valorile functiei publice vor trebui sa joace un rol de prim plan in recrutarea, evaluarea si promovarea personalului.

2.2. Codul de conduita

Normele de conduita care prescriu comportamentul agentilor serviciilor publice in exercitarea functiilor sunt inserate, in principal, in Codul valorilor si al eticii functiei publice, precum in politicile si directivele Consiliului trezoreriei ori in alte acte normative, cum ar fi: Legea privind angajarea in functia publica, Legea privind gestionarea finantelor publice, Legea privind secretele profesionale, Carta canadiana a drepturilor omului si libertatilor sau Codul criminal .

Normele mentionate mai sus se refera la teme si subiecte cum ar fi: procedurile de recrutare, numire si de promovare, folosirea bunurilor publice, incluzand cartile de credit si valorile monetare; cadourile; beneficiile personale induse; favoritismul; sanctiunile, deplasarile oficiale, munca in afara serviciului public, relatiile intre sectorul public si cel privat; activitatile politice etc.

Codul valorilor si eticii functiei publice cuprinde patru capitol; primul capitol descrie rolul functiei publice, cele patru familii de valori ale functiei publice, precum si responsabilitatile si obligatiile agentilor serviciului public; al doilea capitol trateaza masurile destinate evitarii situatiilor de conflicte de interese si, dupa caz, ale solutionarii in cazul survenirii lor; cel de-al treilea capitol cuprinde dispozitiile preconizate pentru o categorie de functionari, respectiv pentru cei care parasesc functia publica; si in fine, al patrulea capitol furnizeaza indicatii pentru situatiile in care apare o problema de etica, un act de incalcare a valorilor sau a normelor de conduita sau un dezacord privind tratarea unui conflict de interese.

Ministrii adjuncti, care sunt inalti functionari publici in Canada, au la dispozitie un Ghid pentru adjunctii de ministri, care clarifica rolul lor si responsabilitatile pe care le au in administratia publica federala.

Conduita titularilor de functii publice, fie ca sunt ministri ori secretari de stat, este prevazuta in Codul care reglementeaza conduita titularilor de functii publice in ceea ce priveste conflictele de interese si perioada post-mandat, precum si de Ghidul ministrului si secretarului de stat. Primul include regulile pentru evitarea si solutionarea situatiilor de conflicte de interese; al doilea, la randul sau, enunta principiile referitoare la raspunderea ministeriala si responsabilitatile constitutionale, juridice si etice ale ministrilor pentru asigurarea unei bune administrari si guvernari.

Numeroase categorii de functii publice, potrivit principiului specificitatii sau particularitatii functiilor indeplinite, sunt reglementate prin dispozitii juridice speciale: este cazul apararii nationale, finantelor publice, politiei, serviciilor guvernamentale, avocatilor, medicilor, inginerilor, contabililor s.a.

In noiembrie 2001, a intrat in vigoare si Politica privind divulgarea interna a informatiei referitoare la actele culpabile in munca, dupa ce acest document s-a aflat in dezbatere publica incepand cu luna iunie a aceluiasi an. Ulterior, un alt proiect de lege cu privire la divulgarea informatiei a fost adoptat in 1nul 2004.

Politicile cu privire la prevenirea si solutionarea situatiilor de hartuire la locul de munca urmaresc sa asigure un mediu de lucru bazat pe respectul celorlalti, prin prevenirea si solutionarea rapida a cazurilor de hartuire. Noua politica in acest domeniu a intrat in vigoare incepand cu 1 iunie 2001.

2.3. Promovarea valorilor

Formarea initiala si sensibilizarea functionarilor publici canadieni asupra valorilor functiei publice constituie un proces continuu care debuteaza din momentul recrutarii, bazat pe principiul meritului, si se continua de-a lungul intregii cariere.

Drept consecinta, normele, procedurile si politicile de recrutare permit limitarea favoritismului si promovarea selectiei candidatilor pe criteriul meritului si al transparentei. Legea privind angajarea prevede ca "Numirea interna sau externa in posturile functiei publice se face pe baza unei selectii bazate pe merit" .

Codul valorilor si eticii functiei publice constituie, de altfel, o parte integranta a conditiilor de angajare intr-o functie publica. El stipuleaza ca in momentul semnarii unei oferte de angajare, functionarul in cauza recunoaste ca acel Cod constituie o conditie a angajarii si se angajeaza, prin simplul fapt al semnarii, sa ii respecte prevederile si sa se conformeze acestuia.

Cea mai mare parte dintre ministerele si agentiile guvernamentale canadiene dispun de programe de formare si de sensibilizare a propriilor angajati cu privire la valorile profesiei si eticii functiei publice. Componenta "valori si etica" este integrata in programa cursurilor de orientare a noilor angajati. Programele de formare a personalului tin cont de valorile si de etica functiei publice, iar modulele de formare sunt oferite cu prioritate celor care au nevoie de informatii si de sfaturi in acest domeniu. Dialoguri privind valorile si etica functiei publice sunt organizate succesiv in ministere si in agentiile guvernamentale. Consultatiile asupra chestiunilor de etica permit agentilor publici implicati sa acumuleze valorile esentiale ale functiei publice. Unitatile de valori si de etica din cadrul ministerelor si serviciile de resurse umane au rolul de a sensibiliza angajatii cu privire la valorile functiei publice.

Si alte dispozitii permit promovarea valorilor in interiorul administratiei publice: declaratia de avere ; declaratia privind eventualul conflicte de interese ; identificarea sectoarelor vulnerabile (ex.: relatiile cu sectorul privat) si evaluarea riscurilor; sanctiunile in situatiile de incalcare a regulamentelor; caile de recurs impotriva deciziilor administrative; mecanismele de control interne si externe.

2.4. Controlul actelor si faptelor de incalcare a regulamentelor

In Canada, exista si activeaza mecanisme de control interne si externe, care pot apela la masuri disciplinare atunci cand sunt constatate incalcari. Aceste masuri, prevazute in documentele interne ale institutiilor si organismelor, precum si in legi, pot merge de la vot de blam pana la radierea din functia publica.

Astfel, urmatoarele institutii si proceduri permit anchetarea incalcarilor valorilor si a eticii functiei publice: Serviciile de verificare interna, Controlorul general al Canadei, Verificatorul general, organismele si autoritatile centrale, Jandarmeria Regala a Canadei. Procurorul general raspunde de urmarirea penala a infractiunilor si a cazurilor de coruptie. Tribunalele pot fi sesizate direct si la solicitarea Primului ministru iar Consilierii de etica pot intreprinde anchete asupra problemelor de etica care ii vizeaza pe membrii guvernului.

Parlamentul (Comisia parlamentara), Auditorii independenti externi (contabilii organismelor alese, cum ar fi Parlamentul), Tribunalele judiciare, Birourile de etica la nivel provincial sunt, de asemenea, competente pentru a efectua controale externe. Alte proceduri si dispozitii permit atragerea atentiei organismelor insarcinate sa exercite un control independent asupra activitatii sectorului public, a incalcarii valorilor si normelor de etica a serviciului public sau sa formuleze plangeri la Comisiile parlamentare sau la Verificatorul general. Rapoartele acestuia din urma sunt publice.

Exista si mecanismul de recurs, si anume: Directia generala de recurs a Comisiei functiei publice, Agentul de integritate al functiei publice, Tribunalul canadian al drepturilor persoanei.

2.5. Coordonarea si evaluarea

In Canada nu exista un organism central insarcinat cu gestionarea politicilor de etica in cadrul functiei publice. Ministrii adjuncti detin responsabilitatea administrarii, a aplicarii, formarii si sensibilizarii angajatilor cu normele Codului de valori si etica al functiei publice.

Fiinteaza Biroul de valori si etica a functiei publice al Agentiei de gestiune a resurselor umane ale functiei publice din Canada, care are sarcina de a coordona aplicarea politicii guvernamentale in domeniul eticii si valorilor. Serviciile de resurse umane ale ministerelor au sarcini de administrare a problemelor legate de conflictele de interese. Biroul Consilierului de etica se ocupa cu administrarea Codului care reglementeaza conduita titularilor de insarcinari publice (ministrii si mandatarii publici).

Secretariatul Consiliului trezoreriei si noua Agentie de management a resurselor umane ale functiei publice din Canada evalueaza performantele ministrilor in functie conform Cadrului de responsabilitate al gestiunii al S.C.T., stabilit in acest sens, care cuprinde o sectiune privind valorile si etica. Aceste evaluari, administrarea preventiva, munca diverselor comitete ad-hoc, rapoartele de verificare interne si cele ale verificatorului general, precum si redefinirea politicilor de catre guvern, permit imbunatatirea sistemelor de gestionare a domeniului legat de valori si de etica functiei publice.

3. Experienta Danemarcei

Gratie traditiilor sale democratice si a culturii serviciului public, care asigura independenta si profesionalism functionarilor din administratia publica si apropierea sa progresiva si pragmatica de reforma serviciului public, axata pe conlucrarea cu functionarii, Danemarca, care nu reglementeaza decat foarte putin comportamentul functionarilor sai, se numara printre tarile cele mai putin corupte din lume. Acest lucru nu ne conduce la a crede ca problemele de etica sunt absente in viata publica daneza, dar, comparativ cu celelalte tari europene, ele nu suscita o prea mare ingrijorare si atentie.

Principalele dezbateri referitoare la etica, atatea cate se organizeaza, sunt purtate asupra interfetei dintre responsabilitatile politice si responsabilitatile administrative, mai precis asupra relatiilor dintre ministri si functionari, libertatii de expresie a functionarilor, precum si dreptului si obligatiei functionarilor de a refuza de a se supune instructiunilor sau dispozitiilor ilegale. Drept urmare, au fost adoptate cateva directive guvernamentale.

3.1. Formularea valorilor specifice administratiei

Valorile fundamentale esentiale ale functionarilor publice au fost precizate si descrise , printre altele, in urmatoarele documente: Central Government Personnel Policy 1999 , diferitele ghiduri ministeriale, texte de lege, decizii judiciare, decizii ale Mediatorului. Aceste valori sunt urmatoarele: flexibilitatea, responsabilitatea, profesionalismul, eficienta, legalitatea, impartialitatea, probitatea, dialogul, consideratia, climatul de munca adecvat si valorizant.

Elaborarea politicii de ansamblu in materia gestiunii personalului revine ministrului de finante, care este angajatorul personalului Statului. Guvernul danez si Ministerul de Finante urmaresc si respecta principiul fundamental potrivit caruia sectorul public furnizeaza servicii eficace si de buna calitate cetatenilor si societatii si ca acesta - serviciul public - constituie un loc de munca agreabil pentru functionarii administrativi.

3.2. Codul de conduita

Danemarca nu are adoptat un cod de conduita general pentru intregul corp de functionari administrativi. Normele fundamentale sunt, in principal, continute de Legea privind administratia publica, Legea privind functionarii, Codul penal, precum si de diversele documente ale Ministerului de Finante.

Legea privind functionarii publici insereaza principiul fundamental potrivit caruia comportamentul unui functionar, atat in timpul serviciului, cat si in afara serviciului, trebuie sa fie demn de respectul si increderea publicului.

Actele normative daneze in domeniul serviciului public si a functionarilor din administratia publica se opresc esentialmente asupra urmatoarelor concepte si teme: incompatibilitatea functiilor; informarea si reprezentarea; accesul partilor la dosare; acceptarea de donatii si de avantaje, altele decat retributiile; platile; divertismentul; folosirea bunurilor publice; utilizarea informatiilor oficiale; relatiile dintre ministere si functionari; dreptul si obligatia functionarilor de a refuza executarea unor dispozitii ilegale.

Pe de alta parte, retinem faptul ca numeroase administratii dispun de directive specifice aplicabile propriilor agenti publici. Este, spre exemplu, cazul Administratiei impozitelor si taxelor sau Administratiei de supraveghere a finantelor. Toate aceste directive urmaresc doar evitarea conflictelor de interese.

Indeobste, in Danemarca, nu exista proceduri specifice care sa oblige pe agentii publici sa divulge greselile savarsite de colegii acestuia. Totusi, personalul administratiei este obligat sa faca raport in caz de rea conduita sau comiterea unor acte reprobabile. Legea privind administratia publica stipuleaza ca orice persoana care ia cunostinta despre acte de indisciplina este obligata sa informeze despre acestea pe superiorul sau . Denuntatorii sunt protejati de lege. Pe de alta parte, procedurile speciale permit populatiei sa denunte actele reprobabile comise de agentii publici .

3.3. Promovarea valorilor si a eticii in administratia daneza

In pofida sporadicelor preocupari privind valorile si etica functiei publice, exista o serie de mijloace prin care sunt facute cunoscute valorile functiei publice si este cultivata etica in cadrul serviciului public, respectiv:

documente cum sunt cele privind Politica in domeniul resurselor umane a administratiei centrale, ghidurile diferitelor ministere, rapoartele anuale ale mediatorului;

procedurile de selectie, recrutare si angajare, de identificare si declararea conflictelor de interese, de obligare a motivarii deciziilor administrative, existenta recursurilor impotriva deciziilor administrative, termenele maxime de raspuns pentru solicitanti, verificarile interne s.a.

Precizam ca, Danemarca nu dispune de un sistem centralizat de formare a personalului in materia deontologiei profesionale. Ministerele asigura, ele insele, procesele de formare in acest domeniu, cu titlu facultativ.

3.4. Controlul actelor reprobabile

Principalul mecanism permanent de lupta impotriva coruptiei interne cuprinde: o functie de ancheta interna a organismelor publice si ministerelor; Mediatorul; o Comisie de ancheta speciala.

Masurile disciplinare cad in responsabilitatea fiecarei autoritati, organism sau ministrului. Angajatul poate contesta in justitie sanctiunile disciplinare luate impotriva sa, pe nedrept.

In Danemarca, Politia are competenta de ancheta a actelor de natura penala; urmarirea penala este efectuata de catre procurorul ordinar direct in fata tribunalelor.

Controalele externe sunt asigurate prin urmatoarele institutii: Comitetul conturilor publice al Parlamentului; Verificatorii independenti care raporteaza in fata organismelor alese; Mediatorul; Tribunalele judiciare; Biroul national de verificare al Danemarcei.

Biroul national de verificare al Danemarcei verifica fondurile publice varsate de institutii si conturile publice ale oricarei entitati statale.

3.5. Coordonarea si evaluarea

Din moment ce Ministerul de Finante si Ministerul de Justitie indeplinesc roluri importante in problematica deontologiei in administratia publica, in Danemarca nu fiinteaza organe speciale insarcinate sa coordoneze si sa gestioneze aplicarea politicii in materia valorilor si a eticii functiei publice.

Politica privind resursele umane a administratiei publice centrale prevede ca ea trebuie analizata, dezbatura, supusa examinarii publice si evaluata la intervale regulate de timp .

4. Experienta Statelor Unite ale Americii

Statele Unite au cunoscut si continua sa fie confruntate cu importante probleme de etica in cadrul administratiei federale, statale si locale. Este vorba, in principal, de folosirea abuziva a functiei publice si a fondurilor si a celorlalte bunuri publice, de acceptarea unor cadouri provenind din fonduri protejate sau de conflicte de interese. Aceste probleme au fost si sunt in parte legate de schimbarile intervenite in viata societatii americane, printre care sunt de mentionat: sub-contractarea programelor si activitatilor guvernamentale; cresterea interactiunilor intre sectorul public si sectorul privat, precum si a parteneriatelor; reducerea personalului si a bugetelor; rationalizarea exigentelor legislative si regulamentare.

Aceste mutatii au fost urmate de adoptarea unor reglementari care au urmarit imbunatatirea comportamentului deontologic in cadrul serviciului public. Actul reformei etice adoptat in 1989 a introdus schimbari importante in ramura executiva a guvernarii: modificarea Legii privind angajarea dupa plecarea din functia publica si alte legi privind conflictele de interese; fixarea fundamentelor juridice ale sistemului de transmitere a informatiilor financiare confidentiale. In particular, Oficiul Guvernului pentru Etici a elaborat un cod deontologic unificat si detaliat in atentia angajatilor executivului american. Acest cod, care a inlocuit un regulament in vigoare din 1960, a fost publicat in anul 1993.

Mai multe alte initiative au fost initiate si aplicate prin l'OGE: obligatia formarii in materie deontologica a membrilor ramurii executive, regulamentul privind divulgarea informatiilor confidentiale de ordin financiar, autorizarea redactarii unor reglementari specifice diverselor servicii publice.

4.1. Formularea si definirea valorilor specifice agentilor

functiei publice

Declaratia cu privire la valorile esentiale ale functiei publice a fost reformulata in anul 1989. Sectiunea nr. 101 din Decretul nr.12674 din 12 aprilie 1989 enunta cele 14 principii etice, care se refera la :preeminenta interesului public, respectarea bunurilor publice, conflictul de interese, profesionalismul, abuzul de putere, impartialitatea si neutralitatea, echitatea, integritatea si loialitatea, divulgarea fraudelor si a altor incalcari. Cele 14 principii au fost reformulate in Normele de conduita intrate in vigoare in anul 1993 , la formularea carora au participat si reprezentantii functionarilor din administratia americana, sub denumirea OGE.

Intrucat cele 14 principii compun osatura cadrului etic si deontologic al administratiei din Statele Unite ale Americii, ne vom opri, pe rand, asupra fiecaruia dintre ele, reproducand pe cat posibil continutul Sectiunii 101: "Principles of Etical Conduct" , in care regasim o serie de formulari interesante. Astfel, preambulul Sectiunii 101, stipuleaza ca "Pentru a se asigura ca fiecare cetatean poate avea incredere completa in integritatea Guvernului Federal, fiecare angajat federal trebuie sa adere si sa respecte principiile fundamentate ale eticii serviciului inserate in regulamentele promulgate potrivit Sectiunilor 201 si 301", si anume:

Serviciul public este un serviciu sigur, care pretinde angajatilor sa puna loialitatea fata de Constitutie, de legi si de principiile de etica mai presus de interesul particular;

Angajatii nu pot avea interese financiare care sa intre in conflict cu executarea constiincioasa a indatoririlor in cadrul serviciului public;

Angajatii nu se pot angaja in tranzactii financiare uzand de informatiile protejate ale Guvernului, ori prin folosirea ilegala a oricarei informatii in scopuri sau interese personale sau private;

Un angajat nu poate, exceptand situatiile permise de regulamente, sa solicite sau sa accepte orice fel de stimulent, de la orice persoana ori entitate, in consideratia indeplinirii obligatiilor oficiale ale functionarului, care ar putea afecta buna conduita a acestuia sau performanta ori non-performanta sa in indeplinirea sarcinilor sale;

Angajatii trebuie sa depuna eforturi oneste in indeplinirea indatoririlor sale;

Angajatii nu pot face promisiuni ori angajamente prin care sa implice in orice fel Guvernul;

Angajatii nu pot folosi serviciul public in scopuri personale;

Angajatii trebuie sa actioneze cu impartialitate si sa nu trateze preferential pe nici o organizatie si nici o persoana;

Angajatii au datoria de a proteja si conserva proprietatile federale si de a nu le utiliza decat in activitati autorizate;

Angajatii nu se pot angaja in cautarea sau negocierea unui loc de munca, in afara administratiei federale, care ar putea intra in conflict cu indatoririle si responsabilitatile guvernamentale;

Angajatii au datoria de a divulga fraudele, abuzurile si actele de coruptie autoritatilor competente;

Angajatii trebuie sa-si indeplineasca in bune conditiuni indatoririle de cetateni, incluzand obligatiile financiare legale, in special taxele federale, statale sau locale prevazute de lege;

Angajatii vor adera si vor respecta legile si regulamentele care prevad tratamentul egal al tuturor non-amenintarilor indiferent de rasa, culoare, religie, sex, origine nationala, varsta ori handicap;

Angajatii au obligatia de a nu se angaja in vreo actiune prin care sa creeze aparenta ca incalca legea ori standardele etice promulgate in acest sens.

4.2. Codul de conduita

Normele de conduita practicate in administratia americana se refera, in esenta, la: acceptarea de atentii sau avantaje; folosirea informatiilor oficiale; folosirea bunurilor publice sau a instalatiilor oficiale, cuprinzand si cartile de credit; deplasarile oficiale; situatia post-mandat; plecarea din serviciul public spre segmentele comerciale ale economiei; implicarea in actiuni politice . Agentiile pot sa emita si sa utilizeze directive particulare specifice.

Legea privind agentii functiei publice mentioneaza conduitele considerate inacceptabile. Ele privesc: coruptia, partialitatea in luarea deciziilor, abuzul de putere sau de incredere, deturnarea de fonduri, furtul, subtilizarea sau prejudicierea fondurilor, bunurilor ori dosarelor administratiei publice, conflictele de interese, suplimentarea remuneratiei, fraudele si falsul in declaratii, stabilirea unor relatii contractuale cu membrii congresului, divulgarea informatiilor protejate, interventia la examenul vizand ocuparea unei functii publice. In plus, o serie de alte acte normative insereaza o serie de interdictii si restrictii pentru ocupantii unor posturi in serviciul public american .

4.3. Promovarea valorilor

In scopul de a promova un comportament etic angajatilor, serviciile de resurse umane si celelalte servicii dispun de o serie de dispozitii, reguli, directive si politici in materia de recrutare si de promovare, luarea in considerare a eticii in momentul angajarii, transparenta procedurilor de selectie, masuri in situatia incalcarii valorilor si eticii, obligatia motivarii deciziilor, evaluarea riscurilor in sectoarele vulnerabile, declaratia de interese publice si confidentiala pentru unele cadre, integrarea valorilor in contractul de munca, afise si pliante.

Programele de formare in domeniul eticii sunt astfel concepute incat sa permita angajatilor sa cunoasca prevederile legilor federale privitoare la conflictul de interese, principiile privind conduita agentilor administratiei publice, normele care reglementeaza activitatea domeniului executiv al statului, precum si normele proprii ale fiecarui organism executiv in parte. In acest sens, exista cel putin cate un responsabil cu deontologia in fiecare organism.

In Statele Unite sunt in vigoare proceduri privitoare la divulgarea actelor ilicite conform Legii privind divulgarea . Semnalarea acestor acte este obligatorie, potrivit reglementarilor care fiinteaza in ramura executiva si care privesc normele de conduita ale personalului. Denuntatorii unor asemenea acte sunt protejati. Publicul larg dispune, de asemenea, de mecanisme diversificate de denuntare: procedurile de plangeri, un birou de asistenta si o linie telefonica speciala.

Structurile de control interne si externe permit, in aceeasi masura, promovarea si imbunatatirea comportamentului etic al agentilor.

In situatiile de incalcare a normelor deontologice, pot fi aplicate o serie de sanctiuni: avertisment verbal, mustrare scrisa, suspendarea, destituirea, ridicarea temporara din functia publica, penalitatea civila de pana la 1000 $. Legea autorizeaza Office of Special Council (OSC) sanctionarea functionarilor federali vinovati de incalcarea regulamentelor. In scopul luarii masurilor disciplinare, OSC prezinta un raport in fata Merit System Protection Board (MSPB). Sunt garantate mecanismele de recurs, cum ar fi cea la Curtea de Apel a Statelor Unite, pentru nivelul federal.

4.4. Controlul actelor reprobabile

Printre institutiile interne insarcinate cu efectuarea anchetelor a situatiilor de incalcare a valorilor si principiilor de etica a serviciului public, vom mentiona: Departamentul de Justitie; Biroul Federal de Investigatii (FBI) din cadrul Departamentului Justitiei; Serviciile Inspectorilor Generali (CIG) , care raporteaza concluziile direct Congresului; Oficiul Consiliului Special (OCS) care actioneaza cu titlul de agentie de urmarire si ancheta independenta in interiorul ramurii executive asupra activitatilor politice ale functionarilor federali; Oficiul Contabililor Generali (GAO) care reprezinta un serviciu de ancheta la Congresului cu mandatul de a examina orice problema referitoare la intrarile si iesirile fondurilor publice (GAO efectueaza si actiunile de auditare a programelor federale si publica rapoarte cu privire la concluziile si recomandarile facute.

Controlul extern este exercitat de catre organisme competente, cum sunt: Congresul, Comisiile Congresului, Verificatorii independenti sau externi care raporteaza comisiilor Congresului, Tribunalele judiciare, Oficiul independent insarcinat cu deontologia.

Oficiul Contabilitatii Generale (OSC) pune la dispozitia functionarilor generali un mijloc sigur de divulgare a informatiilor privitoare la conduita necorespunzatoare in mediul de lucru, grave greseli de administrare, de risipire sau de abuz de putere. Oficiul dispune de o linie deschisa si verifica apelurile individuale care denunta devierile din conduita angajatilor agentiilor federale.

Oficiul de Etici al Guvernului (OGE) si Oficiul Contabilitatii Generale constituie principalele doua agentii care pot efectua auditarile externe in contextul luptei impotriva coruptiei. OGE procedeaza periodic la examinarea pe teren a programelor referitoare la etica si deontologie in serviciile publice in scopul de a se asigura ca acestea isi indeplinesc raspunderile legislative si regulamentare privitoare la aplicarea tuturor prevederilor programelor de etica. Astfel, OGE reexamineaza programele de atica ale ansamblului de agentii federale la fiecare patru ani. Rapoartele nu sunt facute publice, desi exista reglementari care permit accesul la dosarele referitoare la administratia publica.

Congresul poate intreprinde, prin intermediul si cu sprijinul GAO, propriile sale actiuni de auditare sau de evaluare a programelor de etica care pot urmari ansamblul elementelor unui program. Aceste actiuni de auditare sunt efectuate numai daca sunt absolut necesare sau/si daca ele sunt prevazute expres prin lege.

4.5. Coordonarea si evaluarea

Oficiul pentru Etici al Guvernului se ocupa de coordonarea si gestionarea programelor de valori si etica in interiorul structurilor executive . El este, in sensul legii, un organism distinct in interiorul ramurii executive a Guvernului Federal. Pe scurt, istoria si misiunea sunt urmatoarele:

Oficiul pentru Etici al Guvernului, ca agentie in ramura executiva, a fost infiintat prin Ethics in Governmment Act din 1978. la origine parte a Oficiului de management a Personalului, el a devenit independent la 1 octombrie 1989, potrivit prevederilor Office of Governmment Ethics Reauthorisation Act din 1988;

Oficiul pentru Etici al Guvernului (OGE) exercita activitati de prevenire a conflictelor de interese din partea angajatilor guvernamentali si solutioneaza cazurile de conflicte de interese aparute pe parcurs. In parteneriat cu serviciile cu norme executive si departamentale interesate, OGE introduce si foloseste standarde etice ridicate la nivelul personalului urmarind cresterea increderii populatiei si asigurarea faptului ca afacerile guvernamentale sunt efectuate cu impartialitate si integritate .

Oficiul pentru Etici al Guvernului isi indeplineste rolul sau de coordonare in sase domenii principale: autoritate de normalizare, prezentarea de informatii financiare, educatie si formare, consiliere si traducere, supraveghere si evaluare.

Presedintele Statelor Unite, urmare avizului si consimtamantului Senatului, numeste pe directorul OGE pentru un mandat de cinci ani. Congresul a votat in 1988 legea care obliga OGE sa-si prezinte rapoartele bianuale, rezumand masurile intreprinse in cursul celor doi ani precedenti si toate informatiile considerate utile de catre directorul OGE. Fiecare responsabil cu deontologia este obligat sa prezinte un raport anual (sub forma unui sondaj). Ansamblul acestor rapoarte constituie o parte a raportului bianual prezentat Congresului.

In Statele Unite sunt utilizate si alte mijloace pentru a se asigura coerenta si complementaritatea masurilor luate de catre aparatul guvernamental in ceea ce priveste valorile si etica serviciului public: analiza lacunelor sistemice si a tendintelor care se desprind in privinta afacerilor cu natura infractionala sau disciplinara; prezentarea orientarilor nationale sau a listei de masuri ce trebuie luate pentru aplicarea strategiilor de prevenire in cadrul organizatiilor; desemnarea unui oficiu central cu sarcina de a supraveghea si superviza toate masurile referitoare la deontologie, incluzand si sarcina de a veghea asupra coerentei legilor si regulamentelor.

Deoarece nu exista norme nationale in domeniu, OGE evalueaza sistematic esecurile inregistrate si consiliaza ramura executiva a guvernului federal.

Oficiul pentru Etici al Guvernului procedeaza, cu regularitate, la evaluarea eficacitatii masurilor, in urma unui feed-back pe care il solicita Biroului pentru deontologie si altor organisme care se ocupa de problematica deontologiei, care ii permite sa inteleaga cum sunt aplicate masurile aprobate si care sunt problemele cele mai frecvente aparute. Functie de aceste date, informatii si concluzii, el avanseaza masurile pe care le apreciaza ca fiind necesare. Oficiul este obligat sa prezinte Congresului cate un raport bianual cu privire la masurile luate in cei doi ani precedenti, dupa cum este indrituit prin lege sa pregateasca planul anual al performantei in domeniu.

5. Experienta inregistrata in Noua Zeelanda

Serviciul public al Noii Zeelande prezinta putine cazuri de coruptie, de acte de abuz sau alte fapte reprobabile. Reformele intreprinse in cursul ultimelor trei decenii au avut avantajul de a fi orientate spre imbunatatirea eficientei, a eficacitatii, a responsabilitatii si intarirea controalelor, fapt care nu s-a soldat cu pierderea increderii populatiei in serviciul public neo-zeelandez.

O anumita pierdere a increderii s-a inregistrat in ceea ce priveste competentele administratiei publice si nu datorita unor probleme legate de morala sau etica muncii.

Ceea ce a tinut afisul dezbaterilor referitoare la serviciul public din Noua Zeelanda au fost diferentele care au aparut intre valorile traditionale autohtone ale functiei publice si valorile caracteristice ale noului management public, schimbarile in conceptia referitoare la responsabilitate si obligatia de a da seama de rezultatele inregistrate, adaptarea la noile valori si la noua modalitatea de a munci prin intermediul unei mai mari interactiuni cu sectorul privat, diminuarea rolului controlului si in mentinerea normelor din cauza segmentarii esentei serviciului public.

5.1. Formularea valorilor

Codul de conduita, elaborat de Comisia functiei publice, enunta regulile de conduita grupate in jurul a trei principii de baza:

a)     angajatii sunt obligati sa-si indeplineasca obligatiile legale fata de guvern cu profesionalism si integritate;

b)     angajatii sunt obligati sa-si exercite sarcinile oficiale cu onestitate, loialitate si eficacitate, respectand drepturile populatiei si ale colegilor lor;

c)     angajatii sunt obligati sa nu discrediteze angajatorii si locurile de munca prin activitatile lor particulare.

Din studiul diverselor reglementari legale , din lecturarea Codului de conduita si din celelalte reglementari , care prescriu comportamentul agentilor functiei publice din Noua Zeelanda, pot fi desprinse urmatoarele valori ale functiei publice: profesionalismul, eficienta si eficacitatea, devotamentul, integritatea si onestitatea, respectul, loialitatea, neutralitatea si impartialitatea.

5.2. Codul de conduita

Continutul Codului de conduita se refera la urmatoarele teme: obligatiile agentilor fata de guvern, neutralitatea politica a agentilor, activitatile politice ale agentilor, critica politicii guvernului, libertatea de expresie, relatiile cu membrii parlamentului, drepturile de asociere, utilizarea informatiilor oficiale si a bunurilor publice, exercitiul functiilor publice, respectul datorat celorlalti, activitatile private, conflictele de interese, cadourile si alte avantaje.

Comisia functiei publice a publicat numeroase documente de orientare referitoare la principiile, conventiile si rezultatele, care descriu cu precizie si in detaliu aceste asteptari. Insa, ministerele au obligatia de a preciza, functie de natura activitatii desfasurate, propriile lor linii directoare si sa vegheze la mentinerea disciplinei in propriile organisme. Ministrii, insisi, au la dispozitie cate un Ghid elaborat de catre Biroul Consiliului de Ministri.

Legea privind protectia dezvaluirilor descrie procedurile de divulgare a informatiilor si de protectie a demnitarilor. Exista prevederi care permit populatiei sa comunice informatiile cu privire la deturnarea de fonduri si la alte acte reprobabile comise de catre agentii statului, in special prin intermediul plangerilor , recurgerea la Mediator, asistenta telefonica s.a.

In afara celor prevazute in mod traditional in Codul criminal, singurele infractiuni care se aplica functionarilor sunt precizate in cadrul unei legi din 1961 si privesc esentialmente coruptia, insubordonarea, folosirea ilegala a informatiilor oficiale, folosirea si divulgarea informatiilor personale. Legea din 1969 privind finantele publice (art.76), precum si Legea din 1977 privind finantele publice (art.109, contin dispozitii referitoare la defectuoasa gestionare a fondurilor publice.

Masurile disciplinare prevazute de legi si de celelalte reglementari, precum si in documentele interne ale agentilor, se aplica numai in cazul incalcarii de catre functionari a Codului de conduita sau a legii. Ele constau in masura blamului, suspendarii, concedierii, interdictiei de a indeplini o insarcinare publica. In Noua Zeelanda exista proceduri de recurs impotriva masurilor disciplinare considerate abuzive.

5.3. Promovarea valorilor

In Noua Zeelanda nu exista o politica generala centralizata prin care sa se asigure promovarea valorilor si nici programe de formare obligatorii cu privire la problemele deontologice. In practica se recurge, cate o data, la Comisia functiei publice pentru obtinerea unor avize, a consilieri sau unor directive.

Pe de alta parte, este de notat ca numeroase dispozitii si proceduri permit atragerea atentiei si reintarirea culturii etice in interiorul administratiei publice, cum ar fi de exemplu, publicarea Codului de conduita, precum si a altor documente de orientare si conducere, impartirea responsabilitatilor, declararea cazurilor de conflicte de interese reale sau potentiale, diversele rapoarte anuale, obligatia de motivare a deciziilor administrative, caile de recurs, termenul maxim pentru raspuns la solicitari, dispozitiile anti-coruptie, transparenta in recrutarea si selectarea candidatilor si mecanismele de control.

5.4. Controlul actelor reprobabile

O serie de organisme sunt abilitate sa exercite control, sa deruleze anchete si verificari cu privire la actele de abuz in serviciu, deturnarea de funduri, incalcari ale Codului de conduita si alte acte reprobabile, si anume: agentii centrali, cum ar fi Comisia functiei publice, Auditorul General, organisme speciale, Biroul pentru fraudele grave, Politia. Ultimele doua au puterea de a desfasura anchetarea agentilor publici prezumptivi culpabili de deturnari de fonduri sau acte de coruptie. In momentul in care suspiciunile de vinovatie sunt conturate si probate, pot fi sesizate tribunalele.

Controlul independent este exercitat de alte organisme abilitate in acest sens: Parlamentul sau o comisie parlamentara, Auditorii independenti de pe langa autoritatile alese, Mediatorul, Tribunalele judiciare, Comisia functiei publice.

5.5. Coordonarea si evaluarea

Comisia functiei publice stabileste normele de conduita si de integritate ale functiei publice. Aceasta responsabilitate legislativa plaseaza Comisia intr-un rol determinant. Ea trebuie sa elaboreze si sa intareasca valorile si normele privind functia publica si, in absenta unui rol in contrapartida, in intregul sector de stat. State Sector Act 1988 a stabilit mecanismele de gestionare, functie de care functioneaza serviciul public. S-a spus despre aceasta lege ca ea a instituit mecanismele conventionale ale gestiunii ministeriale a functiei publice. In plus, State Sector Act, implicit dar si explicit, a intarit valorile pe care este fundamentata functia publica in Noua Zeelanda.

Rezultatele asteptate si normele conventionale sunt examinate sistematic in cadrul de evaluarea mult mai larg al performantelor ministeriale efectuat de Comisia functiei publice privind integritatea organizationala si nu asupra conduitei individuale a agentilor.

6. Experienta Regatului - Unit

In anul 1994, a fost constituit Comitetul insarcinat cu normele care reglementeaza viata publica la finele activitatii caruia administratia a operat progresiv importante schimbari, inovatii si revizii in infrastructura eticii publice: revederea codului ministerial si a directivelor cu privire la conflictele de interese, elaborarea unui nou cod al functiei publice, crearea postului de comisar pentru numirile publice, noul cod deontologic pentru guvernarile locale, noile legi etc.

6.1. Formularea si enuntarea valorilor

Primul articol al Codului britanic al functiei publice este formulat astfel: "Rolul constitutional si practic al functiei publice este acela de a ajuta, cu integritate, onestitate, impartialitate si obiectivitate, Guvernul . ". Celelalte articole ale codului se desprind din primul, adaugand, complementar, si alte valori, cum sunt: loialitatea, respectul, confidentialitatea, eficienta.

Decretul privind functia publica contine principiile de recrutare si de selectie a functionarilor care asigura echitatea si transparenta la angajare.

Este de semnalat si faptul ca Regatul - Unit a adoptat si Declaratia celor sapte principii ale vietii publice, si anume:

1. Altruismul:

Titularii functiilor publice trebuie sa actioneze exclusiv in interesul public si, in acest context, nu vor cauta sa obtina avantaje financiare sau materiale pentru ei, familiilor lor sau prietenii lor;

2. Integritatea:

Titularii functiilor publice nu vor contracta obligatii financiare sau altele de la persoane sau organizatii exterioare susceptibile sa influenteze modalitatea in care isi indeplinesc insarcinarile oficiale.

3. Obiectivitatea:

In exercitarea functiilor publice, in special numirile in posturi publice, adjudecarea contractelor sau recomandarea persoanelor pentru recompense sau primirea altor avantaje, titularii functiilor vor trebui sa-si fundamenteze alegerea pe principiul meritului.

4.Responsabilitatea:

Titularii functiilor publice sunt responsabili in fata populatiei pentru deciziile si actiunile lor si trebuie sa se supuna oricarei examinari a sarcinilor indeplinite.

5. Transparenta:

Titularii functiilor publice trebuie sa faca dovada celei mai mari transparente posibile in ceea ce priveste ansamblul deciziilor lor si actiunilor lor si nu trebuie sa limiteze distribuirea informatiilor decat numai daca aceasta este in interesul general al populatiei.

6. Onestitatea:

Titularii cu insarcinari publice sunt obligati sa declare orice interes personal care poate avea legatura cu functiile publice si sa ia masurile necesare pentru solutionarea conflictelor, protejand intotdeauna interesul populatiei.

7. Exemplul personal:

Titularii cu insarcinari publice sunt obligati sa promoveze si sa aplice aceste principii in exercitarea atributiilor si sa ofere exemplul personal in tot ceea ce fac.

6.2. Codul de conduita

Codul de gestiune a functiei publice, in care este incorporat Codul functiei publice, enunta normele de conduita in cadrul administratiei publice; aceste norme generale sunt ulterior dezvoltate si exploatate de catre ministere si de catre agentii publici, functie de situatia lor si nevoile particulare ale acestora.

In Regatul - Unit exista directive specifice privind diversele categorii de salariati: ministri (UK Ministerial Code 2001, A Code of Conduct and Guidance for Ministers), juristii guvernamentali, consilierii speciali numiti de catre ministri, angajati care au rolul de interpreti intre activitatea politica si activitatea administrativa.

Normele de conduita in vigoare in Regatul - Unit se refera la subiecte si sisteme cheie, precum: cadourile si alte avantaje, utilizarea bunurilor publice, confidentialitatea, activitatile politice, munca in afara sectorului public si post-mandat etc.

Fiinteaza, in plus, o lege cu privire la hartuire - Protection from Harassment Act 1997, o lege privind divulgarea actelor - Public Interest Disclosure Act 1998, care se aplica ansamblului de salariati din sectorul privat si public, cu exceptia lucratorilor autonomi, care ii protejeaza impotriva eventualelor represalii. Legea considera ca sunt ilegale masurile impotriva denuntatorilor, care se intemeiaza sau au legaturi cu denunturile facute. In plus, Codul reglementeaza conduita agentilor publici, obligandu-i pe acestia sa semnaleze orice act ilegal, deplasat sau contrar eticii. Populatia are posibilitatea de a semnala actele de aceasta natura prin mecanisme, cum sunt: mecanismele plangerilor, mediatorul, serviciu sau linia de ascultare.

6.3. Promovarea valorilor

Noii angajati primesc o formare in domeniul deontologic care priveste codul functie publice si normele detaliate ale ministerelor.

O serie de alte dispozitii contribuie la promovarea valorilor: normele si procedurile de selectie, de recrutare si de promovare, verificarile interne (continand masurile de prevenire, de depistare si de corectare), controlul extern, verificarile speciale in sectoarele susceptibile, declararea conflictelor de interese, obligatia motivarii deciziilor administrative, termenele limita pentru raspuns la cererile prezentate, rapoartele asupra guvernarii, comitetele de etica din cadrul ministerelor etc.

6.4. Controlul actelor reprobabile

La nivelul controlului intern, revine fiecarui minister, prin intermediul serviciului de verificare interna sau de resurse umane, sarcina de a desfasura anchete in situatii de indisciplina. Politia este abilitata sa ancheteze cauzele si actele care sunt de natura infractionala. Daca indisciplina este descoperita de Biroul national de verificare, acesta va efectua o ancheta similara. In situatiile in care anchetele atesta ca situatia se incadreaza in prevederile regulamentelor disciplinare, competenta sa solutioneze cazul este Inalta directie a ministerului, consiliata de responsabilul finantelor si resurselor umane . Nu exista un nivel comun de masuri administrative. Drept urmare, sanctiunile dispuse in cadrul procedurilor disciplinare sunt stabilite de catre ministerul respectiv, de la caz la caz .

Institutiile enumerate in continuare asigura controlul independent: Parlamentul si comitetele sale, Mediatorul, Tribunalele judiciare, Comisarii functiei publice, Comisarii de numire de posturi, Comisia de apel a functiei publice.

6.5. Coordonarea si evaluarea

In Regatul - Unit nu fiinteaza institutii sau organisme insarcinate exclusiv cu coordonarea si cu supravegherea aplicarii programelor de etica in serviciul public. De aceea, Comitetul insarcinat cu normele de reglementare a vietii publice supervizeaza problematica si consiliaza guvernul in privinta acestor norme. Comitetul redacteaza rapoarte anuale si punctuale, ori de cate ori se impune. In general, ministerele elaboreaza si asigura aplicarea propriilor sisteme, cu respectarea prevederilor legilor, Codului functiei publice si Codului de gestionare a functiei publice. Trezoreria (Ministerul de Finante) elaboreaza politicile privind normele profesionale care se aplica in cursul verificarilor interne si determina cadrul in care trebuie sa fie efectuate verificarile externe .

Comitetul insarcinat cu normele care reglementeaza viata publica examineaza aplicarea recomandarilor formulate in aceste rapoarte. El efectueaza examinarea si evaluarea normelor deontologice in vigoare in cea mai mare parte a sectoarelor importante ale serviciilor publice.

7. Concluzii

Este evident ca nu am examinat chestiunile legate de gestionarea infrastructurii etice din ansamblul tarilor care fac parte din OCDE, insa putem afirma ca am purces la evaluarea situatiei unor state cu democratie avansata care aplica sisteme diverse, mecanisme si proceduri diferite, dar care au acelasi scop: mentinerea calitatii serviciului public prin cultivarea unor valori si a unei conceptii despre etica si deontologia functiei publice cat mai elaborate si cat mai eficiente.

Dupa cum am subliniat deja, o infrastructura etica cuprinde, in general, o serie de elemente, intre care nu pot lipsi urmatoarele: enuntarea valorilor sau a principiilor, normele de conduita, mijloacele de promovare si de sensibilizare a valorilor, controlul actelor reprobabile, coordonarea, gestiunea si evaluarea programelor de valori si de etica.

In general, aceste elemente le regasim in sistemele administrative ale majoritatii statelor cu democratie avansata si in cele care s-au desprins din sistemele totalitare, cum sunt statele din centrul si Sud - Estul Europei. Toate acestea dispun de un cadru national de promovare a valorilor si a eticii in sectorul public care cuprinde textele legislative, politicile, mecanismele de promovare a valorilor si eticii si organele de control intern si extern.

Vom consemna ca unele state, precum Canada sau Danemarca, nu dispun la ora actuala de un instrument oficial prin care sa fie enuntate, promulgate si sanctionate valorile si etica functiei publice, in timp ce altele, cum sunt Australia, Statele Unite, Regatul - Unit sau Noua Zeelanda, au enuntat aceste valori si norme deontologice. De asemenea, in tari precum Canada nu au fost instituite organe centrale insarcinate sa coordoneze, sa gestioneze si sa evalueze periodic politicile in domeniu, in timp ce altele au infiintat asemenea organisme.

Practica statelor cu democratii avansate ne arata ca acestea au depasit stadiul enuntarii unor valori, al promovarii lor in serviciile publice sau al coordonarii activitatii la nivel central si local, avansand in domenii cum sunt declararea conflictelor de interese, fundamentarea deciziilor administrative, fixarea termenelor limita de raspuns catre solicitanti, si nu in ultimul rand, al conturarii principiilor care reunesc valorile dispersate intr-un numar mare de documente. Aceste state au ajuns in stadiul uniformizarii acestor valori si principii la nivelul ansamblului serviciilor publice si ale functiei publice .

In cele mai multe dintre statele analizate, codurile de conduita, directivele si regulamentele adoptate, divulgarea actelor de frauda si de indisciplina comise in mediul de lucru, valorile si principiile fundamentale ale administratiei publice si sanctiunile sunt stabilite prin lege, in timp ce in altele, mult mai putine, conform traditiei, sunt utilizate indeosebi politicile, lasand la latitudinea autoritatilor, institutiilor si a organismelor care compun administratia publica, dreptul de a institutionaliza, promova si aplica asemenea norme cu caracter obligatoriu si cu o serie de consecinte juridice.