Operatii desfasurate in teritoriul controlat de inamic

Operatii desfasurate in teritoriul controlat de inamic

SECTIUNEA 1

Generalitati

Art.904. - (1) Aceste operatii sunt desfasurate de batalion impreuna cu alte forte sau independent, intrunit sau pe subunitati, cu sau fara o legatura directa cu o alta unitate, in adancimea teritoriului controlat de inamic.

(2) Un accent deosebit se pune pe mobilitate, inducere in eroare si surprindere, daca este necesara actiunea ofensiva sau pe mascare si impiedicarea vizibilitatii, acolo unde scopul operatiei consta in culegerea informatiilor sau determinarea datelor despre un obiectiv.

(3) Batalionul nu trebuie sa permita imobilizarea fortelor sale de catre inamic.

Art.905. - (1) Misiunile stabilite pot fi generale sau specifice, prin natura lor, dar trebuie sa se inscrie in cadrul posibilitatilor batalionului, altfel potentialul acestuia poate fi risipit fara a obtine rezultate eficiente; comandantul stabileste obiectivele asupra carora forta ce actioneaza in adancimea teritoriului controlat de inamic urmeaza sa-si concentreze efortul principal.

(2) Scopurile misiunilor ce se incredinteaza batalionului care actioneaza in teritoriul controlat de inamic sunt:

a)      interzicerea intrebuintarii liniilor de comunicatii ale inamicului;

b)      atacarea unitatilor si instalatiilor inamice;

c)      culegerea de informatii;

d)     impiedicarea exercitarii comenzii si controlului de catre inamic;

e)      dezorganizarea comunicatiilor;

f)       hartuirea deplasarii si a sprijinului logistic al inamicului;

g)      atacarea mijloacelor nucleare;

h)      dirijarea focului asupra obiectivelor importante de la inamic;

i)        imobilizarea fortelor inamice;

j)        crearea si pregatirea miscarii de rezistenta in teritoriul controlat de inamic;

k)      coordonarea operatiilor rezistentei cu cele ale fortelor proprii.

Art.906. - (1) Criterii de desfasurare; zonele urbane asigura conditii corespunzatoare pentru aceste operatii, deoarece centrele populate sunt, in mod normal, o sursa de sprijin, uman si material.

(2) Se acorda o atentie deosebita impactului pe care aceasta actiune il poate avea asupra populatiei locale, deoarece este mult mai usor pentru inamic sa ia masuri punitive globale intr-o zona urbana decat intr-o zona rurala si astfel, sa exercite presiuni asupra populatiei locale pentru cooperare impotriva fortelor ce duc actiuni in teritoriul controlat de inamic.

(3) Zonele impadurite, cu teren greu accesibil, zonele montane si cu populatie mai putin densa sunt, de asemenea, potrivite pentru acest tip de operatii.

(4) Chiar in conditiile unei planificari si pregatiri minutioase, modul de desfasurare al actiunilor este, de obicei, mai putin previzibil decat al oricaror actiuni de lupta si de aceea comandantii au nevoie de libertate de actiune.

SECTIUNEA a 2- a

Organizarea si desfasurarea operatiilor

Art.907. - (1) Planificarea; actiunile trebuie sa fie coordonate in cadrul batalionului cu fortele proprii/aliate din apropiere si cu statul major care detine responsabilitatea in zona, mai ales atunci cand operatiile se desfasoara in imediata apropiere a pozitiei principale a fortelor proprii.

(2) De asemenea, trebuie avut in vedere timpul necesar pentru pregatire; fortele desfasurate in spatele liniilor inamicului au nevoie de timp, pentru a ajunge neobservate in zona actiunilor de lupta si pentru a se stabili acolo, fapt ce depinde de modalitatea aleasa pentru aceasta:

a)      se lasa depasite de inamic;

b)      se infiltreaza;

c)      sunt lansate pe calea aerului sau pe apa.

(3) Intotdeauna, planificarea ia in calcul etapa dificila a evacuarii fortelor care desfasoara actiuni in teritoriul inamic.

(4) Acest lucru poate fi realizat prin:

a)      trecerea prin dispozitivul inamicului, in mod independent;

b)      realizarea jonctiunii cu fortele proprii, in urma unui atac;

c)      evacuarea pe calea aerului;

d)     folosirea altor modalitati de retragere anterior stabilite.

Art.908. - (1) Organizarea; marimea fortelor care duc actiuni in terenul controlat de inamic este variabila, in functie de misiunea pe care o au de indeplinit; ele sunt compuse, in principal, din subunitati de infanterie, cu personal specializat atasat, in functie de specificul misiunii.

(2) Selectia personalului; actiunile desfasurate in teritoriul controlat de inamic reprezinta o provocare deosebita pentru fortele folosite in acest tip de operatii; comandantii au o pregatire temeinica, o vointa puternica, rezistenta fizica si initiativa; militarii participanti sunt puternici din punct de vedere fizic si mental, au un dezvoltat spirit de independenta; ei sunt foarte indemanatici in folosirea armamentului si tehnicii si au un inalt nivel de instruire in lupta de supravietuire si in rezistenta la interogatorii; de asemenea, constituie un avantaj posibilitatea manuirii armamentului si tehnicii inamicului si cunostintele temeinice in ceea ce priveste limba, cultura si geografia locala.

Art.909. - (1) Sprijinul de lupta; sprijinul prin foc se realizeaza, de regula, cu propriile mijloace, daca marimea si natura fortelor permit acest lucru; in majoritatea cazurilor, posibilitatea de a acorda sprijin prin foc depinde de situatie, distante si mijloace la dispozitie; sprijinul aerian ofensiv poate fi, in unele situatii, singura forma de sprijin prin foc disponibila, coordonarea intrunita a acestuia trebuie realizata cat mai din timp posibil.

(2) Asistenta operativa; de regula, fortele de geniu constituie un element esential al fortei.

(3) Elicopterele de sprijin sunt utilizate pentru a ajuta la desfasurarea, reaprovizionarea si evacuarea fortei.

(4) Unitatile care actioneaza in teritoriul controlat de inamic nu beneficiaza de sprijinul de razboi electronic, in toate situatiile.

SECTIUNEA a 3- a

Comanda si controlul

1. Generalitati

Art.910. - (1) Operatiile batalionului de infanterie desfasurate in teritoriul controlat de inamic sunt duse in stransa cooperare cu cele executate de fortele proprii de la contact; in acest scop, se stabileste o legatura stransa, la toate nivelele.

(2) In operatiile executate in adancimea teritoriului controlat de inamic, comanda si controlul sunt incredintate statului major superior, caruia forta ii este subordonata operational; daca in zona actioneaza mai multe unitati, este necesar sa se emita instructiuni de coordonare de catre statul major al structurii care conduce operatia in ansamblu; in unele situatii, pentru coordonare se stabileste o grupa speciala de stat major pentru acest tip de operatii, care este permanenta sau creata numai pentru anumite misiuni.

2. Comunicatiile

Art.911. - (1) In cadrul batalionului comunicatiile radio la mare distanta si prin satelit sunt esentiale pentru dirijarea fortelor care desfasoara operatii in teritoriul controlat de inamic si trebuie sa asigure un sistem de avertizare privind trecerea la folosirea armelor nucleare; cand se folosesc comunicatiile radio, sunt adoptate masuri de securitate pentru a se evita detectarea emisiilor de catre inamic.

(2) Acestea  includ:

a)      ore prestabilite pentru luarea legaturii si un plan corespunzator de schimbare a frecventei;

b)      transmiterea rapida;

c)      folosirea emitatoarelor de mica putere in zonele inaintate si a receptoarelor moderne cu inalta sensibilitate in statiile de transmisiuni de baza;

d)     amplasarea emitatoarelor radio departe de baza.

SECTIUNEA a 4- a

Sprijinul logistic

Art.912. - (1) Unitatea care actioneaza in teritoriul controlat de inamic nu poate solicita sprijinul logistic obisnuit; ea se bazeaza pe autoaprovizionare si, desi exista riscuri crescute, trebuie sa acorde atentie obtinerii unui anumit sprijin din partea populatiei locale; in acest caz, este necesara planificarea atenta si inteligenta pentru a evita compromiterea actiunii.

(2) Transportul aerian constituie, de regula, cea mai eficienta metoda pentru aprovizionarea fortelor si evacuarea bolnavilor si ranitilor; daca aterizarea nu este posibila, se procedeaza la parasutarea incarcaturilor si aprovizionare prin procedeul extractie.

(3) Sunt folosite la maximum informatiile pe linie de logistica pentru a descoperi existenta surselor de aprovizionare in conditii de lupta, indeosebi cele privitoare la combustibili, alimente si apa.