 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
Universitatea "Al.I.Cuza"
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea FINANTE - BANCI
Organizarea (conducerea) gestiunii financiare
in cadrul
Bibliotecii Centrale Universitare "Mihai Eminescu"
Biblioteca Centrala
Universitara
'Mihai Eminescu' Iasi
I ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA BCU Iasi
Scurt istoric
Bibliotecile sunt acele unitati cultural educative si stiintifice, cu caracter enciclopedic sau specializat care constituie un subsistem al invatamantului.
Originea Bibliotecii centrale universitare "Mihai Eminescu" Iasi se afla in biblioteca fondata odata cu Academia Domneasca in 1640, la Trei Ierarhi, de catre domnitorul Vasile Lupu.
Din 1949 odata cu transformarea bibliotecilor facultatilor (de Drept, iinte economice, Istorie, Stiinte sociale, Filozofie, Limbi clasice si moderne, Biologie, Matemetica , Chimie, Fizica. Geologie, Pedagogie-psihologie) in filiale ale Bibliotecii Universitare, aceasta devine Biblioteca Centrala Universitara.
In 1953 numele complet al Bibliotecii devine Biblioteca Centrala Universitara " Nicolae Balcescu".
In 1958 numele acesteia va fi schimbat in Biblioteca Centrala Universitara "Mihai Eminescu"., biblioteca stiintifica si enciclopedica.
Din 1983 BCU organizeaza manifestari ca expozitii, mese rotunde, simpozoane si dezbateri. In present organizeaza sesiuni, simpozoane sau conferunte si pune la dispozitie spatiu pentru desfasurarea de actiuni organizate de catre facultatea din cdrul Universitatii "Al. I. Cuza".
Actualul fond de publicatii 2527641 volume carti si periodice.
Scopul infiintarii este crearea unei institutii universitare, stiintifice si culturala destinata in primul rand profesolor si studentilor universitatii, dar si o institutie de utilitate generala, la dispozitia tuturor celor interesati.
Misiunea sa este aceea de a fi :
Un pretios instrument de lucru pentru profesori si studenti;
Un tezaur national unde s-au adunat si conservat imprimate si manuscrise de valoare;
Un focar de cultura pentru orasul Iasi si pentru intreaga zona;
Obiectul de activitate
In Regulamentul de organizare si functionare al bibliotecii este prezentat obiectul de activitate al acesteia. Astfel:
Asigura conditiile pentru consultarea de catre toate categoriile de utilizatori a documentelor in sala de lectura sau prin imprumut la domiciliu;
Participa la activitati didactice, cultural educative, de cercetare stiintifica, asigurand informarea documentara a utilizatorilor;
Asigura calificarea si perfectionarea personalului propriu prin participarea la cursurile organizate de Ministerul Educatiei si Cercetarii sau la stagii de pregatire si perfectionare in strainatate;
Incheie intelegeri, conventii sau contracte cu organizatiile interne si internationale pentru activitati specifice;
Achizitioneaza publicatii si alte documente din tara si strainatate;
Colectioneaza lucrarile cadrelor didactice, precum si tezele de doctorat sustinute in cadrul institutiilor de invatamant superior
Incheie intelegeri, conventii, contracte cu organizatiile interne si internationale pentru activitati specifice.
Stabilirea domeniului si a obiectului de activitate a BCU prezinta importanta pentru activitatea de fundamentare a bugetului propriu de venituri si cheltuieli al acestei institutii urmand clasificatia bugetara.
Organizare interna si functionalitate
BCU functioneaza ca un complex biblioteconamic universitar, cuprinzand o centrala si 12 biblioteci filiale. Bibliotecile filiale sunt organizate din punct de vedere administrative in 3 servicii conform profilului disciplinelor:
BCU Centrala
Serviciul biblioteci fifiale STIINTE
SOCIALE Serviciul biblioteci filiale STIINTE
UMANISTE Serviciul biblioteci filiale STIINTE
EXACTE
Biblioteca de drept Biblioteca de biologie Biblioteca de geologie-geografie
Organigrama BCU Iasi
In ceea ce priveste Unitatea Centrala aceasta are in structura sa urmatoarele departamente:
o Directiune,
o Departamentele Achizitii - Evidenta;
o Schimb International,
o Catalogare;
o Indexare:
o Periodice;
o Marketing;
o Colectii speciale;
o Relatii cu publicul;
o Informatizare;
o Conservarea Colectiilor; Bibliografic;
o Contabilitate;
o Personal Administrativ si Ateliere.
Aceasta structurare a bibliotecii pe biblioteci filiale si servicii aferente unitatii centrale dau posibilitatea realizarii obiectivelor si activitatilor bibliotecii cu maxima eficienta, urmarindu-se obtinerea unui timp cat mai scurt privind circulatia informatiilor, cu scopul de a se raspunde cat mai promt cerintelor cititorilor.
Functionalitati:
Consiliul de administratie: este condus de directorul general, care indeplineste calitatea de presedinte si este format din 11 membri: director general, directori adjuncti, contabil sef si reprezentanti ai principalelor compartimente ale bibliotecii, desemnati prin decizie a directorului general.
Directorul general si contabilul sef asigura conducerea operativa a bibliotecii. Directorul general are calitatea de Ordonator Tertiar de credite si are in subordine pe directorul adjunct sefii de filiale si contabilul sef.
Este ales de consiliul de administratie si este responsabil organizarea si functionarea bibliotecii pe baza organigramei, statutului de functii si regulamentului de organizare si functionare a acesteia.
Serviciul Relatii cu Publicul asigura realizarea in conditii optime a consultarii prin imprumut acasa sau doar in salile de lectura, a fondului de documente a bibliotecii. Exista atat in centrala cat si in filiale. In ajutorul sau vin toate celelalte departamente. Deasemenea, unitatea centrala ofera beneficiarilor doua sali de lectura pentru studenti si absolventi de facultate, o sala de lectura pentru profesori si o sala pentru periodice.
Depozitul de carte are in subordine doua servicii :
Seviciul Depozit Legal. Documentele primite sunt organizate pe fonduri si colectii conform legislatiei specifice. Realizeaza transferul de documente catre bibliotecile filiale sau catre institutii din afara.
Serviciul Clasificare zecimala administreaza catalogul ce reflecta documentele aflate in colectia bibliotecii, fiind format din fise de descriere pe care se noteaza anumiti indicatori cu rol de a facilita regasirea informatiilor in catalog. Acesta cuprinde publicatiile intrate in biblioteca pana in 1995, cele intrate dupa sunt inregistrate on-line.
Serviciul Administrativ are sarcini privind lucrarile administrative, de corespondenta, contabilitate, supravegherea atelierelor. Deasemenea personalul din cadrul acestui serviciu se ocupa cu:
cresterea calitativa a colectiilor realizata in special prin promovarea schimbului international.
Achizitionalrea, evidenta si prelucrarea centralizata a publicatiilor;
Contopirea catalogului fondului nou cu del documentar;
Diversificarea cataloagelor bibliografice.
Serviciul financiar-contabil este numit de Directorul general, cu avizul Ministerului Educatiei Nationale si este in subordinea contabilului sef.
Acesta are ca responsabilitati diferentiate pe cele doua componente:
Serviciul Financiar:
Elaborarea propunerilor pentru bugetul de venituri si cheltuieli;
Urmarirea operativa a indicatorilor financiari;
Efectuarea decontarilor cu furnizorii;
Plata la termen a sumelor care constituie obligatia imstitutiei fata de bugetul de stat si alte drepturi fata de terti.
Asigura si raspunde de efectuarea corecta si la timp a calculului privind drepturile salariale ale personalului;
Organizeaza controlul preventiv al operatiilor prevazute de lege.
Serviciul Contabilitate
Organizarea si functionarea contabilitatii
Respectarea prevederilor legale privind integritatea patrimoniului si reanoirea lui in cazul in care a fost pagubit
Inventarierea periodica a tuturor valorilor patrimoniale
Exercitarea controlului financiar preventiv privind legalitatea, necesitatea, oportunitatea si economicitatea operatiunilor
Organizeaza si conduce contabilitatea sintetica si cronologica, intocmeste balante sintetice de verificare lunare
Organizeaza si conduce contabilitatea analitica, intocmind lunar balante de verificare analitice
Elaboreaza si verifica darile de seama contabile: bilant, situatia principalilor indicatori.
Este subordonat Contabilului Sef. Acesta are ca atributii:
- mentinerea unui echilibru intre veniturile si cheltuielile institutiei
- asigurarea utilizarii rationale a resurselor umane si materiale;
- indeplineste sarcinile date de organul ierarhic superior
- sa controleze activitatea financiar -contabila
Contabilul Sef este numit, transferat, eliberat din functie prin decizia directorului general cu avizul MEC.
Fluxul informational al relatiilor interne:
Alocarea resurselor documente financiar-contabile
Fluxul relatiilor interne:
In ceea ce priveste fluxul relatiilor interne determinate de
fundamentarea cheltuielilor, intreaga structura interna a BCU este
implicata. Astfel ca fiecare compartiment isi fundamenteaza
cheltuielile necesare (pe graf reflecta acest flux), iar datele vor fi trimise compartimentului
Financiar Contabil, mai exact Departamentului Financiar, iar cheltuielile
efectiv realizate vor fi justificate pe baza de documente si
transmise Departamentului Contabil. (in grafic arata aceasta
situatie).
Pe baza datelor acumulate in cadrul departamentului contabil de la toate celelalte servicii din structura organizatorica a BCU, are loc:
o inregistrarea operatiunilor contabile
o realizarea gestiunii contabile a activitatii proprii
o intocmirea balantei de verificare sintetica, analitica, realizeazand organizarea si conducerea contabilitatii sintetice .
o intocmirea darilor de seama contabile.
In cadrul departamentului financiar are loc:
o urmarirea operativa a indicatorilor financiari (venituri si cheltuieli)
o se elaboreaza propuneri pentru Bugetul de venituri si cheltuieli;
o contolul preventiv al operatiunilor conform legii
Intre cele doua departamente exista o relatie de colaborare si de subordonare fata de contabilul sef. Acesta vizeaza prin semnatura proprie corectitudinea si intocmirea la timp a documentelor de catre compartimentul financiar contabil. Deasemena se asigura utilizarea rationala a resurselor umane si materiale.
Contabilul Sef este subordonat direct Directorului General si este insarcinat prin aceasta cu prezentarea situatiei financiar contabile acestuia din urma, pentru avizare. Apoi are loc transmiterea propunerii de buget Ministerului Educatiei si Cercetarii ca ordonator principal de credite bugetare.
Biblioteci din tara si
strainatate Bibliotecile institutiilor de
invatamant superior
- Materiale de
papetarie si birotica
|
TREZORERIA Iasi |
- De utilitati
Comitetul National al
Bibliotecilor Invatamantului
"Mihai Eminescu"
ISTITUTUL DE STATISTICA
Relatiile BCU cu exteriorul sunt de subordonare fata de institutia ierarhic superioara Ministerul Educatiei si Cercetarii, care indeplineste rolul de ordonator principal de credite bugetare, si care stabileste norme, normative si reglementari legale privind functionarea acesteia.
Relatiile de colaborare sunt numeroase. Astfel relatia cu Institutului de Statistica privee transmiterea de informatii cu privire la activitatea desfasurata si la principalii indicatori realizati.
Deasemenea BCU Iasi transmite rapoarte anuale Comitetului National al Bibliotecilor din Invatamant.
Prin mentinerea relatiilor cu bibliotecile institutiilor de invatamant superior se urmareste asigurarea unei eficiente maxime in completarea, organizarea si utilizarea colectiilor de publicatii, iar cu cele din strainatate se asigura intensificarea circulatiei informatiei si a documentelor.
Cadrele didactice si cercetatorii asigura selectia documentelor romanesti si straine, precum si o evaluare periodica a colectiilor.
Totodata biblioteca asigura in incinta sediului sau locatii pentru institutii ca : British Council, Geothe Institut pentru care nu percepe chirie, ci printr-un acord s-a stabilit ca in locul acestei BCU sa primenasca carti in limbile germana repsectiv engleza
Structura de personal
Personalul a crescut de-a lungul timpului ca urmare a majorarii volumului de activitate, de la 5 persoane in anul 1864, pentru ca in present acesta sa ajunga la 187 de salariati.
Personalul bibliotecilor se compune din:
a) personal de specialitate in numar de 150 de persoane
b) personal administrativ
c) personal de intretinere, ultimele doua insumand 37 de salariati.
In categoria personalului de specialitate din biblioteci se includ: bibliotecarii, bibliografii, cercetatorii, redactorii, documentaristii, conservatorii, restauratorii, inginerii de sistem, informaticienii, operatorii, analistii, custozii, manuitorii, depozitarii si alte functii de profil.
Personalul de specialitate are statut de personal didactic auxiliar.
1.6 Structura si evolutia veniturilor si cheltuielilor.
-Mii lei
|
Nr. crt |
Denumire Indicator |
Art. |
Anul 2002 |
Anul 2003 |
Anul 2004 |
|||
|
Sume absolute |
Sume absolute |
Sume absolute | ||||||
|
CHELTUIELI TOTALE (A+B) |
| |||||||
|
A. CELTUIELI CURENTE | ||||||||
|
CHELTUIELI DE PERSONAL | ||||||||
|
Cheltuieli cu salariile | ||||||||
|
Ch. Pentru asigurari sociale de stat | ||||||||
|
Ch. Pentru constit. Fondului de ajutor de somaj | ||||||||
|
Deplasari, detasari, transferari | ||||||||
|
Deplasari,detasari in tara | ||||||||
|
Deplasari, detasari in strainatate | ||||||||
|
Ch. Pentru asigurari sociale de sanatate | ||||||||
|
CHELTUIELI MATERIALE SI SERVICII | ||||||||
|
Ch. Pentru intretinere si gospodarire | ||||||||
|
Materiale si prestari servicii cu caracter functional | ||||||||
|
Obiecte de inventar de mica valoare si scurta durata | ||||||||
|
Reparatii curente | ||||||||
|
Reparatii capitale | ||||||||
|
Carti si publicatii | ||||||||
|
Alte cheltuieli | ||||||||
|
TRANSFERURI | ||||||||
|
transferuri | ||||||||
|
B.CHELTUIELI DE CAPITAL | ||||||||
|
Investitii ale institutiilor publice | ||||||||
Sursele de acoperire a cheltuielilor pentru anii 2002-2004
- Mii lei-
|
Categorie de venituri |
Anul 2002 |
Anul 2003 |
Anul 2004 |
|
Venituri proprii | |||
|
Finantare bugetara din care: | |||
| |||
|
O analiza asupra veniturilor proprii ale bibliotecii, in raport cu cheltuielile totale, in sume fixe si absolute arata ca:
in anul 2002, veniturile proprii incasate au acoperit 1075896 mii lei din totalul de 31644000 mii lei al cheltuielilor inregistrate, adica o proportie de 3,4%
In 2003 , in proiectul de venituri si cheltuieli al bibliotecii volumul cheltuielilor s-a ridicat la 22050137.5 mii lei, iar veniturile proprii 1019376 mii lei, proportia fiind de 4,2%.
In anul 2004, veniturile proprii 1053456, iar chetuielile au fost de 25034787 mii lei. Adica un procent de 5,1%.
Se poate observa trendul crescator al cheltuielilor si tendinta de crestere a gradului de acoperire a cheltuielilor prin intermediul veniturilor proprii, dat fiind si faptul ca alocatia bugetara a urmat o evolutie descendenta, ajungandu-se ca in anul 2004 aceasta sa aiba cea mai mica valoare din ultimii 5 ani.
S-a urmarit o reducere a cheltuielilor materiale, in special a celor de intretinere si gospodarire, pe fondul cresterii cheltuielilor salariale. In cadrul acestora din urma se poate constata o crestere a cheltuielilor cu asigurarile sociale, dar o reducere a celor pentru depalsare.
Din totalul de 18314000 mii lei cat a reprezentat finantarea complementara aferenta celor trei ani, 8300000 mii lei au reprezentat cheltuieli cu reparatiile de consolidar, 4113000 mii lei pentru achizitionarea de fond de carte, iar restul pentru achizitionarea de echipamet tehnologic performant.
II Fundamentarea indicatorilor de venituri si cheltuieli la
Biblioteca centrala universitara "Mihai Eminescu " Iasi.
Da Fundamentarea indicatorilor financiari este momentul care precede inceperea elaborarii proiectelor bugetelor de venituri si cheltuieli. Aceasta consta in identificarea si individualizarea de indicatori specifici actiunii, activitatii sau entitatii organizatorice socio-economice, situatia anului de baza, normele si normativele financiare si cadrul juridic de actiune.
2.1 Cadrul juridic
Fundamentarea indicatorilor financiari presupune ca interventie procedurala:
o Legea Bibliotecilor,
o Legea finantelor Publice,
o Metodologii elaborate de Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Educatiei si Cercetarii
o Clasificatia indicatorilor financiari la institutiile publice si unitatile autofinantate
o Legea salarizarii cu modificarile ulterioare.
2.2 Calcule si fundamentari pe categorii de cheltuieli
In vederea desfasurarii in conditii normale a activitatii se fac inevitabil cheltuieli in principal cheltuieli de personal si cheltuieli materiale potrivit cu nevoile institutiei. Acestea reprezinta principalele cheltuieli ale BCU.
Fiecare dintre aceste cheltuieli este fundamentata potrivit cu relatia de calcul generala :
Cheltuiala bugetara = numar indicatori specifici* cheltuiala medie/indicator
Acesta da unitatii de cultura posibilitatea sa-si dimensioneze cat mai precis cheltuielile pentru fiecare an si implicit volumul resurselor bugetare de care va beneficia sub forma creditelor bugetare.
Fundamentarea cheltuielilor pe fiecare alineat in parte este urmata de determinarea cheltuielilor pe articole, prin insumarea cheltuielilor de la alineatele cuprinse in fiecare articol.
Cheltuielile BCU se incadreaza in:
partea a III-a - Cheltuieli social-culturale
cap 57.01 " Invatamant
subcapitolul 10 "Biblioteci centrale universitare" potrivit calificatiei functionale a bugetului de stat.
Privind din punctul de vedere al clasificatiei economice cheltuielie se impart in: A) cheltuieli curente
Titlul I: cheltuieli de personal
Art 10 "cheltuieli salariale"
Conform, legii numarul 154 din 15 iulie 1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, si modificarile ulterioare: ordonanta de urgenta numarul 92 din 10 noiembrie 2004 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici, ORDONANTA nr.9 din 21 ianuarie 2005 privind cresterile salariale ce se vor acorda in anul 2005 personalului bugetar se stabileste salariul de baza, sporurile acordate, alte drepturi:
Salariul de baza (aliniatul 10.01) Stabilirea salariilor de baza individuale se face de catre ordonatorii de credite, cu consultarea organizatiei sindicale reprezentative la nivel de unitate, cu incadrarea in cheltuielile cu salariile aprobate potrivit legii. Conform art 1 al OUG salariile de baza in sectorul bugetar de stat se stabilesc pe baza urmatoarelor elemente:
o Valoarea coeficientului de multiplicare 1000 (stabilit anual prin Hotarare de guvern, dupa aprobarea bugetului de stat; ( pentru anul 2003 valoarea coeficientului a fost de 1.516.531 lei, iar pentru 2004 de 1.653.018 lei)
o Coeficientul de multiplicare prevazut in lege (vezi anexa 1)
Salariu de merit (aliniatul 10.02) Pentru rezultate deosebite obtinute in activitatea desfasurata, ordonatorul de credite poate acorda, in limita a 20% din numarul de posturi corespunzatoare functiilor publice, prevazut in statul de functii, un salariu de merit lunar, de pana la 15% din salariul de baza, care face parte din acesta si care constituie baza de calcul pentru sporuri si alte drepturi care se acorda in raport cu salariul de baza. Ordonatorii principali de credite care au in subordine unitati bugetare cu un numar redus de functii publice pot aproba ca incadrarea in numarul maxim de beneficiari de salariu de merit si in proportiile stabilite pentru functiile publice de executie sa se faca la nivelul unitatilor respective luate impreuna; repartizarea numarului de beneficiari de salariu de merit pe unitatile luate in calcul, in acest caz, se face de catre ordonatorul principal de credite. Functionarii publici care beneficiaza de salariu de merit se stabilesc pentru anul 2005, dupa aprobarea bugetului anual, pe baza rezultatelor obtinute in activitatea desfasurata in anul 2004. Pot beneficia de salariu de merit functionarii publici care nu au fost sanctionati disciplinar si cei a caror sanctiune a fost radiata de drept, potrivit legii. Ordonatorii de credite pot stabili, cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative ale functionarilor publici, criterii suplimentare pentru acordarea salariilor de merit. Functionarii publici debutanti nu pot beneficia de salariu de merit.
Indemnizatie de conducere (aliniatul 10.03) Au dreptul la aceasta indemnizatie sefii de servicii, de laboratoare, de birou) in cazul BCU acesta se calculeaza ca procent de 30% din salariul de baza)
Spor de vechime (aliniatul 10.04) Functionarii publici salarizati potrivit prezentei ordonante de urgenta beneficiaza de un spor de vechime in munca de pana la 25%, calculat la salariul de baza corespunzator timpului lucrat in program normal de lucru, astfel:
|
Intre 3 si 5 ani | |
|
Intre 5 si 10 ani | |
|
Intre 10 si 15 ani | |
|
Intre 15 si 20 ani | |
|
Peste 20 ani |
Sporul corespunzator vechimii in munca se plateste cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca, prevazuta la transa respectiva. Pentru acordarea sporului de vechime in munca, autoritatea sau institutia publica va lua in considerare integral si perioadele lucrate anterior in alte domenii de activitate decat cele bugetare
Sporul pentru conditii de munca (alinatul 10.05) prevazut in legea bibliotevilor se acorda pentru conditii de incadrare psihica, spor de noapte, spor de titlu stiintific. Astfel personalul care lucreaza in depozite de carte, colectii de patrimoniu cultural, laboratoare de restaurare si conservare a cartii, srvicii de imprumut la domiciliu, beneficiaza de urmatoarele sporuri:
o Spor de pana la 15% din salariul de baza pentru incadrarea psihica ridicata, conditii de periculoase sau vatamatoare)
o Spor de noapte de pana la 15% din salariul de baza;
o Spor de titlu stiintific Functionarii publici care poseda titlul stiintific de 'doctor' beneficiaza de un spor pentru titlul stiintific de 15% din salariul de baza, daca isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care poseda titlul stiintific respectiv, care se plateste cu incepere de la data de 1 a lunii urmatoare celei in care s-a solicitat acordarea acestuia.
Ordonatorii principali de credite pot acorda premii lunare in limita de pana la 10% din cheltuielile cu salariile aferente functiilor publice prevazute in statul de functii, din economiile realizate prin reducerea cheltuielilor cu salariile, fara a depasi valoarea economiilor realizate. Premiile se pot acorda in cursul anului functionarilor publici care au realizat sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate apreciate ca valoroase.
EXEMPLU DE CALCUL:
Bibliotecar gradul I
studii superioare,
coeficient de multiplicare 2,388 (min) si 3,800 (max), coeficientul de multiplicare se acorda in functie de punctajul obtinut in fisa de apreciere anuala ce priveste nivelul performantei profesionale realizate.
Coeficientul de multiplicare 1000 care pentru anul 2005 a fost stabilit la valoarea de 1857330 lei (185,733 ron)
Rezulta ca salariul acestuia poate varia intre:
Valoarea minima: 185,733* 2,388= 443,5304 ron
Valoarea maxima: 185,733* 3,800=705,7854 ron
Considerand: salariul de baza ca fiind 705 ron
Salariul de merit=salariu de baza *15%= 705*15%=105,75 ron
Indemnizatia de conducere=salar de baza*30%=705*30%= 211,5 ron
Spor de vechime= salar de baza*15%= 705*15%=105.75 ron
Spor de titlu stiintific=salar de baza*15%=705*15%=105,75 ron
Salar brut =705+105,75+211,5+105,75+105,75= 1233,75 ron
Art11 " Cheltuieli cu contributia pentru asigurari sociale"
Conform Legii numarul 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cotele de contributie de asigurari sociale sunt diferentiate in functie de conditiile de munca normale, deosebite sau speciale. Aceste cote se aproba anual prin legea bugetului asigurarilor de stat. Diferenta dintre cotele de contributii de asigurari sociale aprobate prin legea mentionata, in functie de contributia individuala la asigurarile sociale se suporta de angajator.
Art 12 "cheltuieli pentru fondul de somaj"calculul acestuia are la baza legea numarul 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca si presupune ca persoanele angajate sunt asigurate obligatoriu pentru riscul pierderii locului de munca si platesc o contributie individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj de 1%. In schimb, angajatorul are obligaia de a palti lunar la buget o cota de 3,5% aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asigurat
Art 13 " cheltuieli cu deplasari, detasari, transferari"
Pe perioada in care functionarii publici sunt trimisi in delegare in alte localitati decat cea in care isi desfasoara activitatea, autoritatile sau institutiile publice le acorda indemnizatii de delegare si le deconteaza cheltuielile de transport si de cazare, in conditiile stabilite pentru personalul din institutiile publice.
Aliniatul 13.01 "deplasari in tara" acestea se calculeaza pe baza situatiei din anul curent, ca produs intre numarul persoanelor ce urmeaza sa faca deplasarea, numarul de zile programate ale deplasarii si costul deplasarii, cost raportat la o persoana si in care este inclus transportul, cazarea si diurna.
Aliniatul 13.02 "deplasari in strainatate"
Ambele se calculeaza conforma formulei:
Numar de persoane *numar de zile *(cost transport + diurna + cost cazare)
Art 14 " contributia pentru constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate" care potrivit prevederilor din OUG numarul 150/2002 privind organizarea si functionarea sistemului de asigurari sociale de sanatate este datorat de unitate pentru personalul propriu in procent de 7% raportat la fontdul de salarii realizat.
EXEMPLU DE CALCUL
Cheltuielile lunare cu salariile prevazute a se realiza sunt:
Salarii de baza (beneficiaza 187 de persoane)
Salarii de merit (beneficiaza 28 de persoane)
Indemnizatii de conducere (beneficiaza 17 persoane)
Spor de vechime (beneficiaza 168 de persoane)
Spor conditii de munca (beneficiaza 165 d persoane)
Suma acestora reprezinta cheltuielile lunare cu salariile, daca acestea se inmultesc cu 12 luni se obtin cheltuielile anuale cu salariile.
Pentru anul 2003 acestea au fost de 1.133.192.500 (lunare) *12 luni=13.598.310.000 lei
Contributia la asigurarile sociale Salariul lunar brut 24,5%=1133192500 lei*24,5%=277632162 lei.
Contributia la fondul de somaj; salar brut lunar*3,5%=1133192500 lei*3,5%=39661738, iar cheltuielile anuale sunt de 39661738 lei*12 luni=475.940.856 lei
Deplasari cheltuieli de transport 45 ron/pers*6 pers=270 ron
Cheltuieli de cazare si diurna/pers; 120 ron +320 ron = 440 ron
Cheltuielile cu deplasarile in tara sunt: 6 ang*4 zile*270 ron +440 ron = 17040
Contributia la asigurarile sociale de sanatate; cheltuieli lunare brute * 7%= 1133192500 *7%= 79323475 lei, iar cheltuielile anuale sunt de 79323475 * 12 luni = 951881700 lei
Fluxul informational privind fundamentarea contributiilor Bcu Iasi privind personalul propriu
In cadrul aceluiasi Serviciu contabilitate, se calculeaza fondul de salarii prin insumarea cheltuielilor salariale lunare cu 12 luni;
Conform legislatiei in vigoare prin aplicarea procentelor legale asupra cheltuielilor totale lunare se obtine obligatia BCU la fondul asigurarilor sociale de stat, la fondul de somaj, si la fondul asigurarilor de sanatate;
Prin inmultirea acestora cu 12 luni se obtin contributiile anuale datorate.
Titlu II; cheltuieli materiale si servicii
Art 24 " cheltuieli de intretinere si gospodarire" acestea se fundamenteaza pentru toate cele 5 aliniate in parte, prin raportare la anul anterior si actualizata cu indicele de inflatie, iar indicatorii fizici sunt cei din anul de baza.
24.01 " cheltuieli pentru incalzit" se calculeaza ca produs intre cantitatea de gaze naturale consumata in anul precedent, care a fost de 20000 m cubi si pretul pe metru cub de gaze naturale prevazut pentru anul curent adica (1120lei/m cub)
24.02 "cheltuieli cu iluminatul si forta motrica" se aplica aceeasi formula avndu-se in vedere cei 18000kw consumati anul anterior si pretul pe kw.
24.03 "cheltuielile cu apa, canal, salubrizare" in cazul acestora se calculeaza mai inti cheltuielile cu apa, se ia in considerare cantitatea consumata si apoi cheltuielile cu taxa de canal, salubritate. Pentru calculul cheltuielilor cu apa : 10000m cubi de apa consumati in anul precedent 8 pretul pe metru cub de apa penrtu anul curent adica 2130 lei. Astfel ca cheltuielile cu apa sunt de .1000 metrii cubi * 2550 lei/m cub
taxa de canal, salubritate este de 350000/luna*12 luni
totalul aliniatului se determina ca suma intre cheltuielile cu apa si cele cu taxa de canal, salubrizare si este deci de:
24.04 "cheltuieli cu posta, telefon, telex, radio, televiizor, telefax" se determina ca suma intre cheltuielile anuale cu abonamentul telefonic si cheltuielile postale anuale (150 ron/luna*12 luni= 1800 ron/luna)
24.05 " furnituri de birou" pentru fundamentarea caruia se ia in calcul necesarul de imprimante, tipizate si rechizite pentru buna desfasurare a activitatii de contabilitate, secretariat si alte compartimente pentru un an.
EXEMPLU: denumire : PLICURI
Unitate de masura : bucati
Cantitate 1500
Pret unitar: 0,65 ron
Valoare: 975 ron
La fel pentru: disckete, dosare, hartie scris, creioane, registre. Tus, pixuri, cartuse imprimanta, etc.
24.06 "cheltuielile cu materiale pentru curatenie" sunt determinate pe baza unor norme interne de consum pentru un an.
De exemplu denumire: detergent
Unitate de masura: kg
Cantitate 200
Pret unitar: 3,2 ron
Valoare: 640 ron
24.07 "alte materiale si prestari de servicii"
Obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata si echipamentele sunt cuprinse in afticolul 26. Necesarul acestora este cel prezentat de serviciul administrativ pentru anul in curs, air fundamentarea lor se realizeaza separat pentru obiecte de inventar si pentru echipamente
Astfel in cadrul primei categorii intra: stingator cu spuma, stampile, caldari emailate, sape si harlete, cutite legatorie, foarfece legatorie, scaune, birouri.
Exemplu: cutite legatorie,
Unitate de masura: bucati
Cantitate: 20
Pret unitar: 2,7 ron
Valoare: 540 ron
In cea de-a doua categorie intra: halate de panza alba, halate de panza colorate
Art 27 cuprinde cheltuielile cu reparatiile curente ce urmeaza sa se realizeze in anul in curs. Valoarea acestora este de 95000ron si sunt destinate efectuarii unor lucrari de instalatii sanitare, termice si alte lucrari de functionare.
Art 29 cheltuielile cu achizitia de carti si publicati. Aceasta cheltuiala este specifica bibliotecilor, iar fundamentarea ei se realizeaza pe baza unor medii valorice pentru achizitionarea de carti si publicatii, ce au ca indicator de referinta indicele de lectura, calculat prin raportarea fondului de carte si publicatii al BCU la numarul de cititori ai acesteia.
Indicele de lectura = fond de carte si publicatii/numar cititori =1700000/18000 =94,444% carti si publicatii/cititor
Marimea indicelui ne arata suma de bani necesara a fi alocata fondului pentru achizitii de carti si publicatii in anul de paln, fata de anul de baza, avandu-se in vedere alocata in anul precedent, care pentru BCU a fost de 1900000000 lei (190000 ron). Pe baza indicalui de lectura stabilit si a fondului pentru achizitii de carti din anul 2004 s-a stabilit suma necesara acestui fond pe anul 2005.
190000 ron.94,444%
x ron.100%
x = 190000 ron * 100% / 94,44%= 201186 ron
cheltuielile cuprinse in capitolul 29 si preconizate pentru a se realiza in anul 2005 sunt de 201186 ron.
Articolul 30 "alte cheltuieli" sunt incluse cheltuielile cu taxa de afiliere a bibliotecii la Asociatia Internationala a Bancilor, care presupune o taxa, pentru care nu au fost alocate fonduri pentru achitarea acesteia.
TOALUL cheltuielilor materiale si servicii se obtine prin insumarea cheltuielilor prevazute in articolele 24,25,26,27 si 29.
Daca la suma rezultata se aduna cheltuielile de personal, rezulta valoarea totala a cheltuielilor curente.
B) cea de-a doua categorie de cheltuieli este reprezentata de "cheltuieli de capital". In cazul bibliotecilor, cheltuielile prevazute a se realiza se incadreaza in articolul 72 - Investitii ale institutilor publice". In caest articol sunt cuprinse:
o cheltuielile cu achizitionarea de aparatura electronica performanta;
o cheltuieli cu lucrarile de reparatii sau consolidare
Din 2001 la unitatea centrala a bibliotecii au loc reparatii de consolidare. Pentru anul 2005 valoarea acestora este de 100000 ron.
2.3 calcule si fundamentari pe categorii de venituri
Veniturile se fundamenteaza pe baza taxelor practicate pentru diferite servicii, actualizate anual si indicatorii de referinta la fiecare subcapitol in parte.
Marimea veniturilor necesare BCU este determinat de nivelul cheltuielilor curente si de capital.
Veniturile BCU se asigura din bugetul de stat pe baza creditelor bugetare in ponderea cea mai mare, iar o parte mai mica din activitatea proprie a bibliotecii.. In momentul fundamentarii, diminuarea cheltuielilor determina diminuarea veniturilor, respectiv al creditelor bugetare. In procesul executiei, cheltuielile nu pot depasi creditele bugetare alocate. In cazul nerealizarii cheltuielilor planificate concomitent se diminueaza si nivelul veniturilor. Daca cheltuielile sunt efectuate peste nivelul planificat acestea nu se pot realiza decat in limita creditelor bugetare aprobate in mod suplimentar.
Subcapitolul 15 "venituri din inchirieri de spatiu", indicatorul de referinta este metul patrat, iar tariful este cel stabilit de Consiliul Local Iasi pentru anul in curs. Desi BCU are spatii date in folosonta Bibliotecii Britanice, Germane si librariei Tineretului, chirie nu percepe decat de la librarie. Biblioteca isi inchiriaza un spatiu cu o suprafata de 7 m˛, librariei Tineretului. Chiria este cea stabilita de primaria municipiului Iasi pentru spatiul inchiriat de acesta. Pentru anul 2005 veniturile din inchirieri de spatii previzionate a fi realizate de biblioteca sunt de: 39ron* 7m˛*12 luni=3276 ron/an
Subcapitolul 23 "alte venituri in domeniul invatamantului" se refera la veniturile specifice obiectului de activitate al bibliotecii, cum sunt:
venituri din contravaloarea permiselor si a cursurilor de biblioteconomie,
venituri din copii xerox,
venituri din amenzi privind intarzierea restituirii cartilor pierdute. Conform legii bibliotecilor nerestituirea la termen a documentelor de biblioteca imprumutate de catre utilizatori se sanctioneaza cu plata unei sume aplicata gradual, pana la 50% din valoarea medie de achizitionare a documentelor de biblioteca din anul precedent. Deteriorarea, distrugerea sau pierderea documentelor se sanctioneaza prin recuperarea fizica a unor documente identice sau prin achitarea unei sume echivalente cu 5 ori pretul mediu de achizitie a documentului de biblioteca din anul precedent.
Indicatorii fizici sunt:
- numarul mediu de cititori sau cursanti pentru veniturile provenite din contravaloarea permiselor si respectiv din contravaloarea cursurilor de biblioteconomie,
- numarul mediu de copii xerox pentru veniturile din copii xerox si
- un numar mediu de cititori pentru veniturile din amenzi pentru intarziere si carti pierdute.
Exemplu de calcul:
VENITURI DIN TAXE:
1)venituri din contravaloarea permiselor:
numar de cititori/2005 *pret pernis= 18000*8ron=144000 ron
2) venituri din cursuri de biblioteconomie:
la acestea participa in medie cam 8 bibliotecari ai institutiei de invatamant superior, durata unui curs este de 12 sedinte, taxa pentru o sedinta este de 6ron de persoana. Astfel, veniturile din contravaloarea cursurilor prevazute pentru 2005 sunt de:
8 cursanti*(12 sedinte*6 ron/sedinta)=576 ron
Veniturile din taxe totale se obtin prin insumarea celor doua categorii de venituri , adica 144576 ron.
VENITURI DIN COPII XEROX:
Se fundamenteaza pe baza unui numar mediu de 40000 de copii xerox, pretul practicat fiind de 0,07 bani/foaie. Astfel veniturile estimate a fi incasate in anul 2005 sunt de :
40000 foi*0,07 ron/foaie=2800 ron.
VENITURI DIN AMENZI :
Fundamentarea se realizeaza pe baza unui numar mediu de 300 de cititori si o valoare a amenzii de 6 ron pe publicatie.
300 cititori*6 ron=1800 ron.
Totalul subcapitolului 23 se determina prin insumarea veniturilor celor trei componente (149176 ron), iar prin adunarea la acesta a valorii corespunzatoare a subcapitolului 15 se obtine totalul veniturilor proprii.(149176 + 3276= 152452 ron)
La fundamentarea veniturilor BCU se au in vedere si obiectivele cuprinse in planul strategic al BCU, cum sunt obiectivele de investitii, informatizarea Bcu, achizitia de carti si publicatii, satisfacera in conditii optime a activitatii de informare a cititorilor.
2.4 bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei
Bugetul de venituri si cheltuieli reprezita centralizarea indicatorilor (venituri si cheltuieli) fundamentati, respectiv cheltuielile necesare estimate. si veniturile proprii previzionate.
Gruparea veniturilor se face pe capitole si subcapitole, iar a cheltuielilor in parti, capitole si subcapitole, titluri, articole si aliniate.
Veniturile BCU Iasi provin din: inchirieri de spatii, tarife percepute, sponsorizari, donatii. Ca particularitate apare ca venit si fondul de sustinere a bibliotecilor din invatamant.
Principalele categorii de cheltuieli sunt cele de capital si cele de curente. In cadrul cheltuielilor curente, heltuielile comune tuturor institutiilor de cultura cuprind: cheltuieli de personal-cheltuieli cu salariile, contributiile, cheltuieli pentru intretinere si gospodarire, etc. Ca particularite, cheltuieli specifice aparute in cadrul cheltuielilor curente sunt cele privind fondul de carte si pentru procurarea de materiale pentru multiplicare si legatorie. Cheltuielile de capital sunt utilizate pentru licrari de consolidare si achizitia de echipamente.
In bugetul de venituri si cheltuieli al bibliotecii din anul 2003 ponderea cea mai mare o detin cheltuielile de personal peste 80% si cheltuielile pentru achizitia de carti si publicatii circa 8%. Diferenta de 12% este utilizata pentru acoperirea cheltuielilor de intretinere si gospodarire, isuficiente, lucru ce determina intarzieri la plata furnizorilor sau amanarea unor lucrari de reparatii curente urgente.
Fluxul informational privind elaborarea bugetului de venituri si cheltuieli
In fundamentarea indicatorilor se pleaca de la domeniul de activitate in care se incadreaza biblioteca , si nume CULTURA si ARTA; obiectul de activitate al acesteia INFORMARE si DOCUMENTAREA cititorilor.
Deasemenea se ia in considerare legislatia in vigoare pentru domeniul sau LEGEA BIBLIOTECILOR, LEGEA FINANTELOR PUBLICE si metodologii: CLASIFICATIA ECONOMICA si FUNCTIONALA. La acestea se adauga si reperele proprii de care benneficiaza si anume Situatia Anului de Baza si indicatorii fizici din anul de plan.
Pe baza acestor informatii se realizeaza fundamentarea indicatorilor financiari : veniturile de incasat si cheltuielile de efectuat, structurate pe subdiviziunile clasificatiei bugetare (capitole si subcapitole -la Venituri) si (parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si aliniate -la Cheltuieli).
Acesti indicatori financiari rezultati pe baza fundamentarii sunt inclusi in proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al bibliotecii. Si acesta se inainteaza catre MEC spre aprobare. (ca ordonator principal de credite).
Cheltuielile necesare a fi finantate de la bugetul de stat se stabilesc ca diferenta intre veniturile prevazute a fi incasate si cheltuielile de realizat.
Atat veniturile proprii cat si veniturile sub forma creditelor bugetare sunt utilizate in acoperirea cheltuielilor institutiei, sumele de la buget fiind folosite in special pentru acoperirea cheltuielilor de personal, a cheltuielilor cu achizitionarea de fond documentar si a celor de capital.
III FINANTAREA BCU IASI
3.1 Surse de finantare ( surse proprii, alternative si complementare)
Finantarea cheltuielilor prevazute in bugetul de venituri si cheltuieli al Bibliotecii Centrale Universitare Iasi se incadreaza in sistemul general de finantare al bibliotecilor universitare, adica din venituri proprii si subventii de la bugetul de stat. Bugetul de venituri si cheltuieli al BCU intra in executie dupa aprobarea definitiva data de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii, prevederile capitolului Venituri constituite limite minime, iar cele ale capitolului cheltuieli, limitele maxime. entru executia bugetului de venituri si cheltuieli, directorul general al bibliotecii indeplineste atributiile ordonatorului tertiar de credie. Angajarea si aprobarea cheltuielilor de catre acesta se efectueaza in limita prevederilor bugetului propriu de venituri si cheltuieli, pe baza documentelor legal intocmite, cu respectarea dispozitiilor in vigoare si vizat pentru controlul financiar preventiv de catre contabilul sef.
Finantarea bibliotecilor universitare din Romania trebuie sa se inscrie in logica generala de finantare a universitatilor , bazandu-se pe o combinatie de fonduri de la bugetul de stat si fonduri obtinute din resurse proprii.
Sursele de finantare cuprind doua categorii:
o surse extrabugetare: venituri realizate de biblioteca din diferite activitati si tarife practicate, precum si cele sub forma donatiilor, sponsorizarilor si a imprumuturilor externe;
o surse bugetare : alocarile de fonduri de la bugetul de stat
Sursele extrabugetare cuprind:
a) veniturile proprii obtinute de biblioteca
b) Fondul de sustinere a bibliotecilor din invatamant.
a) veniturile proprii provin din: chirii, organizare de manifestari culturale, cursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, prestari servicii, valorificari de produse din activitati proprii.
b) Sursele din care se constituie fondul sunt de doua feluri: surse interne si imprumuturi externe.
In sursele interne sunt incluse:
o sponsorizarile pe care le pot primi bibliotecile;
o donatiile de la persoane fizice si juridice;
o granturile obtinute de biblioteca, prin participarea la realizarea de proiecte pe baza de competitie si incheierea de contracte in nume propriu sau in calitate de colaboratori;
o tarife si incasari pentru servicii: tarife percepute de la utilizatorii prevazuti in regulamentul propriu de organizare si functionare, pentru servicii care depasesc nivelul folosirii colectiilor in spatiile proprii, tarif pentru imprumut de documente, tarif ce va include costul drepturilor de imprumut, costul realizarii copiilor documentului imprumutat, precum si contravaloarea taxelor postale, tarif pentru fotocopii, microfilme, microfise, dischete dupa clectii proprii, tarife pentru nerespectarea termenului de restituire a publicatiilor.
o Venituri din : valorificarea lucrarilor bibliografice si de informare documentara publicate, precum si a altor tipuri de lucrari elaborate de biblioteca; realizarea unor lucrari speciale( traduceri, bibliografii si sinteze documentare) solicitate de utilizatori pe baza unor contracte incheiate de biblioteca si solicitantii de serviciu, participarea bibliotecii la contracte de cercetare si documentare, recuperarea contravalorii actualizate a puublicatiilor pierdute sau deteriorate de utilizatori, organizarea unor cursuri de initiere si perfectionare in domeniul biblioteconomiei si informarii documentare, servicii speciale de asistenta metodologica oferite bibliotecarilor din afara retelei invatamantului, inchirieri de spatii pentru conferinte, simpozioane, colocvii, expozitii, pentru solicitanti din afara retelei de invatamant.
Fondul de sustinere a bibliotecilor neconsumat in timpul exercitiului bugetar anual, se reporteaza cu aceeasi destinatie, in anul urmator
Imprumuturile externe pot fi contractate de Ministerul Educatiei si Cercetarii ca ordonator principal de credite bugetare, in conditiile legii si garantate de catre Ministerul Finantelor Publice, in scopul modernizarii, informatizarii si dotarii cu publicatii.
3.2 Finantarea bugetara ;
Prin finantarea de la bugetul de stat se asigura instiutiei publice necesarul de mijloace pentru desfasurarea activitatii conform prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli aprobat.
Acest tip de finantare cuprinde:
Finantarea de baza: care se stabileste in functie de numarul de cititori ai bibliotecii si se realizeaza prin : credite bugetare acordate de Ministerul Educatiei si cercetarii in functie de bugetul de venituri si Cheltuieli al bibliotecii aprobat de acest minister. Acestea sunt utilizate pentru plata salariilor si cheltuielilor materiale.
Finantarea complementara: cuprinde cheltuielile pentru dotari - achizitii de carti si publicatii straine, in valuta, investitii- achizitii de calculatoare si reparatii capitale. Acest tip de finantare se face pe baza unei note justificative pentru solicitarea de fonduri de la bugetul statului.
Utilizrea fondurilor din bugetul public presupune respectare unor conditii:
- inscrierea si efectuarea cheltuielilor se face doar cu conditia ca acest lucru sa fie prevazute in normele legale;
- mentinerea pe tot parcursul anului bugetar a contrilului privind oportunitatea efectuarii cheltuielilor;
- acordarea de noi fonduri se face pe baza justificarii sumelor acordate anterior si in conformitate cu realizarea indicatorilor bugetari;
Finantarea bugetara presupune deschiderea de cont la unitatea Trezoreriei Finantelor Publice in raza careia se afla fiecare unitate in parte. In acest sens, in actiune sunt implicati Ministrul finantelor publice ca ordonator principal de credite, Directorul BCU ca ordonator tertiar de credite bugetare si Trezoreria Finantelor Publice.
Institutiilor de subordonare centrala, prin finantarea de la bugetul de stat li se pun la dispozitie fonduri pe calea deschiderii de credite bugetare. Pe baza acestora si in limita acestora, trezoreriile operative efectueaza plati prin virament bancar, elibereaza numerar in baza carnetelor de cec, numite si plati de casa. Platile nete de casa reprezinta consumul efectiv de credite bugetare deschise sau repartizate, conform urmatoarei relatii:
Plati nete de casa = plati de casa - Restituiri de credite.
Creditele bugetare ramase neutilizate la sfarsitul anului isi pierd valabilitatea, fiind inchise din oficiu de catre trezorerie.
3.3 Utilizarea creditelor bugetare;
Creditele bugetare sunt sume aprobate prin legea bugetara anuala in limitele carora institutia bugetara poate cheltui in cursul anului mijloacele banesti primite pentru indeplinirea sarcinilor prin buget. Acestea sunt limite maxime ce nu pot fi depasite, nu angajeaza rambursabilitate si nici dobanda.
Bugetul de venituri si cheltuieli al BCU Iasi intra in executie dupa aprobarea definitiva de catre MEC.
Pentru executarea bugetului de venituri si cheltuieli, directorul genereal al BCU indeplineste atributiile OTC, angajand si aproband cheltuieli in limita prevederilor bugetului propriu de venituri si cheltuieli.
Pentru deschiderea si repartizarea de credite bugetare este implicat in primul rand MEC in calitate de OPC care depune bugetul de venituri si cheltuieli aprobat Trezoreriei Iasi. Ca sa se poata realiza executia bugetara, BCU trebuie sa aiba cont deschis la Trezoreria Iasi, lucru ce se realizeaza pe baza unei Cereri de deschidere de cont vizata si aprobata de:
- Directorul Trezoreriei judetului Iasi si a contabilului sef;
- OTC si contabilul sef al BCU;
Cererea de deschidere de credite bugetare are in continut suma solicitata, precum si specificatii cu privire la subdiviziunile clasificatiei bugetare unde se incadreaza suma respectiva. Aceasta este defalcata pe subcapitole de cheltuieli , semnificand destinatii prin institutiile subordonate ordonatorului principal de credite. Aceste cheltuieli sunt structurate in cheltuieli curente si cheltuieli de capital. Creditele se solicita pentru necesarul de cheltuieli ale unui trimestru, in limita prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli, iar cererea se prezinta pana in ziua de 20 a ultimei luni din trimestru.
Ministerul Educatiei si Cercetarii (OPC)
cerere de deschidere de
credite bugetare
nota justificativa
dispozitie bugetarande repartizare
Deschiderea
de credite bugetare ) presupune implicarea Ordonatorului Principal de Credite, Finantatorul,
si Trezoreria Finantelor Publice a municipiului Bucuresti.
1) MEC (ca OPC) intocmeste cererea de deschidere de credite bugetare, in trei exemplare si o trimite spre analiza MFP impreuna cu o nota justificativa privind solicitarea legala a creditelor bugetare prin concordanta dintre bugetul de venituri si cheltuieli a ordonatorului principal de credite si bugetul finantator.
2) Finantatorul si anume Ministerul Finantelor Publice analizeaza documentele de finantare inaintate, si inregistreaza in evidenta proprie cererea de deschidere de credite bugetare.
3) Finantatorul da dispozitie privind deschiderea finantarii ordonatorului principal de credite printr-un exemplar al cerereii Trezoreriei Municipiului Bucuresti privind deschiderea finantarii MEC.
4) in cadrul trezoreriei, pe seama conturilor bancare, se consemneaza deschiderea finantarii
5) trezoreria informeaza MEC printr-un exemplar al cererii de deschidere de credite bugetare, despre deschiderea finantarii in contul sau deschis la trezorerie.
Repartizarea
creditelor bugetare ( )
1) Nota justificativa este insotita cu privire la creditele bugetare de repartizat, de dispozitia bugetara de repartizare intocmita de MEC si care este adresata Trezoreriei Finantelor Publice a municipiului Bucuresti, unde isi are deschis cont.
2)Pe baza acesteia Trezoreria municipiului Bucuresti transmite dispozitiile bugetare de repartizare Trezoreriei Finantelor Publice din teritoriu, unde este deschis contul BCU Iasi
3) Dupa repartizarea creditelor bugetare in contul BCU, Trezoreria Finantelor Publice Iasi informeaza institutia de repartizarea sumelor in contul creditelor bugetare, in contul ei de la Trezorerie.
3.4 Plati pentru cheltuieli prin trezorerie;
Dupa deschiderea si repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite bugetare au dreptul sa dispuna efectuarea platilor necesare indeplinirii sarcinilor si actiunilor aprobate prin bugetul propriu de venituri si cheltuieli.
Aceastea se fac in contul bibliotecii prin Trezoreria judetului Iasi. Aici apar consemnari informationale cu privire la: deschiderea de credite bugetare pe compartimente ale bugetelor publice, efectuarea platilor din creditele bugetare deschise si repartizate, specificitatea unor plati angajate de unele institutii publice, veniturile si cheltuielile fondurilor cu destinatie speciala. Pentru realizarea platilor prin trezorerie se utilizeaza instrumente ca: CEC-ul pentru eliberarea numerarului de cont, ordinul de plata pentru efectuarea platilor din contul BCU catre terti si factura de dispozitie de incasare intocmita de furnizori pentru BCU.
Angajarea cheltuielilor de personal se face conform legii salarizarii, contractului de munca individual al salariatilor, etc., iar lichidarea se face pe baza Statului de Plata. Ordonantarea cheltuielilor de personal - platile pentru salarii se fac de catre biblioteca pe baza actelor pe care Compartimentul pentru Control si Evidenta a Cheltuielilor din cadrul Trezoreriei Judetului Iasi. Aceste acte sunt:
Cec-ul pentru numerar, ridicarea din cont a sumelor nete necesare efectuarii platii salariilor
Ordinul de plata, intocmit in 3 exemplare pentru virarea din cont a impozitului pe salarii calculat si retinut, a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, a contributiei pentru constituirea fondului de somaj;
Situatia recapitulativa a salariilor;
Angajarea cheltuielilor materiale se realizeaza in baza contractelor sau comenzilor incheiate de biblioteca cu diferiti furnizori, lichidarea consta in achizitionarea de bunuri, executarea de lucrari si servicii. Documentele ce trebuie prezentate Trezoreriei Iasi pentru ordonantare sunt:
Ordinul de plata intocmit de biblioteca pentru achitarea furnizorilor;
Dispozitia de incasare insotita de factura primita de la furnizor;
Cec-ul pentru cheltuieli ce urmeaza sa se achite in numerar;
Angajarea cheltuielilor de investitii se face pe baza -Notei justificative-intocmita de BCU Iasi, lichidarea consta in achizitionarea ordinului de plata intocmit de biblioteca pentru achitarea furnizorului.
Plata se realizeaza in toate cele trei cazuri dupa ce Trezoreria verifica:
- concordanta cu limitele creditelor aprobate de Ministerul Educatiei si Cercetarii.
-respectarea prevederilor legale cu privire la operatiunile solicitate
-stabilirea corecta a valorilor si intocmirea corecta a documentelor
Eliberarea de sume din conturile bancare ale institutiei publice, atat cele privind ridicarile de numerar, cat si cele pentru virarile in contul altor institutii, reprezinta, din punctul de vedere al executiei de casa a bugetului, plati de casa. Acestea reprezinta operatiuni de stingere a unor obligatii banesti prin achitarea sau utilizarea creditelor bugetare aprobate pentru o anumita perioada de timp. Platile din creditele bugetare se efectueaza din initiativa ordonatorului de credite bugetare care poarta raspunderea asupra utilizarii mijloacelor banesti. Exista si situatii in care ordonatorii de credite recupereaza unele sume din platile executate anterior, ca urmare a efectuarii unor regularizari prin aplicarea de noi preturi si tarife. In cazul in care aceste sume provin din finantarea anului curent, se depun de catre institutie in cont si contribuie la diminuarea in mod corespunzator a volumului platilor de casa, operatiune numita reconstituirea creditelor bugetare.
Pe parcursul exercitiului bugetar pot sa apara si sarcini suplimentare de indeplinit care nu au fost in calcul in etapa elaborarii bugetului. In acesta situatie, acoperirea cheltuielilor generate de sarcinile suplimentare de indeplinit, se poate face pe seama disponibilitatilor de credite bugetare rezultate din bugetul de venituri si cheltuieli sau prin acordarea de mijloace banesti de la fondul de rezerve bugetare.
Executia partii de cheltuieli se realizeaza conform Legii Finantelor Publice (500/2002) si presupune parcurgerea urmatoarelor etape: angajarea, lichidarea si plata.
Angajarea este un orice act juridic din care rezulta sau din care ar putea rezulta o obligatie pe seama fondurilor bugetare.
Lichidarea cheltuielilor presupune verificarea existentei angajamentelor, determinarea sau verificarea realitatii sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective.
Ordonantarea este operatia prin care se confirma ca livrarile de bunuri si servicii au fost executate, si ca plata poate fi realizata.
BCU poate utiliza pentru acoperirea cheltuielilor si veniturile proprii (care sunt prevazute distinct in bugetul de venituri si cheltuieli. Acestea sunt in acelasi cont din care se efectueaza platile pe seama alocatiilor bugetare, insa presupun deschiderea unei pozitii distincte " Venituri proprii pentru acoperirea cheltuielilor"
Plata cheltuielilor este actul final prin care institutia publica achita obligatiile sale fata de terti.
IV Evidenta gestiunii financiare la BCU Iasi
Obiectul contabilitatii bugetare il constituie existenta si miscarea valorilor materiale si banesti, consumul de munca vie si remuneratia acesteia rezultatul activitatii desfasurate si inchiderea exercitiului bugetar.
Particularitatile si specificul activitatii institutiei publice impun ca informatiile contabile din diferite sectoare ale executiei bugetare sa fie centralizate, pentru a avea o imagine clara asupra executiei bugetare de ansamblu, imbinand astfel contabilitatea curenta cu contabilitatea centralizatoare si permitand cuantificarea datelor din treapta in treapta pana la final, la Ministerul Finantelor, unde se determina datele de sinteza privind executia bugetului.
Evidenta statistica
Este o forma a evidentei economice prin care se studiaza latura cantitativa a fenomenelor sociale de munca si legitatile dezvoltarii social-economice in conditiile concrete de loc si timp, in expresia lor nimerica. Este o forma importanta a evidentei pentru fenomenele vietii sociale, culturale si politice ale societatii. Statistica inregistraza si prelucreaza fenomenele social-economice de masa.
Datele necesare pot fi proprii evidentei statistice si sunt culese din documentele primare prin procedee ca: observarea, ancheta, evidentele si trendul numarului de studenti.
Acest tip de evidenta furnizeaza informatii privind realizarea indicatorilor fizici, asigura datele necesare pentru analiza indicatorilor de venituri si cheltuieli, in fundamentarea proiectelor de buget, etc.
Evidenta statistica interfereaza cu contabilitatea datorita domeniului lor de interprpatrundere si interdependenta reciproca.
Evidenta tehnic operativa
Este forma evidentei economice care furnizeaza informatii primare ce stau la baza inregistrarii in contabilitate si statistica a bibliotecii, si pe baza ei se inregistreaza, urmaresc si se controleaza fenomenele economice in momentul si la locul producerii lor.
Pentru organizarea si conducerea evidentei tehnico-operative bugetul de venituri si cheltuieli al BCU are un rol important. El reprezinta un instrument financiar de conducere operativa si de analiza a activitatii proprii.
Urmarirea, reflectarea, controlul si analiza indeplinirii executiei prevederilor bugetului de venituri si cheltuieli se realizeaza de catre contabilitate in mod operativ si curent prin intermediul sistemului conturilor sintetice si analitice cat si la incheierea perioadelor de gestiune prin intermediul bilantului si a anexelor la bilant. Prelucrarea si analiza informatiilor cuprinse in bilant sunt prezentate in fata Comitetului de Administratie al BCU pe baza caruia se va cunoaste situatia de fapt a cauzelor si factorilor ce au determinat indeplinirea sau neandeplinirea prevederilor bugetare.
Deasemenea se foloseste pentru consemnarea fenomenelor economice, documente care sunt acte specifice cum sunt: condica de prezenta, bonul de consum de materiale, aparate tehnice de inregistrare, etc.
Evidenta cheltuielilor se tine pe doua domenii:
Din punct de vedere al platilor nete de casa si anume in fisa de executie bugetse inregistreaza fiecare plata efectuata cu ordin de plata sau cec, depunerile de numerar cu foi de varsamant si incasarile reprezentand dicverse debite sau alte sume. Platile nete de casa se obtin astfel:
plati nete de casa=Plati-(incasari + depuneri).
Valoarea lor trebuie sa fie egala cu soldul fiecarui extras de cont, respectiv cu valoarea fiecarui capitol de plati (cheltuieli)
Din punct de vedere al cheltuielilor efective, ceea ce presupune ca fiecare subdiviziune a clasificatiei economice, sa se compare ce s-a platit, ce s-a consumat din stoc, ce a ramas de platit pentru stocurile de valoare materiala.
4.3 Contabilitatea BCU, proprie si pentru activitati centralizatoare ori periodica (prin dare de seama contabila bugetara)
4.3.1) Proceduri privind organizarea si conducerea contabilitatii la BCU
Cadrul juridic utilizat in tinerea contabilitatii BCU Iasi este reprezentat de:
- Ordinul Ministrului Finantelor Publice numarul 1746 din 17 decembrie 2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii patrimoniului institutiilor publice, a planului de conturi pentru aceste institutii si a monografiei privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni.
- Legea contabilitatii prepublicata - ordinul Guvernului Romaniei numarul 70/ 2004 pentru modificarea si completarea legii contabilitatii 82/1991.conform careia contabilitatea publica cuprinde:
Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarile veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar
Contabilitatea trezoreriei statului
Contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si a excedentului sau deficitului patrimonial
Contabilitatea destinata analizearii costurilor programelor aprobate
Ca unitate lucrativa Bcu este obligata sa organizeze si sa desfasoare activitate contabila proprie.
Se utilizeaza contabilitatea in partida dubla si este necesara organizarea contabilitatii bugetare in concordanta cu gruparea veniturilor si cheltuielilor stabilite prin clasificatia bugetara, adica se impune utilizarea conturilor de venituri si cheltuieli desfasurate pe patizi si fise deschise pe subdiviziunile clasificatiei bugetare.
o Contabilitatea veniturilor se organizeaza pe feluri de venituri dupa natura lor potrivit clasificatiei indicatorilor privind finantele publice si bugetul aprobat pe capitole si subcapitole.
o Contabilitatea creditelor bugetare, a platilor de casa si a cheltuielilor efective se organizeaza si conduce pe structura clasificatiei economice pe capitole si subcapitole de cheltuieli, iar in cadrul acestora pe articole, aliniate, conform bugetului aprobat.
Inregistrarea operatiunilor presupune existenta documentelor justificative, fie document cu document, fie pe baza unui document centralizator, in care se inscriu mai multe documente justificative, ale caror continut se refera la aceleasi operatiuni economice si care privesc aceeasi perioada. Deasemenea, inregistrarile se pot face pe baza notelor contabile, pentru operatiunile economice pentru care nu se intocmesc documente justificative.
Pentru stabilirea procedurilor de organizare si conducere a contabilitatii se urmareste:
o Intocmirea si aprobarea de catre Consiliul de Administratie al BCU a organigramei cu detailierrea in privinta activitatii financiar- contabil;
o Elaborarea fisei postului pentru personalul din compartimentul financiar-contabil si pentru salariatii din alte compartimente care intocmesc documente justificative care sunt inregistrate in contabilitate;
o Asigurarea cu personal calificat de specialitate:
selectarea personalului de specialitare si instruirea personalului ( la angajare, la trasarea unor sarcini de servici, cu modificarile legislative
asigurarea legislatiei financiar-contabile si fiscale, a normelor metodologice referitoare la activitatea desfasurata de salariatii implicati in intocmirea, utilizarea si controlul documentelor justificative;
o intocmirea declaratiilor cu caracter fiscal privind impozitul pe salarii, contributiei la asigurarile sociale
o intocmirea bilantului contabil si a anexelor
o intocmirea raportului de gestiune ( intocmire, verificare si aprobare, depunere la organele legale competente)
o stabilirea circuitului documentelor justificative;
In realizarea contabilitatii se folosesc mijloace, procedee si norme stabilite de Ministerul Finantelor Publice.
Planul de conturi
Prin Ordinul Ministrului Finantelor numarul 1394/01.081995 s-a aprobat clasificatia indicatorilor privind finantele publice, care precizeaza fiecare venit bugetar, destinatia si natura cheltuielilor bugetare. Aceasta este stabilita distinct pentru venituri bugetare si pentru cheltuieli bugetare si se adapteaza si se completeaza de catre Ministerul Finantelor Publice in functie de modificarea legislatiei. Aceasta serveste doar la sistematizarea si functie de modificarea legislatiei. Acesta serveste doar la sistematizarea si corelarea unitara a indicatorilor bugetari si a fondurilor constituite in afara bugetului. Structura planului de conturi este simbolizat prin clase notate de la 0 la 9 astfel:
Clasa 0-mijloace fixe si terenuri
1-mijloace banesti 5-venituri
2-decontari 6-materiale
3-fonduri 7-finatnari si credite bancare
4-cheltuieli 9-conturi in afara bilantului
Fiecare clasa in parte contine 1 sau mai multe conturi sintetice de gradul I simbolizat cu 2 cifre, care la randul lor contin 1 sau mai multe conturi sintetice de gradul II simbolizate prin 3 cifre. Conturile sintetice de gradul II contin unu sau mai multe conturi anlititce simbolizate cu 5 cifre.
4.3.2) Principalele operatiuni contabile la BCU
Conform cu obiectul sau de activitate BCU consemneaza operatiunile ce tin de incasarea veniturilor si efectuarea platilor pentru cheltuieli.
Este cazul consemnarii alimentarii disponibilitatilor, cumpararea de materiale si consumul lor pe necesitati proprii, precum si achitarea fata de furnizori. Pe baza datelor inregistrate BCU intocmeste o dare de seama catre MEN, pe baza careia are loc decontarea cheltuielilor pentru ca finantarea se evidentiaza numai la nivelul OPC prin intermediul contului " Finantareade la buget pentru anul curent"
In cazul platii salariilor, pe baza statului de salarii, si a listelor de plata intocmite pe angajati, cheltuielile BCU inregistrate sunt "drepturile de personal", "decontari privind asigurarile sociale", "decontari contributiilor"
BCU isi achita obligatiile fata de terti :
o CAS: inregistrarea in contabilitate se face prin egalitatea CAS unitate si CAS salariat la "plati asigurari sociale de stat.
Platitorul este BCU iar beneficiarul este DJOFM, iar plata se realizeaza prin trezorerie
o CASS: idem
o Decontari privind contributia la fondul de ajutor de somaj la conturile - " plati ajutor somaj, salarii, plati asigurari sociale de stat"
o Decontari cu bugetul de stat presupune plata impozitului pe salarii
Pe baza registrului de casa, Bcu incaseaza necesarul pentru plata salariilor, concediu de odihna si concediu medical, iar pe baza extrasului de cont, BCU achita acestea.
Deasemenea pe baza registrului de casa se inregistreaza si contravaloarea taxelor.
Amenzile privind intarzierile sau pierderea cartilor se consemenaza in Foaia de varsamant, si se sace pe baza de chitanta.
Achizitia de carti si publicatii se face din "fondul mijloace fixe", si presupune inregistrarea in documente ca : Borderou, aviz de expeditie de la furnizor si dispozitie de livrare.
O alta operatiune este cea privind incasarea contravalorii chiriei de la Libraria Tineretulu, care implica debitarea contului de "disponibilitati din veniturile institutiei de invatatmant - chirii" si creditarea contului de " venituri ale institutiei de invatamant superior". Documentele implicate fiind extrasul de cont, ordinul de plata de la Librarie prin Bancpost catre BCU, operatiune realizata prin trezoreria Iasi.
Alte operatiuni sunt specifice achitarii contravalorii utilitatilor (catre RAJAC, ROMTELECOM, etc), care se fac pe baza de factura si ordin de plata.
4.3.3) Darea de seama contabila
Confoem Legii contabilitatii republicata, BCU ca institutie publica, are obligatia de a intocmi situatii trimestriale si anuale. Acestea reprezinta documente oficiale de prezentare a situatiei patrimoniului si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli.
In componenta situatiei financiare trimestriale si anuale se cuprind: Bilantul, Contul de executie bugetara si anexe ( detailierea cheltuielilor, finantarea bugetara, contul de executie al fondurilor speciale, etc)
BILANTUL cuprinde elementele patrimoniale sub aspectul componentei materiale si a provenientei, precum si rezultatele financiare ale activitatii unei institutii publice.
Structura sa cuprinde posturi bilantiere reprezentand indicatorii grupati pe elemente de activ si pasiv:
o Activul = cuprinde indicatorii privind mijloacele economice (imobilizari, stocuri, mijloace financiare, drepturi de incasat,) plasati in ordinea inversa a lichiditatii lor;
o Pasiv = cuprind indicatorii privind sursele proprii si straine in ordinea inversa a exigibilitatii lor, si anume:
A Fonduri
B Finantari de la buget, venituri proprii, decontari si alte surse:
- finantarea institutiilor
- venituri bugetare
- decontari, creditori si alte surse
- mijloace cu destinatie speciala, fonduri speciale si credite bancare
Indicatorii din bilant se obtin prin preluarea si prelucrarea datelor din conturile sintetice de gradul I sau gradul II, care figureaza in balanta de verificare intocmita la sfarsitul exercitiului. Bilantul se intocmeste pe baza ultimei balante de verificare a conturilor sintetice puse de acord cu soldurile analitice, incheiata dupa inregistrarea tuturor documentelor in care au fost consumate operatiunile financiar-contabile aferente perioadei raportate.
Modelul bilantului contabil se emite de catre Ministerul Finantelor. Dupa verificarea si amplasarea de catre directorul-general si a contabilului sef, bilantul cu anexele se depun la Ministerul Educatiei si Cercetarii. Acesta verifica si analizeaza datele din bilant urmarind exactitatea si realitatea raportarilor. Aceasta se face pe baza corelarii informatiilor din bilant, anexa la bilant si un raport explicativ.
CONTUL DE EXECUTIE A BUGETULUI institutiei publice si detailierea cheltuielilor:
Este corespondentul contului de profit si pierdere intocmit de agentii economice si reprezinta gradul de indeplinire a ceea ce institutia si-a propus, reflectand masura in care s-a realizat previzionarea din bugetul de venituri si cheltuieli.
Ecuatia generala utilizata este
Daca bilantul constata rezultatul, contul de executie il explica.
Acest document se intocmeste de catre ordonatorul de credite, pe structura clasificatiei bugetare, corespunzator bugetului de venituri si cheltuieli aprobat.
Ca structura acestuia sunt cuprinse doua parti:
Venituri bugetare
-activitatea
bugetara
Cheltuieli bugetare
- activitatea extrabugetara
In contul de executie sunt prezentate comparativ:
veniturile prevazute in plan a se realiza si veniturile realizate
creditele bugetare prevazute a se consuma si cheltuielile bugetare realizate sub cele 2 aspecte: - plati nete
- cheltuieli efective
Ca anexa la bilant se ataseaza - DETAILIEREA CHELTUIELILOR - in care se gasesc aceleasi rubrici ca si in contul de executie bugetara, si anume:
- prevederile anuale, unde se inscriu creditele aprobate initial
- prevederi trimestriale echivalente cu creditele definitive
- plati efective
-cheltuieli efective
Evidenta economica presupune deci :
- Urmarirea modului in care se respecta legislatia economica si alte norme de drept
- Asigurarea cunoasterii situatiei economice aflate in proprietatea BCU
- Inregistrarea activitatii desfasurate, dand posibilitatea compararii activitatii curente ce se desfasoara cu perioada de gestiune anterioara
- Permite stabilirea rezultatelor executarii bugetelor;
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
