Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
RESPONSABILITATILE FUNCTIILOR DE COMANDA
ALE BATALIONULUI DE INFANTERIE SI ACTIVITATEA
STATULUI MAJOR
Structura de comandament a batalionului de infanterie
Comandamentul batalionului de infanterie este organizat, in principiu, astfel:
Pentru esalonul B. care nu este autorizate sa detina anumite functii in cadrul grupului special al statului major, comandantul numeste prin cumul ofiterii care desfasoara aceste activitati suplimentare. De asemenea, comandantul poate constitui alte grupuri de stat major specifice cu aprobarea esalonului superior.
1. Loctiitorul comandantului
1. Reprezinta autoritatea investita cu participarea la exercitarea actului de comanda al batalionului din care face parte.
2. Loctiitorul poate solicita comandantului numirea unor ofiteri din comandament sau din subunitatile subordonate, pentru a-l consilia sau poate primi un grup temporar de lucru care sa-i fie la dispozitie.
3. Loctiitorul comandantului isi desfasoara activitatea, de regula, in punctul de comanda de rezerva al batalionului. In anumite situatii, el isi poate desfasura activitatea in cadrul altui element al sistemului de comanda, conform planului de operatii.
2. Statul major
2.1. Atributiile statului major
Activitatile statului major se concentreaza asupra scopului statului major - acela de a-l asista pe comandant. Aceasta se realizeaza in principal prin contributia statului major in luarea la timp a deciziilor si modul de punere in aplicare, de executare a acestora.
Comandantul si statul major sunt intr-o continua alerta pentru a accelera procedurile dificile sau care dureaza mult. Activitatile statului major contribuie la indeplinirea misiunii si procedurile angajate sunt mijloace pentru indeplinirea misiunii intr-o maniera eficienta.
Statul major:
a) este elementul de baza al comandamentului prin care se realizeaza conducerea fortelor subordonate;
b) asigura furnizarea de informatii catre comandant;
c) pregateste, actualizeaza si sustine estimarile;
d) face recomandari;
e) pregateste planurile si ordinele;
f) urmareste executarea deciziilor;
g) pregateste activitatile si asigura repartizarea echilibrata a sarcinilor pe module;
h) conduce antrenamentul;
i) coordoneaza permanent activitatile modulelor din compunere;
j) asigura organizarea, instalarea si deplasarea in timp scurt a punctelor de comanda;
k) transmite oportun misiunile;
l) prezinta comandantului riscurile ce pot apare in conducere;
m) asigura executarea controalelor, mentinerea permanenta a legaturii cu fortele din subordine si cunoasterea situatiei tactice a acestora;
n) asigura executarea procedurilor administrative.
Operativitatea statului major reprezinta cerinta principala a activitatii sale si se realizeaza prin:
a)cunoasterea permanenta a situatiei, a ordinelor primite si a masurilor stabilite de comandant;
b) intelegerea clara a misiunii primite;
c)culegerea, centralizarea, analiza si exploatarea oportuna a datelor si informatiilor despre inamic, fortelor proprii, teren si alti factori;
d) transmiterea la timp a misiunilor la subordonati si urmarirea indeplinirii lor;
e)selectarea celor mai importante si urgente sarcini asupra carora trebuie sa-si concentreze eforturile;
f) efectuarea in timp scurt a calculelor si intocmirea documentelor de conducere si informare, iar atunci cand timpul nu permite, a celor strict necesare indeplinirii misiunilor primite.
Statul major pregateste estimarile/evaluarile si asista comandantul in luarea deciziei; o evaluare de stat major consta din elemente semnificative, evenimente si concluzii bazate pe situatiile curente sau anticipate, pe recomandari despre felul cum resursele la dispozitie pot fi folosite si ce resurse suplimentare sunt necesare pentru desfasurarea activitatilor. Estimarile sunt prezentate sub forma de evaluari sau studii, scris sau oral si, de regula, includ:
a)proceduri de sporire a capacitatilor in zona de operatii;
b) date cu privire la insuficienta mijloacelor alocate sau la resursele ce sprijina operatiile;
c)propuneri referitoare la prioritatile pentru pregatirea, desfasurarea si sprijinul operatiilor in zona de responsabilitate;
d) propuneri privind dispozitivul de operatii;
e)organizarea pentru operatii si repartizarea subunitatilor subordonate acestora;
f) prioritatile, riscurile, relatiile de sprijin, de comanda, de control si subordonare intre structurile organice (atribuite), alocate si atasate;
g) propuneri privind repartizarea resurselor si sincronizarea angajarii in lupta a tuturor fortelor pentru a sprijini manevra;
h) planificarea misiunilor;
i) dispunerea si manevra subunitatilor.
Statul major pregateste si distribuie planurile si ordinele pentru executarea (finalizarea) deciziei comandantului, coordonand toate activitatile necesare. Monitorizarea executiei deciziei cuprinde toate actiunile desfasurate de statul major pentru executarea instructiunilor, planurilor si ordinelor in zona de responsabilitate.
2.2. Organizarea statului major
Ofiterii din statul major ajuta comandantul in coordonarea planurilor, actiunilor si operatiilor de comanda. Colectiv ei au responsabilitatea pentru intreaga gama de responsabilitati ale comandantului cu exceptia in care comandantul decide sa aiba controlul personal, precum si in toate acelea in care alti ofiteri au responsabilitati in conformitate cu legile si reglementarile specifice statului major. Ofiterii din statul major pentru coordonarea actiunilor sunt raspunzatori direct in fata sefului de stat major.
Statul major include urmatoarele module functionale tip S: S1- personal; S2- cercetare; S3- operatii si instructie; S4- logistic; S6 -comunicatii si informatica; D.C.
In unele cazuri, pe timpul pregatirii si desfasurarii operatiei, in raport de particularitatile misiunilor primite si de evolutia situatiei, statul major poate constitui grupari functionale (grupe de lucru, centre de comanda completate cu alte elemente functionale etc.), conform celor stabilite de comandant.
2.2.1. Seful de stat major
Seful de stat major se subordoneaza comandantului, este autoritatea investita cu coordonarea activitatii statului major si ia decizii, care privesc intreaga unitate, doar in absenta comandantului si a loctiitorului acestuia. El are in subordine modulele statului major.
Seful de stat major este capabil sa anticipeze evenimentele de pe campul de lupta, sa inteleaga in cele mai mici amanunte viziunea comandantului asupra operatiilor militare, precum si asupra cerintelor si evolutiei cursului acestora.
Seful de stat major cunoaste:
a) situatia si prevede schimbarile probabile ale acesteia;
b) preocuparile si intentiile comandantului pentru folosirea fortelor si pentru desfasurarea operatiilor militare;
c) stadiul completarii cu resurse a fortelor;
d) continutul ordinelor pe care le-a dat comandantul.
Seful de stat major raspunde de:
a) activitatea modulelor statului major;
b) coordonarea activitatii statului major cu a celorlalte elemente din comandament;
c) organizarea activitatii de control a structurilor subordonate;
d) integrarea si sincronizarea planurilor de operatii;
e) managementul informational statului major;
f) planificarea mascarii si prevenirea fratricidului in planurile de operatii;
g) determinarea nevoilor de legaturi; stabilirea acestora pentru schimbul de informatii si primirea echipelor de legatura;
h) supravegher2耀 directa a activitatii din punctul de comanda, inclusiv dispunerea, protectia, siguranta si comunicatiile;
i) disciplina, moralul, capacitatea operationala si de reactie ale statului major;
j) organizarea, planificarea si conducerea pregatirii statului major;
k) organizarea activitatii statului major in conformitate cu misiunea primita si precizarile comandantului;
l) coordonarea activitatilor pe verticala (cu structurile subordonate) si pe orizontala (cu statele majore ale unitatilor vecine);
m) informarea comandantului, loctiitorului (atunci cand primeste aceasta misiune de la comandant), sefilor de module si comandantilor subordonati despre noile misiuni, instructiuni si schimbari de situatie;
n) directionarea si supravegherea procesului de planificare al activitatii statului major;
o) precizarea S2, a datelor necesare pentru organizarea cercetarii campului de lupta;
p) cunoasterea si verificarea executiei ordinelor si instructiunilor pe care comandantul le transmite statului major si comandantilor subunitatilor subordonate acestora.
Seful de stat major este obligat sa asigure ofiterilor directionali si de legatura:
a) modul de pregatire a acestora;
b) mijloacele de transport si de comunicatii;
c) militarii pentru paza si siguranta pe timpul deplasarii;
d) documentele ce trebuie date comandantului (sefului de stat major) la care sunt trimisi;
e) documentele de conducere in secret;
f) parola de identificare pentru unitatea (subunitatea) respectiva.
2.2.2. S1-personal
S-1 este structura care analizeaza, evalueaza, conduce, potrivit conceptiei operatiei, toate activitatile de asigurare si intrebuintare a resurselor umane, si are responsabilitati pentru toate problemele de personal.
Seful S1 conduce, coordoneaza si raspunde de activitatea intregului modul; pregateste estimari si elaboreaza propuneri specifice domeniului sau de responsabilitate pe care, la ordin, le prezinta comandantului.
S1 are urmatoarele indatoriri:
a) sa pastreze puterea de lupta a unitatii, prin asigurarea sprijinului cu personalul;
b) sa supravegheze facilitatile medicale, juridice, de siguranta si relatii civile (inclusiv activitatea civililor);
c) sa coordoneze sprijinul religios impreuna cu echipa religioasa a batalionului;
d) sa coopereze cu S4;
e) sa deplaseze personal calificat in locurile unde este necesar pentru a-si indeplini misiunea.
2.2.3. S2- Cercetare
S2 este structura specializata pentru rezolvarea problemelor privind informatiile militare.
Seful S2 conduce nemijlocit structura proprie si coordoneaza intr-o idee unitara, subunitatea de cercetare pentru culegerea datelor si informatiilor necesare procesului de comanda si control.
Rolul S2 in analiza tintelor si legaturilor sale importante cu S3 si OSF sunt vitale pentru indeplinirea misiunii.
S2 are urmatoarele indatoriri:
a)sa pregateasca cercetarea campului de lupta cu comandantul si S3 folosind sursele de obtinere a informatiilor ale batalionului si cele ale esalonului superior;
b) pregateste si transmite estimarile rezultate in urma analizei informatiilor;
c)ajuta comandantul in stabilirea prioritatilor de cercetare si a cerintelor informatiilor;
d) supravegheaza eforturile de contracarare a mijloacelor de cercetare ale inamicului, instruirea cercetarii, preocuparea si distribuirea hartilor, pastrarea si controlul informatiilor clasificate;
e) planifica, pregateste si supravegheaza operatiile de cercetare si supraveghere, actualizand estimarile;
f) planifica patrulele batalionului, culegerea informatiilor, cercetarea si supravegherea;
g) informeaza pe seful de stat major despre situatia inamicului;
h) lucreaza impreuna cu OSF si reprezentantul S3 pentru a se asigura ca informatiile circula intre modulele statului major;
i) dezvolta si initiaza planul de cercetare si supraveghere, identifica cerintele informatiilor, si anunta S2 de la brigada despre informatiile care nu pot fi obtinute de catre facilitatile batalionului.
2.2.4. S3- Operatii si instructie
Seful operatilor si instructiei conduce, coordoneaza si raspunde de activitatea intregului personal din compunerea modului.
Seful S3 este principalul asistent al comandantului in coordonarea si planificarea luptei.
S3 are urmatoarele indatoriri:
a) monitorizeaza lupta, se asigura ca facilitatile de sprijin sunt asigurate unde si cand este necesar si anticipeaza evolutia situatiei;
b) consiliaza pe comandant asupra problemelor privind lupta, sprijinul luptei, operatiile, organizarea si instructia;
c) cand seful de stat major este absent, S3 coordoneaza si sincronizeaza planurile de lupta si controleaza statul major in timpul procesului de elaborare al deciziei;
d) planifica operatia in cooperare cu celelalte module ale statului major;
e) raspunde, cu ajutorul ofiterilor si personalului contractual civil din cadrul statului major, pentru integrarea operatiilor in cadrul planului tactic (operatiile psihologice, operatii de razboiul electronic, operatiile de baraj si contramasuri electronice, operatiile de siguranta, masurile impotriva mijloacelor de cercetare ale inamicului, operatii de inducerea in eroare si operatii de deplasare tactica a fortelor);
f) stabileste prioritatile de comunicatii pentru sprijinul tactic al operatiilor;
g) coopereaza cu seful de stat major si S6 in punctul de comanda principal;
h) coordoneaza activitatile cu S2, OSF, ofiterul de geniu si ofiterul de aparare antiaeriana pentru a se asigura ca planurile acestora sprijina conceptia comandantului;
i) coopereaza strans cu S4 pentru a se asigura ca planurile tactice pot fi sprijinite logistic;
j) seful S3 ramane impreuna cu comandantul pe timpul luptei, daca comandantul stabileste acest lucru;
k) asigura comandantului informatiile care au un impact imediat asupra luptei; seful S3 si seful de stat major se completeaza unul pe celalalt pentru a oferi comandantului neintrerupt informatii vitale;
l) ia in evidenta informatiile care afecteaza zona de interes sau de operatii a unitatii si care sunt raportate sefului de stat major.
Din compunerea modulului S3, de regula, fac parte urmatoarele compartimente si birouri:
a) planificare si conducere actiuni militare;
b) planificare si conducere instructie;
c) interoperabilitate, standardizare si evaluare.
2.2.5. S4- Logistica
S4 este principala structura a statului major care raspunde de planificarea si de conducerea logisticii batalionului.
Seful S4 conduce, coordoneaza si raspunde de activitatea intregului modul. Pregateste estimari si elaboreaza propuneri specifice domeniului sau de responsabilitate pe care, la ordin, le prezinta comandantului.
S4 are urmatoarele indatoriri:
a) stabileste rutele de deplasare si dispunerea elementelor logistice;
b) pregateste si dezvolta planurile logistice in concordanta cu planurile tactice curente si anticipeaza necesitatile logistice viitoare;
c) raspunde de pregatirea si distribuirea planurilor si ordinelor de sprijin logistic atunci cand acestea se emit separat;
d) stabileste cerintele de lucru ale civililor, colectarea si dispunerea materialelor excedentare sau deteriorate;
e) monitorizeaza indeaproape situatia tactica pentru a incepe cat mai curand posibil reaprovizionarea;
f) controleaza comandantul subunitatilor logistice.
Din compunerea S4, de regula, fac parte urmatoarele compartimente/birouri:
a)planificare logistica;
b) conducere logistica.
2.2.6. S6- Comunicatii si informatica
Este structura care planifica, organizeaza si conduce realizarea si exploatarea sistemului de comunicatii si informatica necesare conducerii, coordonarii si instiintarii operatiilor militare. Stabileste modul de intrebuintare a mijloacelor de comunicatii la toate esaloanele din subordine.
Seful comunicatiilor si informaticii conduce, coordoneaza si raspunde de activitatea intregului modul. El pregateste estimari specifice domeniului de responsabilitate pe care, la ordin, le prezinta comandantului.
S6 are urmatoarele indatoriri:
a) organizeaza sistemul de comunicatii si informatica;
b) repartizeaza fortele si mijloacele pentru realizarea sistemului de comunicatii si informatica;
c) gestioneaza spectrul de frecvente repartizat si il aplica pe categorii de utilizatori;
d) asigura managementul sistemelor de comunicatii si informatica ale punctelor de comanda;
e) analizeaza problemele de comunicatii privind dispunerea punctelor de comanda, a mijloacelor specifice, precum si utilizarea activitatii de comunicatii si pe linia dezinformarii;
f) asigura compatibilitatea electromagnetica;
g) pregateste, intocmeste si prezinta estimari privind comunicatiile;
h) colaboreaza cu S-3, pentru actualizarea si acoperirea oportuna a nevoilor de legatura;
i) monitorizeaza si coordoneaza toate aspectele de comunicatii privind comanda, controlul, comunicatiile si calculatoarele in intreg sistemul de comanda.
2.2.7. Documente clasificate/CDC
Este direct subordonat ofiterului cu cercetarea si indeplineste atributiile conform instructiunilor PIC 1,2,3.
2.3. Grupul de coordonare din statul major
Ofiterii din grupul de coordonare sunt principalii asistenti ai comandantului aflati in raport de subordonare fata de seful de stat major. Acestia sunt responsabili pentru unul sau pentru o combinatie de domenii de interes. Ei il asista pe comandant in activitatea de coordonare si supraveghere a executarii planurilor, operatiilor si activitatilor. Prin intermediul sefului de stat major, grupul de coordonare acopera intregul domeniu de responsabilitate al comandantului. Personalul din grupul de coordonare nu este responsabil pentru domeniile pe care comandantul decide sa le controleze personal.
Comandantul poate numi ofiteri de stat major din grupul de coordonare in functiile de loctiitor al sefului de stat major sau ofiter de stat major.
Autoritatea unui ofiter de stat major din grupul de coordonare este limitata la consilierea, planificarea si coordonarea actiunilor in domeniul sau de interes.
In mod normal, activitatea ofiterilor din grupul de coordonare este corelata cu cea a altor ofiteri de stat major, din alte domenii de interes. De aceea se impune o definire foarte clara a responsabilitatilor pentru a asigura coordonarea si a preveni conflictul. Fisa postului si procedurile operationale standard furnizeaza definitiile clare privind responsabilitatile si cerintele de coordonare.
Ofiterii din grupul de coordonare sunt responsabili pentru culegerea de informatii; ei trebuie sa-i furnizeze comandantului recomandari precise si oportune care sa-i permita sa ia cele mai bune decizii. Acestia trebuie sa solicite adeseori informatii si recomandari de la ofiterii din grupul special; de asemenea, trebuie sa se informeze reciproc in cadrul grupului de coordonare, in functie de cerinte.
2.4. Grupul special al statului major
Ofiterii de stat major din grupul special ii consiliaza pe comandant si pe ceilalti membri ai statului major in domeniile lor de specialitate. Numarul si responsabilitatile acestora variaza in functie de esalon. Ofiterii din grupul special sunt organizati in conformitate cu specialitatile lor. Spre exemplu, ofiterul insarcinat cu coordonarea sprijinului prin foc (OSF), este ofiterul de stat major care are responsabilitate sprijinul prin foc si artileria. In anumite cazuri, ofiterul de stat major din grupul special poate fi si comandant de subunitate, spre exemplu comandantul unui divizion de artilerie.
Comandantul stabileste pentru toti ofiterii din grupul special ofiteri directionali din grupul de coordonare.
Alti ofiteri din grupul special isi desfasoara activitatea zilnica in colaborare cu mai multi ofiteri din grupul de coordonare. Spre exemplu, ofiterul cu transporturile actioneaza in subordinea S4 dar isi coordoneaza activitatea cu S1, S2, S3 si S6.
3. Grupul personal din comandament
Ofiterii din grupul personal isi desfasoara activitatea sub controlul direct al comandantului, ei mai pot actiona ca ofiteri din grupul special atunci cand coordoneaza activitati specifice impreuna cu alti membri ai statului major. Atunci cand actioneaza ca ofiteri din grupul special se subordoneaza sefului de stat major si sunt coordonati de catre un ofiter din grupul de coordonare.
Membrii grupului personal sunt:
a) cei care sunt desemnati ca asistenti/consilieri personali ai comandantului;
b) ofiteri pe care comandantul doreste sa-i supravegheze direct;
c) ofiteri care prin lege/regulament au o relatie speciala cu comandantul.
In grupul personal al comandantului sunt inclusi: consilierul, preotul, ofiterul cu relatiile publice, medicul generalist, medicul stomatolog si juristul. Acestia, pot desfasura unele activitati in calitate de membri ai grupului personal iar altele in calitate de membri ai grupului special sau ai unei sectiuni din grupul de coordonare.
3.1. Asistenta religioasa
Preotul coopereaza strans cu S1. Este consilier special si are acces la comandant. Consiliaza comandantul privind asigurarea religioasa, grija pastorala, moralul unitatii si problemele religioase locale. Preotul asigura sprijinul religios corespunzator soldatilor pe campul de lupta.
Misiunile sprijinului religios includ desfasurarea si asigurarea slujbelor, ritualurilor si serviciilor de binefacere, grija pastorala si consolarea, activitatile pastorale pe campul de lupta, serviciile memoriale.
3.2. Medicul sef
Medicul sef este consilierul medical al comandantului. El controleaza, de asemenea, conducatorul plutonului medical si asistentul medical al grupei de tratament.
Este raspunzator de toate tratamentele medicale asigurate de plutonul medical. Cu ajutorul asistentului medical, asigura punctul medical al batalionului in cadrul coloanelor de transport ale esalonului intai. Impreuna cu formatiunile plutonului medical, asigura tratamentul ranitilor si bolnavilor si il informeaza pe comandant despre starea de sanatate a batalionului.
Coopereaza cu S1 in realizarea estimarilor medicale.
3.3. Contabilul sef
Contabilul sef se subordoneaza nemijlocit comandantului si este organul de specialitate al acestuia pe probleme economico-financiare.
Contabilul sef raspunde de asigurarea financiar-contabila care se executa in scopul stabilirii, cererii, obtinerii, contabilizarii, utilizarii si justificarii resursei financiare destinata batalionului, pentru a putea permite realizarea gradului de sprijin logistic ordonat si pentru plata drepturilor banesti ale personalului.
Are in subordine urmatoarele compartimente/birouri: contabilitate; financiar; casier.
3.4. Ofiterul cu relatii publice
Ofiterul cu activitatea de relatii publice indeplineste rolul de purtator de cuvant al comandantului batalionului, se subordoneaza nemijlocit sefului S3 si are in responsabilitate urmatoarele domenii:
a) gestionarea imaginii publice a batalionului;
b) informarea personalului unitatii cu problemele ce privesc in mod direct sau indirect actiunile batalionului si ale celorlalte unitati si mari unitati;
c) realizarea unei comunicari permanente si reciproc avantajoase cu reprezentantii comunitatilor locale din zona actiunilor batalionului;
d) informarea oportuna a mas-mediei centrale si locale privind principalele activitati desfasurate de batalion;
e) gestionarea crizelor mediatice;
f) consilierea comandantului pe probleme de relatii publice.
ANEXA nr.3
(Art.116; 128)
ORDINUL PRELIMINAR/DE AVERTIZARE (WARNO)
- o varianta pentru aparare -
NESECRET
(Confirma ordinul verbal din data de 282300ZOCT.2004)
Copia nr. . din . copii B. 143 I. P.C.B.143 I.(FS 894632) 290300Z Octombrie 2004 NUMAR MESAJ CB 45
ORDIN PRELIMINAR Nr.02
Referinte: - Harti U.T.M., 1:50 000, Ed.I.2000;
- Ord.Act.05 al Bg.14 Mc.
Timp operativ: ZULU (local)
1. SITUATIA:
a. Elemente ale Bg.4 Mc. executa deplasarea catre linia frontului din zonele de dispunere din adancime. Cea mai importanta concentrare de forte a fost semnalata in zona cu centrul pe localitatea PAULESTI (FS 7428). D.4 Mc. face parte din fortele principale ale C.8 A., care este in curs de realizare a dispozitivului de lupta pentru ofensiva.
Se estimeaza ca inamicul nu trece la ofensiva mai devreme de 48 ore (311200ZOCT.).
b. Subordonari si resubordonari. Cp.3 I./B.143 I. trece in subordinea B.144 Tc., incepand cu 290600ZOCT. Cp.2 Tc./B.144 Tc. trece in subordinea B.143 I., incepand cu 290600ZOCT.
2. DATA SI ORA ESTIMATA PENTRU INCEPEREA DEPLASARILOR:
Deplasarea catre zona pozitiilor de aparare incepe cel mai devreme la 290630ZOCT.
Ordinea de deplasare va fi precizata in ordinul de operatii.
3. NATURA SI DATA INCEPERII OPERATIILOR:
B.143 I. trece la aparare in sectorul FS988652, FS9888846O4, FS880610, FS887, INCEPAND CU 311200ZOCT.2004, cu misiunea de a distruge fortele si mijloacele unui regiment mecanizat.
4. DATA SI LOCUL EMITERII ORDINULUI DE OPERATII:
OPORD-ul comandantului B.143 I. va fi transmis la P.C.B.143 I.(FS894632), la 291200ZOCT2004.
Grupul de elaborare a ordinului va participa la activitate.
5. SPRIJIN LOGISTIC:
Seful de stat major si ofiterul cu exploatarea tehnicii stabilesc cu personalul de specialitate al B.144 Tc., detaliile necesare organizarii activitatii de mentenanta, ca urmare a subordonarilor si resubordonarilor efectuate.
Comandantii de subunitati stabilesc, impreuna cu seful S4, graficul de distribuire a necesarului de munitie. Completarea cu munitie se incheia pana la 290600ZOCT.
COMANDANTUL.B.143 I.
Lt.col.,
IONESCU MARIAN
AUTENTIFICARE
Sef S3
Mr.,
COSTESCU MUGUREL
ANEXA nr.4
(Art.116; 152)
ORDINUL DE OPERATII (OPORD)
-o varianta pentru ofensiva-
NESECRET
Copia nr. 1 din 8
copii B. 171I. P.C.B.171 I. (FS
895844) 300600 Z
August 2001 NUMAR MESAJ
CB 44
ORDINUL DE OPERATII nr. 03
Referinte: - Harti U.T.M., 1:50.000, Ed. I 2000;
- Ord.Op. 03 al Bg. 17 Mc.
Timp operativ: ZULU (local).
Organizarea pentru lupta:
Cp. 1I. (+)
- 3/1 /212 /B.21Ge.
- 1/Pl.R.A.A. /B.171I.
- Ech.Med.nr.1
Cp.2I. (+)
- 1/212 /B.21 Ge.(-)
- 2/Pl.R.A.A. /B.171I.
- Ech.Med.nr.2
- 2 /Bt.A.Bl.Mx.
Cp.3I. (-)
- 1 /Bt.A.Bl.Mx.
La dispozitia Cdt.B.171I.
- Pl.Cc.
- Bt.Ar.120 mm
- Pl.R.A.D./Bt.A.Bl.Mx.
- 1 /Cp.3I.(Rezerva)
- 3 /Pl.R.A.A./B.171I.
- Cp. Log.
1. SITUATIA:
a. Inamicul (ANEXA "A", Informatii)
(1) Dispunere, compunere, tarie (gradul de completare).
Dispunere. Aliniamentul principal de aparare al inamicului este organizat la Est de DN 11 A, de-a lungul liniei de caroiaj N-S FS40. Fortelor proprii li se opun elemente ale R.571I.Mo. care actioneaza in zona de siguranta a D.57Mc.
In zona de responsabilitate a B.171I., fortele inamicului au organizat pozitii ale sigurantei de lupta pe un aliniament cuprins intre FS 1379 si FS 1988. La FS 178805 s-a descoperita o concentrare de tancuri.
Inamicul se gaseste pe pozitii de circa 24 ore si probabil a organizat apararea pe aliniamente succesive pe o adancime de aproximativ 20 km catre Est.
Fortele inamicului care actioneaza in zona de responsabilitate a Bg.17Mc. sunt sprijinite de fortele si mijloacele de geniu din organica D.57Mc. si beneficiaza probabil de sprijinul prin foc al artileriei gruparii de forte.
Fortele de cercetare ale D. 57Mc. au suferit pierderi mari in cursul actiunilor anterioare si la aceasta ora sunt probabil in incapacitate de lupta.
Batalionul de infanterie moto care actioneaza in zona de responsabilitate a B.171I. se gaseste probabil in centrul dispozitivului de aparare al R.571I.Mo.
Compunere. D.57Mc. are in organica R.571, 572I.Mo. (echipate cu B.T.R.-60), R.573Mc. (echipat cu B.M.P.-1) si R.574Tc. (echipat cu T-72).
R.571 I.Mo. este echipat cu TAB de tipul BTR-60 si are in organica 3 batalioane de infanterie moto, intarite probabil cu cate o companie de tancuri.
Nu s-au semnalat modificari semnificative in compunerea fortelor inamicului, stabilita in cursul actiunilor de lupta anterioare.
Tarie (gradul de completare). Fortele inamicului din zona de actiune a Bg.17Mc. sunt estimate la cca. 60 % in personal si 70 % in tehnica de lupta.
(2) Posibilitati
Inamicul are posibilitatea folosirii munitiei chimice, lansata cu mijloace de artilerie. Acesta nu a folosit munitia chimica in cursul actiunilor anterioare, dar are posibilitatea sa o utilizeze pentru lovirea concentrarilor de trupe ale fortelor proprii (agenti chimici de lupta persistenti) si pentru acoperirea flancurilor descoperite ale dispozitivului sau de aparare (agenti chimici de lupta persistenti)
Inamicul are posibilitatea sa obtina superioritatea aeriana locala pentru intervale de timp de pana la 30 minute, prin folosirea a pana la 6 elicoptere MI-24, pentru sprijinul fortelor care actioneaza la sol in zona de siguranta a D.57 Mc.
Transportoarele amfibii blindate de tipul BTR-60 sunt vulnerabile la toate tipurile de mijloace antiblindate din inzestrarea fortelor proprii.
Efectivele de luptatori sunt relativ reduse, fapt care nu permite inamicului sa acopere cu forte intreaga zona de responsabilitate, in conformitate cu normele sale tactice. Acest lucru determina existenta unor intervale mari in dispozitivul de aparare al inamicului, pe care acesta va trebuie sa le acopere prin repozitionare de forte si contraatacuri planificate.
(3) Cursul probabil al actiunilor inamicului
Batalionul de infanterie moto care actioneaza in zona de responsabilitate a Bg.17Mc. face parte din fortele care duc lupta in zona de siguranta a D.57Mc. si probabil a organizat ambuscade si patrulari pentru acoperirea zonei de responsabilitate.
Este de asteptat ca inamicul sa-si organizeze operatia de retragere, probabil, acesta isi va retrage fortele pe pozitiile (aliniamentele) din adancime, numai atunci cand a intarziat suficient inaintarea fortelor proprii sau le-a produs pierderi importante.
In adancime inamicul a pregatit, probabil, un aliniament final de aparare al fortelor de acoperire, pe care va incerca sa duca lupta, astfel incat sa creeze impresia fortelor proprii ca a atins aliniamentul principal de aparare.
Inamicul are organizate probabil, rezerve locale si a planificat repozitionari de forte intre punctele de sprijin de pluton, iar in teren a amenajat obstacole, in special antitanc.
(4) Cel mai periculos curs probabil al actiunilor inamicului
Inamicul va introduce in lupta rezerva regimentului de valoare companie, pentru refacerea apararii, inainte ca fortele principale ale D.10Mc. sa intre in lupta in zona de responsabilitate a Bg.17Mc.
b. Fortele proprii
(1) Misiunea esalonului superior
Bg.17Mc. distruge elementele sigurantei de lupta ale inamicului care actioneaza in zona de siguranta, intre FS 1379 si FS 2090, pentru a permite fortelor principale ale D.10Mc. sa depaseasca aliniamentul fortelor de acoperire ale inamicului.
Intentia comandantului Bg.17Mc. este de a permite trecerea fortelor principale ale D.10Mc. fara a fi lovite de focul direct si din pozitii de tragere acoperite al inamicului care duce lupta in zona de siguranta.
In acest scop Bg.17Mc. actioneaza cu doua batalioane pentru fixarea flancurilor dispozitivului de aparare al batalionului de infanterie moto al inamicului, iar cu un batalion (efortul principal) ataca si nimiceste fortele inamicului aflate in centrul dispozitivului acestuia de aparare, dispuse pe portiunea de teren care domina comunicatia TOACA, LESPEZI - punctul decisiv al actiunilor de lupta.
(2) La flancul stang trece la ofensiva B.172I. la 020100 Z Sep. 2004, cu misiunea de a fixa de front fortele inamicului dispuse in pozitiile de aparare de la FS 2084, pentru a preveni ca acestea sa actioneze asupra flancului stang al B.171I. - efortul principal al brigazii.
(3) La flancul drept trece la ofensiva B.173I. la 020100 Z Sep. 2004, cu misiunea de a fixa de front fortele inamicului dispuse in pozitiile de aparare de la FS 1078 pentru a preveni ca acestea sa actioneze asupra flancului drept al B.171I.- efortul principal al brigazii.
(4) In adancime actioneaza B.174Tc., F.A.U. ale Bg.17Mc.
(5) In fata au trecut la aparare elemente din Bg.3 Mc. /D. 8 Mc. cu misiunea de a bloca fortele inamicului si de a permite fortelor C.8 A. sa reia operatiile ofensive.
c. Subordonari si resubordonari
Organizarea pentru lupta intra in vigoare incepand cu 301200 Aug.2004.
2. MISIUNEA:
B.171 I. trece la ofensiva la 011900 Z Sep.2004, cu misiunea de a distruge fortele inamicului dispuse in obiectivul "STANCA" cu centrul la FS 163828 (Cota 423,4) pentru a permite fortelor principale ale D.10Mc. sa atace spre Est, de-a lungul DN 14A (GRUIA, TOACA, LESPEZI, ROMANI).
3. EXECUTIA (Anexa "B", Operatii)
Intentia; Scopul acestei operatii este de a permite fortelor principale ale D.10 Mc. sa inainteze de-a lungul D.N. 14 A pentru a angaja si distruge fortele inamicului din esalonul I, care se apara la Est de DN 11 A.
La incheierea operatiei ofensive, fortele B.171I. impiedica inamicul sa loveasca cu foc direct sau din pozitii de tragere acoperita fortele principale ale D.10Mc., pe timpul deplasarii acestora pe D.N. 14 A, prin zona de responsabilitate a batalionului.
Pentru ca misiunea sa fie indeplinita cu succes, fortele batalionului nu permite inamicului sa-si repozitioneze fortele de-a lungul DN 14 A si mentin controlul deplin asupra sectorului de drum aflat in zona de responsabilitate a batalionului.
a. Conceptia
B.171I. isi indeplineste misiunea executand un atac cu infanteria debarcata pentru a rupe apararea inamicului din zona sa de responsabilitate. O companie ataca si fixeaza la teren inamicul care se apara in obiectivul "GRANITUL".
O alta companie (efortul principal al batalionului) ataca si nimiceste fortele inamicului dispuse in obiectivul "STANCA" cu centrul la cota 423,4 - punctul decisiv al actiunilor, deoarece este portiunea importanta din teren ce domina DN 14 A si este probabil aparat de principalele forte ale companiei de infanterie moto care se apara in zona de responsabilitate a batalionului.
O alta companie se infiltreaza in dispozitivul inamicului pentru a bloca contraatacurile probabile ale inamicului, ocupand punctul de sprijin nr.3.
Un pluton de infanterie, rezerva batalionului, urmeaza efortul principal.
(1) Manevra
Cp.1I. ataca, incepand cu 011900Z Sep.2004, obiectivul "GRANITUL" (FS 174835) cu misiunea de a fixa fortele inamicului dispuse in acesta, pentru a preveni repozitionarea lor impotriva efortului principal.
Cp.2I., efortul principal, ataca incepand cu 011900 Z Sep.2004, cu misiunea de a nimici fortele inamicului dispuse in obiectivul "STANCA"(FS 163828), pentru a permite trecerea fortelor principale ale D.10 Mc. pe DN 14 A.
Cp.3I. se infiltreaza in dispozitivul inamicului incepand cu 011900Z Sep.2001 pe directia de infiltrare "SAGEATA", ocupa punctul de sprijin nr.3 cu centrul la FS 178808, cu misiunea de a bloca fortele inamicului din adancime, pentru a preveni contraatacul acestora impotriva efortului principal care actioneaza la Obiectivul "STANCA".
(2) Sprijin prin foc (Anexa "C" - sprijinul prin foc).
Scopul focului executat de Dn.175Ob./Bg.17Mc. este de a limita posibilitatile de actiune ale inamicului dispus in obiectivele "STANCA" si "GRANITUL", permitand companiilor care ataca sa se apropie de punctele stabilite pentru patrunderea in obiective.
Scopul focului executat de Bt.Ar.120 mm este de a neutraliza personalul inamicului din Obiectivul "GRANITUL".
Prioritati:
- pentru focul Dn.175Ob.: Pl.Cc., ulterior Cp.2I. dupa trecerea aliniamentului initial; pentru Cp.3 I. la ordinul comandantului B.171I.;
- pentru focul Bt.Ar.120 mm: Cp.1I.
Repartitie:
- Cp.1I.: 1 obiectiv planificat de prioritate pentru focul Bt.Ar.120 mm;
- Cp.2I.: 1 obiectiv planificat de prioritate pentru focul Dn.157Ob;
- Cp.3I.: 1 obiectiv planificat de prioritate pentru focul Dn.157Ob.
Restrictii: folosirea munitiei de iluminare este permisa numai la ordinul comandantului B.171I., pana la etapa consolidarii si reorganizarii.
(3) Protectia antiaeriana; scopul initial al operatiilor Pl.R.A.A. este protectia subunitatilor de manevra pe timpul atacului si actiunii la obiective.
Pe timpul consolidarii si reorganizarii, Pl.A.A. asigura protectia coloanelor in deplasare pe DN 14 A, in sectorul aflat in zona de responsabilitate a B.171I.
Prioritati: Cp.2I., Cp. 1I., Cp.3I., P.C.B.171I., Cp.Log., in aceasta ordine.
(4) Informatii militare; prioritatea culegerii de date si informatii o constituie obiectivul "STANCA". Plutonul cercetare stabileste dispozitivul de lupta, natura obstacolelor, precum si taria fortelor inamicului din obiectivul "STANCA".
Datele si informatiile obtinute sunt transmise de comandantul Pl.Cc. comandantul Cp.2I. la "C"-6 h, la punctul de contact nr.8 (FS 155817).
Fiecare companie este responsabila pentru recunoasterea itinerarelor de deplasare catre obiectiv.
Cp.2I. este autorizata sa trimita o grupa de infanterie cu Pl.Cc. pentru asigurarea calauzelor necesare.
Cp.3I. este responsabila pentru instiintarea despre declansarea contraatacului inamicului.
(5) Protectia de geniu; scop acesteia este sprijinirea subunitatilor de manevra pe timpul trecerii obstacolelor si barajelor inamicului la obiectivele "STANCA" si "GRANITUL".
Pe timpul consolidarii si reorganizarii, scopul il constituie prevenirea contraatacurilor inamicului si mentinerea DN 14 A deschis pentru trecerea fortelor principale ale D.10 Mc.
Prioritati de efort:
- pe timpul atacului si actiunii la obiectiv este asigurarea mobilitatii;
- pe timpul consolidarii si reorganizarii sunt contramobilitatea si adapostirea.
Prioritati de sprijin: Cp.2I. si Cp. 1I. pe timpul atacului, Cp.3I. pe timpul consolidarii si reorganizarii.
Pentru desfasurarea acestor actiuni de lupta nu sunt disponibile mijloace de executare a campurilor de mine prin lansare la distanta.
b. Sarcini pentru subunitatile de manevra
Cp.I.: pe timpul apropierii de obiectivul "GRANITUL", flancul drept al dispozitivului nu va depasi DN14 A, pentru a nu stanjeni manevra Cp. 1I.; raporteaza despre deplasarea oricaror forte ale inamicului din obiectivul "GRANITUL"; organizeaza si marcheaza punctul de trecere a liniilor nr.1, in sectorul Cp. 2I.
Cp.2I.: pe timpul apropierii de obiectivul "STANCA", flancul stang al dispozitivului nu va depasi DN 14 A, pentru a nu stanjeni manevra Cp.1I.;
La ordin instaleaza P.Ctr.nr.2, pentru a asigura trecerea fortelor principale ale D.10 Mc. pe DN.14 A;
Stabileste contactul cu comandantul Pl.Cc. la punctul de contact nr.8 (FS 155817) la "C"-6 h;
Indeparteaza obstacolele existente pe sectorul de drum cuprins intre P.Ctr.nr.2 si P.Ctr.nr.3.
Cp.3I. (-): se infiltreaza pe directia de infiltrare "SAGEATA", ocupa punctul de sprijin nr.3 cu centrul la FS 170821;
Indeparteaza obstacolele existente pe sectorul de drum cuprins intre P.Ctr.nr.3 si P.F., pe timpul consolidarii si reorganizarii;
Asigura sprijin logistic pentru Pl.Cc.,/B.171I. pe timpul consolidarii si reorganizarii, in scopul continuarii actiunilor cercetasilor;
Raporteaza despre ocolirea punctului de sprijin nr.3 de catre orice vehicul;
Instaleaza P.Ctr.nr.3 si indrumatori de circulatie la P.F.
1/Cp.3I. (Rezerva B.171I.): se deplaseaza inapoia Cp. 2I.; se coordoneaza cu comandantul Cp.2I., pentru stabilirea itinerarelor de deplasare;
Prioritati in planificarea luptei: intareste Cp.2I. la obiectivul "STANCA"; preia efortul principal (numai daca culoarele realizate in baraje la punctul de intrare in zona obiectivului sunt practicabile); intareste Cp.3I.; sprijina subunitatile in activitatile de evacuare a mortilor si ranitilor.
c. Misiuni pentru subunitatile de sprijin
Pl.Cc.: descopera si stabileste coordonatele centrului dispozitivului de lupta al inamicului si ale obstacolelor din obiectivul "STANCA".
Supravegheaza permanent inamicul in obiectivul "STANCA", pana la sosirea Cp.2I.
Este pregatit pentru a prelua o grupa de infanterie de la Cp.2I. (calauze).
Dupa ajungerea Cp.2I. la obiectiv, ocupa o baza de patrulare la FS 1578818.
Se pregateste sa supravegheze DN 11 A nu mai devreme de "C"+ 6 h; ofiterului cu artileria, pentru stabilirea restrictiilor in executarea sprijinului de foc.
Bt.Ar.120 mm: se deplaseaza si ocupa pozitii de tragere in conformitate cu "Matricea de executie a sprijinului de foc" (Anexa "C"); coordoneaza deplasarile cu comandantul Cp.1 I..
Este pregatita sa sprijine consolidarea si reorganizarea prin executarea de trageri de iluminare.
Participa la pregatirea de foc, executand trageri asupra obiectivului "GRANITUL" de la 020525 pana la 020530.
Pl.R.A.D./Bt.A.Bl.Mx.: se deplaseaza impreuna cu P.C.B.171 I.
La ordin ocupa pozitie de tragere si supravegheaza DN 11 A pana la constituirea coloanei Cp.Log. si inceperea deplasarii.
Pl.R.A.A./B.171I.: asigura protectia A.A. in zona de plecare la ofensiva.
La ordin destina o instalatie care sa insoteasca Pl.R.A.D. pe timpul supravegherii DN 11 A pana la constituirea coloanei Cp.Log. si inceperea deplasarii.
d. Instructiuni de coordonare
(1) Graficul activitatilor:
- emiterea ordinului de actiune al B.171I. ......... 300600 Z Aug.
- instructajul initial cu comandantul Cp.(Bt.) ....... 301030 Z Aug.
- activitati de coordonare a comandantul companiei:
- cu comandantul Pl.Cc. ....... nu mai tarziu de 301130 Z Aug.
- inceperea actiunilor Pl.Cc. .... nu mai tarziu de 302400 Z Aug.
- raportarea deciziei de catre Cdt.Cp. (Bt.) ....... 310630 Z Aug.
- executarea repetitiei pe timp de noapte ........ 312100 Z Aug.
- inceperea atacului ................. 011900 Z Sep.
- stabilirea contactului comandantul Cp.2I. cu Pl.Cc. .... 012330 Z Sep.
- inceperea pregatirii de foc ............. 020520 Z Sep.
- asaltul obiectivelor ................ 020530 Z Sep.
- gata pentru trecerea fortelor principale ale D.10Mc. .. 020800 Z Sep.
- trecerea fortelor principale ale D.10 Mc.pe la punctul de trecerea liniilor nr.1 .........................020800 Z Sep.
(2) Ordinea de deplasare in sectorul Cp.2I. catre Obv. "STANCA": Cp.2I., Grupul de Comanda al comandantul B.171I., 1 /Cp.3 I., Bt.Ar.120 mm.
(3) Informatii necesare cu caracter prioritar:
Care sunt coordonatele centrului dispozitivului inamicului in Obiectivul "STANCA" si in Obiectivul "GRANITUL"?
Unde sunt dispuse fortele inamicului destinate executarii contraatacului ?
Cand declanseaza inamicul contraatacul pentru refacerea apararii din obiectivul "STANCA"?
Care este natura si unde sunt dispuse obstacolele de protectie in obiectivul "STANCA"?
(4) Informatii necesare:
Unde sunt dispuse tancurile inamicului din obiectivul "STANCA" si "GRANITUL"?
Ce forte ale inamicului exista in zona directiei de infiltrare "SAGEATA"?
(5) NOPINBC-0.
(6) Consolidarea si reorganizarea.
Companiile consolideaza aliniamentele cucerite in zona obiectivelor de atac, cu punctele de sprijin orientate spre Est, catre directiile probabile de contraatac ale inamicului.
Activitatile de completare cu materiale, munitii si C.L. executate pe timpul reorganizarii se vor desfasura conform prevederilor paragrafului 4 (SPRIJINUL LOGISTIC ).
(7)Rapoarte:
- la trecerea aliniamentelor de coordonare;
- dupa cucerirea obiectivelor.
(8) Elementele de cercetare constituite de Cp.1 si 3 I., nu vor avea valoare mai mare de 1 grupa si nu vor depasi aliniamentul initial mai devreme de 311830 Z Aug.
4. SPRIJIN LOGISTIC:
a. Conceptia de sprijin
(1) Aprovizionarea subunitatilor se realizeaza in zonal de plecare, nu mai tarziu de 301200 Z Aug. Comandantii de subunitati se coordoneaza cu seful S4 pentru stabilirea graficului si punctelor de distribuire.
(2) Pe timpul deplasarii spre obiectivele de atac sprijinul logistic nu este disponibil. Pe timpul consolidarii si reorganizarii, Cp.Log. constitui o coloana de aprovizionare si se deplaseaza spre locurile de dispunere a subunitatilor, executand completarea cu materiale si C.L. pe pozitii.
(3) Aprovizionarea Pl.Cc. se realizeaza prin Cp. 3I., pe timpul consolidarii si reorganizarii.
(4) Pl.Log. este dispus la FS 082857.
(5) Itinerarul de aprovizionare de baza este DN 14 A pana la 020800 Z Sep. Incepand cu aceasta data traficul pe DN 14 A va fi oprit, pentru a permite trecerea fortelor principale ale D.10 Mc.
b. Servicii si materiale
(1) Materiale:
- hranirea in perioada 30 Aug.- 01 Sep. se realizeaza cu hrana rece - masa calda - hrana rece iar in perioada 02- 03 Sep. se asigura cate doua pachete hrana rece pe zi;
- comandantii de Cp. (Bt.) stabilesc impreuna cu seful S4 graficul de alimentare cu C.L. a tehnicii de lupta; aceasta activitate se incheie cel mai tarziu la 301800 Z Aug;
- materialele de resorturile geniu si aparare NBC se distribuie astfel: cate 10 incarcaturi alungite pentru Cp.1 si 2I.; 20 M.A.T. pentru Cp.3I.; cate 3 LF-12 pentru Cp. 1 si 2I.;
(2) Transport:
B.Log./Bg.17 Mc. pune la dispozitie 3 autocamioane pentru suplimentarea mijloacelor de transport ale Cp. Log. (B.171I.).
Fortele principale ale D.10Mc. au prioritate in deplasarea pe DN 14.
(3) Servicii:
Preotul militar al Bg.17 Mc oficiaza serviciul religios in zona de plecare, la cererea subunitatilor.
Comandantul Pl.Med. verifica modul de respectare a masurilor de igiena individuala si colectiva in cadrul subunitatilor, in conformitate cu prevederile SOP ale B.171 I.
Folosirea persoanelor civile pentru activitati logistice este permisa numai cu aprobarea comandantul Bg,17Mc.
(4) Mentenanta:
Axul de evacuare-reparare a tehnicii si autovehiculelor este DN 14 A pana la 020800 Z Sep. si dupa trecerea fortelor principale ale D.10 Mc.
A.R.T.M./B.171I. dispus la FS 030875 iar P.A.T.D. este dispus la FS 031877.
Prioritati de intretinere si reparatii sunt: tehnica blindata, autoturismele Pl.A.G.-9, autocamioanele Bt.Ar.120 mm si autovehiculele Cp.Log., in aceasta ordine.
Armamentul individual si mijloacele de legatura radio sunt verificate pana la 300200 Z Aug.
c. Evacuarea medicala si spitalizarea
(1) Punctul medical al B.171I. este dispus in zona de plecare, impreuna cu Pl.Log., la FS 082857. Cp.1 si 2I. folosesc echipele medicale primite in intarire pentru stabilizarea ranitilor pe timpul deplasarii catre obiectiv.
Ranitii si militarii decedati sunt evacuati pe timpul consolidarii si reorganizarii, cu fortele si mijloacele Cp.Log.
(2) P.A.R. vor fi marcate pe timpul noptii cu lumina rosie.
d. Sprijinul cu personal
(1) Completarile de personal efectuate pana la aceasta data, au adus nivelul de incadrare cu personal al subunitatilor la 95 % din necesar. Nu sunt posibile alte completari pana la incheierea luptei.
Pe timpul consolidarii si reorganizarii, necesarul de completari va fi raportat sefului S 1, conform SOP ale B.171I.
(2) Prizonierii de razboi capturati sunt transportati de la obiectivele de atac la DN 14 A, pentru a fi preluati de Cp.Log.
Subunitatile sunt responsabile pentru paza prizonierilor pana la preluarea lor de catre Cp. Log.
e. Diverse
Punctul de decontaminare a personalului si tehnicii este amenajat la FS 084866.
5. COMANDA SI COMUNICATIILE:
a. Comanda si control
(1) P.C.Bg.17Mc. dispus la FS045855.
(2) P.C.B.171I. dispus la FS 895844. La ordin se deplaseaza la obiectivul "STANCA".
(3) Din grupul de comanda al comandantul B.171I. fac parte seful S3 ofiterul cu artileria si operatorii radio. Grupul de comanda se deplasarea cu Cp.2.
Pe timpul consolidarii si reorganizarii va fi dispus la P.Ctr.nr.2
(4) Succesiunea la comanda: Cdt.B.171I., Seful S.3 (pana la ajungerea sefului de stat major la obiectivul "STANCA"), comandantul Cp.2I., comandantul Cp.3I. si comandantul Cp.1I., in aceasta ordine.
b. Comunicatii
Organizarea legaturilor si semnalele de conducere conform SOP ale B.171I.;
Interdictie radio incepand cu 300600 Z Aug. 2001 si pana la trecerea aliniamentului de coordonare nr.1.
COMANDANTUL B.171I.
Lt.col.,
SPATARU VIOREL
AUTENTIFICARE
Sef S.3
Mr.,
TOMA ION
Anexe: A - Informatii militare;
B - Operatii;
C - Sprijin prin foc.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate