Rolul sefului statului

Rolul sefului statului

Explicatia rolului sefului de stat in Romania trebuie sa porneasca de la dispozitiile clare si explicite ale Constitutiei, in special ale art. 80. Dispozitiile acestui articol sintetizeaza intreaga configuratie a functiei prezidentiale, de la definirea acesteia la fundamentarea si legitimitatea actiunilor Presedintelui. Potrivit art. 80 Presedintele Romaniei "reprezinta statul roman si este garantul independentei nationale, al unitatii si al integritatii teritoriale a tarii. Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice. In acest scop, Presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate. " Textul trebuie inteles in sensul ca in exercitiul functiilor sale Presedintele Romaniei personifica autoritatea statala in relatiile interne si in cele internationale. Acest lucru este firesc, pentru ca el are legitimitatea din alegerea lui de catre popor, prin vot universal, direct. Pe de alta parte, personificarea statului este, inca, o necesitate atat pe plan intern, cat si pe plan international si nici o alta autoritate in stat nu si-o poate asuma, fie datorita prerogativelor diferite cu care este investita (Parlamentul), fie pentru faptul ca nu au nici vocatie, nici baza populara a desemnarii (Guvernul). Prevederile art. 80, ca si ale urmatoarelor nu statornicesc si nici nu pot sa statorniceasca un domeniu sau altul al activitatii statului ca fiind rezervat presedintelui in dauna altora care ar reveni altor organe. Seful statului poarta raspunderea pentru soarta natiunii si in aceasta calitate, nimic nu ii poate fi indiferent. Sub acest aspect, deontologia profesionala a functiei prezidentiale rezida din principiile in virtutea carora actioneaza seful statului si in regulile de conduita pe care trebuie sa le respecte in exercitul puterilor sale. Pe de alta parte, aceleasi prevederi raspund unor cerinte de ordin practic. Concret, atunci cand, spre exemplu, integritatea teritoriului sau buna functionare a autoritatilor publice este periclitata, el poate lua masurile pe care Constitutia i le pune la dispozitie, iar aceasta capata legitimitate tocmai datorita dispozitiilor art. 80. Asadar, acest text, departe de a avea un caracter teoretic, enuntiativ se dovedeste a fi - dimpotriva - profund pragmatic si prin aceasta, necesar functionarii optime a structurilor constitutionale ale statului.

Analiza prevederilor art. 80 releva faptul ca Presedintele Romaniei, in calitatea sa de sef al statului, este garantul independentei, unitatii si integritatii teritoriale ale tarii, ceea ce inseamna ca, in aceasta calitate, el dispune de posibilitati constitutionale pentru a preveni afectarea lor. Si aceasta nu numai pe taramul masurilor efective, desigur necesare in caz de agresiune, dar si prin activitatea desfasurata de Presedinte pe plan diplomatic, international (respectiv in relatiile dintre state si reprezentantii lor, precum si in domeniul incheierii de tratate internationale). In virtutea acelorasi responsabilitati, seful statului este comandantul fortelor armate, fapt care confera suportul necesar respectarii statutului sau de garant al integritatii si independentei tarii. Cat priveste prerogativa de a veghea la respectarea Constitutiei, ea nu trebuie privita doar intr-un sens pasiv, detasat, ci ca o atributie efectiva, care implica direct pe Presedinte in afara legii fundamentale a tarii. Astfel, el se poate adresa Curtii Constitutionale, inainte de promulgarea unei legi, atunci cand o considera neconstitutionala. Prin mesajele adresate Parlamentului sau prin prezenta sa la unele sedinte de Guvern, el poate asigura respectarea normelor constitutionale, daca se ivesc pericole in corecta lor aplicare, si in ultima instanta, poate recurge la consultarea populara - fireste, in caz de conflict grav - prin referendum, respectand insa dispozitiile art. 90 din Constitutie.

Rolul Presedintelui cu privire la desfasurarea vietii in stat in conditii de ordine constitutionala este exprimat de faptul ca lui ii revine menirea de a veghea la buna functionare a autoritatilor publice, in sensul de a evita sau de a aplana blocajele institutionale care pot surveni in exercitiul atributiilor acestora. Se defineste astfel, scopul acestei importante prerogative prezidentiale, iar mijlocul care ii este, din punct de vedere constitutional, la dispozitie il constituie functia de mediere intre puterile statului.

In rezolvarea posibilelor blocaje sau chiar conflicte, seful statului se bucura de o situatie cu totul particulara, derivand atat din pozitia functiei sale, cat si din faptul ca, neputand fi membru al unui partid politic, el trebuie sa se situeze pe o pozitie de neutralitate, in masura sa ii confere posibilitatea de a transa orice neintelegere exclusiv prin prisma intereselor tarii. Aceasta nu inseamna ca seful statului este infailibil, ca se bucura de putere discretionara si ca punctele sale de vedere sunt incontestabile in stat. In orice situatie, cel care decide este poporul, conform procedurilor legale. In cazul in care subiectul in legatura cu care trebuie sa isi spuna punctul de vedere ii este supus atentiei  prin referendum, hotararea poporului este irevocabila. La aceasta se adauga dispozitiile constitutionale referitoare la libertatea de a critica, sondajele de opinie si, in sfarsit, refuzul realegerii, in cazul unei noi candidaturi prezidentiale ale aceleiasi persoane. Nu trebuie omise nici mijloacele parlamentare de retragere sau de suspendare a mandatului prezidential (art. 84 si art. 95 din Constitutie). Deci, medierea in situatii de blocaj sau conflict implica nu numai prerogative, ci si raspunderi pe masura insemnatatii limitelor puterii de a decide in anumite situatii, potrivit reglementarilor constitutionale.

Prevederile art. 80 din Constitutia Romaniei si celelate dispozitii constitutionale evidentiaza trei functii prezidentiale: functia de reprezentare, functia de garant si functia de mediere.

Functia de mediere deriva din caracterul 'reprezentativ' al Presedintelui Romaniei, in sensul ca, fiind ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, el are calitatea de a fi purtatorul de cuvant al poporului roman, care este titularul suveranitatii. In acest sens Presedintele Romaniei este un 'organ reprezentativ' ca si Parlamentul , intrucat legitimitatea sa isi are izvorul in vointa nemijlocita exprimata de corpul electoral. El este, deci, un organ direct si plenar reprezentativ. Intr-un alt sens, mai restrans, al art. 80 din Constitutie, Presedintele Romaniei este 'reprezentantul' statului roman, adica, el este imputernicitul statului - si prin aceasta al societatii - sa-l reprezinte si sa actioneze in numele lui. El este titularul unui 'mandat legal', al carui continut este prestabilit prin Constitutie, un mandat pe durata limitata, care ia nastere prin alegere si validarea alegerilor si se stinge normal sau prin vointa uneia dintre parti. Este un mandat de drept constitutional si in baza acestuia Presedintele isi indeplineste functia sa de reprezentare. Presedintele reprezinta statul roman in interior si in exterior. Reprezentarea nu are numai o semnificatie ceremoniala. Ea se concretizeaza prin cateva atributii. Astfel, pe plan extern, Presedintele incheie tratate internationale in numele Romaniei, aproba infiintarea, desfiintarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice, acrediteaza si recheama reprezentantii diplomatici ai Romaniei, primeste scrisorile de acreditare ale reprezentantilor diplomatici ai altor state (art. 91). Pe plan intern, Presedintele, ca ales al natiunii (prin corpul ei electoral), participa la exercitarea suveranitatii nationale (art. 2, alin.1), asumandu-si totodata raspunderea pentru independenta, unitatea si integritatea teritoriala a tarii (art. 80, alin.1).

Functia de garant se realizeaza intr-o dubla directie: garant al statului si garant al Constitutiei. In calitatea sa de garant al statului Presedintele isi asuma raspunderea pentru independenta, unitatea si integritatea teritoriala a tarii . Intre mijloacele de actiune pe care le are la indemana presedintele ca urmare a reglementarii din Constitutie, mentionam: a) Presedintele este Comandantul Suprem al fortelor armate si Presedintele Consiliului Suprem de Aparare al tarii; b) declara mobilizarea partiala sau generala a fortelor armate; c) in caz de agresiune armata impotriva tarii, el ia masuri pentru respingerea agresiunii; d) instituie starea de asediu sau starea de urgenta, in intreaga tara ori in unele localitati;  e) in calitatea sa de garant al Constitutiei, Presedintele vegheaza la respectarea acesteia, avand la dispozitie urmatoarele mijloace de actiune:

Sesizarea Curtii Constitutionale, inainte de promulgarea legii, pentru verificarea constitutionalitatii ei (art. 144, lit. a din Constitutie);

mesajul adresat Parlamentului, inainte de promulgarea legii, pentru ca acesta sa procedeze la examinarea ei (art. 77, alin.2);

numirea in functie a judecatorilor si a procurorilor, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (art. 33 alin.1).

Functia de mediere se sprijina pe principiul legitimitatii Presedintelui, alegerea lui facandu-se prin sufragiu universal si direct si pe principiul non-apartenentei Presedintelui la partidele politice . In calitatea sa de mediator, Presedintele nu este un 'magistrat suprem' ci un factor al 'bunelor oficii', iar atunci cand se impune, pe baza prerogativelor conferite prin Constitutie si in limitele ei, el este un 'factor regulator' in mecanismul statal, precum si in raporturile dintre stat si societate

Presedintele vegheaza la buna functionare a autoritatilor publice, inlesneste colaborarea, aplaneaza sau previne relatiile tensionate dintre acestea, ori dintre ele si societate. In acest scop Presedintele Romaniei poate solicita convocarea in sesiune extraordinara a Camerei Deputatilor si a Senatului (art. 63, alin. 2), transmite mesaje Parlamentului cu privire la principalele probleme politice ale natiunii (art. 88), solicita Parlamentului - atunci cand considera necesar - reexaminarea legii adoptate, inainte de a proceda la promulgarea acesteia (art. 77, alin.2), dizolva Parlamentul atunci, cand, prin refuzul acestuia de a investi Guvernul, sistemul institutional a fost blocat (art. 89, alin.1), consulta Guvernul cu privire la problemele urgente si de importanta deosebita (art. 86), participa - daca apreciaza ca este necesar - la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii (art. 86), participa, daca apreciaza ca este necesar, la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, participa, la cererea primului-ministru, la sedintele Guvernului prezidandu-le (art. 87).

Presedintele poate cere poporului sa-si exprime prin referendum vointa cu privire la problemele de interes national (art. 90). El initiaza daca este cazul, la propunerea Guvernului, revizuirea Constitutiei.