Stirea de presa

STIREA DE PRESA

O definitie empirica afirma ca stirea de presa este "orice lucru nou pe care il inveti astazi si pe care nu-l stiai ieri". Alte definitii la fel de empirice, caracterizeaza stirea de presa, drept "informatie care poate fu utila" sau "ceva care te poate ajuta sa faci fata imprejurarilor".

Conform unei lucrari avizate , stirea de presa poate fi definita ca "text succint de agentie, de ziar, de radio, de televiziune, care reprezinta o prima avizare a unui fapt socialmente semnificativ".

Stirea de presa reprezinta modalitatea cea mai la indemana pentru difuzarea informatiilor de actualitate, este destinata publicarii, si, de obicei, este preluata si difuzata de mass-media interesata.

In ceea ce priveste durabilitatea lor in timp, specialistii deosebesc doua tipuri de stiri :

stiri perisabile din punct de vedere temporal, care prin urmare trebuie publicate cu prioritate(stiri despre accidente,stiri politice, de afaceri la nivel inalt, stiri despre urmari ale unor fenomene naturale).

Stiri ceva mai durabile, care pot fi relatate si dupa trecerea unei anumite perioade de timp fara sa-si fi pierdut din atractivitate( stiri despre hobby-uri ale unor persoane, creatii artistice sau stiintifice).

O stire de presa trebuie sa respecte regula "piramidei

inversate"si trebuie structurata in trei parti: introducerea cuprinsul si incheierea[3].

Introducerea este partea cea mai importanta a stirii, ea constituind un rezumat al stirii, dand cele mai importante informatii ale acesteia; cuprinsul-detaileaza informatiile despre subiectul, actiunea, cauzele si imprejurarile evenimentului respectiv .Regula "piramidei inversate"[4] se

respecta si in redactarea cuprinsului, informatiile fiind relatate in ordinea descrescatoarea importantei lor pentru opinia publica; incheierea-cuprinde informatii mai putin importante, dar pe care autorul le considera utile pentru opinia publica.

In redactarea unei stiri de presa, trebuie sa se tina seama de urmatoarele reguli :

• stirea se structureaza pe paragrafe scurte, fiecare

dintre acestea exprimand o singura idee. Amanuntele inutile nu fac decat sa estompeze mesajul pe care dorim sa-l transmitem; in redactarea stirii se utilizeaza limbajul comun, accesibil publicului larg, folosirea jargonului,a prescurtarilor, a stilului birocratic sunt total contraindicate.

• Claritatea, logica si simplitatea trebuie sa fie regulile

esentiale in redactarea de materiale destinate difuzarii publice.

• Odata redactata, stirea trebuie verificata minutios din

punct de vedere al corectitudinii formale si de fond, al acuratetei, astfel incat aceasta sa nu contina erori[6].

FAPTELE - trebuie evitata orice eroare, in ceea ce priveste relatarea faptelor propriu-zise,, de aceea este bine ca autorul sa verifice de cel putin doua ori veridicitatea informatiilor obtinute,

CORECTITUDINEA GRAMATICALA SI ORTOGRAFICA - autorul trebuie sa verifice, cu dictionarul si cu indreptarul ortografic si ortoepic in mana, orice cuvant, expresie, constructie gramaticala asupra corectitudinii careia are dubii.

CIFRELE - cele mai frecvente greseli apar in cazul cifrelor, care sunt trecute cu vederea la corectura. Prin urmare, o eroare de dactilografiere, care adauga sau omite un "0"(zero), poate avea uneori urmari dramatice.

CORECTITUDINEA EXPRIMARII-STILUL - evitarea cacofoniilor, a tautologiilor, a repetitiilor, a constructiilor frazate lipsite de subiect si predicat, a prescurtarilor si a  elementelor de jargon, trebuie sa constituie o preocupare

deloc neglijabila a specialistului de relatii publice care redacteaza o stire de presa.

INJURIILE (CALOMNIA) - trebuie evitate cu desavarsire constructiile cu potential injurios sau calomnios, deoarece acestea pot genera chiar actiuni in justitie din partea celui care a fost subiect al afirmatiei injurioase. Astfel, propozitia "Ionescu V. este un hot . ." trebuie eliminata din textul unei stiri de presa, in locul ei trebuie introdusa o formulare bazata pe fapte, de genul " Ionescu V. a fost arestat de politie sub acuzatia de furt . ."

OBIECTIVITATEA - opiniile personale, presupunerile autorului nu-si au locul intr-o stire de presa - ele pot fi redate doar atunci cand sunt atribuite unor persoane implicate in evenimentul relatat.

IMPARTIALITATEA - atunci cand este vorba de o problema controversata, autorul trebuie sa reproduca argumentele tuturor partilor implicate in controversa. In caz contrar, va exista suspiciunea ca, in realitate, autorul face jocurile uneia dintre taberele care se confrunta[7].

COMUNICATUL DE PRESA - este un mijloc simplu si eficace, cu ajutorul careia se transmite presei o informatie ce va ajunge la publicul caruia ai este adresat. Pentru a fi publicat, comunicatul trebuie sa contina o informatie in masura sa prezinte o noutate sau sa prezinte un anume interes pentru o categorie importanta de public[8].

Jurnalistii sunt cei care hotarasc daca, ce va fi facut public sau nu, daca va fi difuzat integral sau partial, trunchiat sau daca va fi rescris. Pentru jurnalisti , comunicatul de presa este un "instrument de lucru de referinta", in cazul in care difuzeaza informatii despre subiecte care vor face obiectul unor materiale mai ample, sau "un proces finit" in cazul in care este publicat direct, fara a declansa un efort suplimentar de documentare din partea redactiei.

Dupa criteriul absentei sau prezentei unei luari de pozitie, comunicatul de presa, poate fi:

comunicatul de informare - prin intermediul caruia se transmit invitatii, informatii simple sau statistici.

Comunicatul de tip persuasiv - prin intermediul caruia se transmite o opinie sau o pozitie; o constatare, o dezmintire, o acuza[9].

Dupa continutul difuzat, distingem mai multe tipuri de

comunicat de presa:

comunicatul invitatie- care este folosit pentru a invita jurnalisti sa participe la un eveniment organizat: acesta poate fi o conferinta de presa, o inaugurare, o vizita, o alta manifestare publica;

comunicatul de reamintire - dubleaza comunicatul de invitatie avand rolul de a readuce in memoria jurnalistilor evenimentul anuntat anterior. Acest tip de comunicat se transmite astfel incat sa ajunga in redactii cu 2-3 zile inaintea evenimentului respectiv;

comunicatul-anunt - comunicatele din aceasta categorie au rolul de a face cunoscuta o activitate publica ce urmeaza sa aiba loc;

comunicatul statistic - contine date statistice recente privitoare la organizatie sau sferele ie de interes.

Comunicatul de informare - este cel mai utilizat mijloc de transmitere a informatiilor prin intermediul comunicatelor; cel mai adesea el se refera la lansarea unui produs sau serviciu, inaugurarea unui obiectiv, anuntarea numirii noului presedinte.

Comunicatul politic - scopul acestui tip de comunicat este castigarea unor avantaje politice si a unei imagini

favorabile pentru o anumita persoana din cadrul organizatiei;

Comunicatul oficial - acest tip de comunicat provine de la autoritatile politice sau administrative,el poate fi

difuzat si de institutiile ale caror decizii pot avea repercusiuni asupra populatiei,

Comunicatul de luare de pozitie - acest tip de comunicat reprezinta un mod de manifestare a atitudinii unei organizatii fata de o anumita problema.

Comunicatul pentru radio si televiziune - cuprinde informatii pregatite pentru difuzarea prin canalele electronice; comunicatele respective sunt mult mai scurte, astfel incat sa poata fi utilizate direct in emisiunile informative ale radioului si televiziunii si sa se integreze in intervalele de timp limitate pe care le implica asemenea emisiuni.

ARTICOLUL DE PRESA - este mai usor si, in acelasi timp, mai dificil de scris decat stirea sau comunicatul de presa. Este mai usor de scris pentru ca nu necesita neaparat respectarea tuturor constrangerilor ce privesc redactarea unei stiri sau a unui comunicat, precum "regula piramidei inverse". Totodata, el este mai dificil de redactat, deoarece de aceasta data autorul are deplina libertate si responsabilitate in alegerea formei de exprimare[10], cu conditia sa transmita mesajele dorite asupra publicului.

In activitatea sa, specialistul de relatii publice trebuie sa caute si sa fructifice ocaziile de a scrie nu numai stiri si comunicate de presa despre organizatia sa, ci si articole. Articolele pot fi scrise atat pentru mass-media independenta, cat si pentru instrumentele de comunicare ale organizatiei: ziarul de intreprindere, presa departamentala. De asemenea, trebuie mentionat ca, daca in presa de informare generala sunt cautate mai ales articole legate de politica, economie, sanatate si sport, presa specializata ofera mai

multe ocazii pentru persoanele interesate de un anumit domeniu sau care constituie o autoritate profesionala in activitatea pe care o desfasoara.

Termenul de "articol" este generic, el fiind atribuit oricarui text ce apare in presa scrisa. Prin urmare, sub aceasta denumire globala, vom intalni genuri publicistice precum ancheta, comentariul, cronica, editorialul, eseul, foiletonul, reportajul,etc.

Pentru a scrie un articol de presa, autorul trebuie, in primul rand sa identifice cele sase intrebari consacrate in ziaristica(cine?, ce? cand? Unde? Cum? De ce?).

Daca stirea si comunicatul intra in categoria stirilor perisabile articolele intra, in general, in categoria stirilor durabile.