Contabilitate si Informatica de Gestiune - Contabilitatea decontarilor cu bugetul asigurarilor si protectiei sociale

 

~Contabilitatea decontarilor cu bugetul asigurarilor si protectiei sociale~

CAPITOLUL I

CARACTERIZAREA GENERALA A SOCIETATII

1.1. Obiectul de activitate si structura organizatorica a firmei

S.C. MEDS.A. a fost infiintata prin divizarea asimetrica a S.C. HERMES S.A.Calarasi, conform hotararii Adunarii Generale a Actionarilor S.C. HERMES S.A. nr. 34/15.03.2005.

Societatea are sediul in mun. Calarasi si functioneaza din data de 01.04.2002.

Societatea functioneaza in temeiul Legii societatilor comerciale nr 31/1990 republicata, Legii privind piata de capital nr. 297/2004, Legii contabilitatii nr. 82/1991 republicata. Potrivit prevederilor legale contabilitatea proprie este organizata si condusa prin grija si responsabilitatea administratorilor si a conducerii executive, informatiile concretizandu-se in situatii financiare anuale simplificate .

Principalul obiect de activitate il constituie comertul cu amanuntul in magazine nespecializate cu vanzarea predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun, cod 5211. Societatea detine un numar de 30 de spatii comerciale, depozite, pe care le inchiriaza catre diversi agenti economici. Codul de clasificare pentru aceasta activitate este 7020 - Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii.

Dupa incheierea operatiunii de predare-primire intre S.C. HERMES S.A. si S.C. MEDS.A. a fost incheiat «Protocolul de Predare Primire a activului si pasivului» inregistrat cu nr 70/26.06.2005. Au fost preluate prin inventariere faptica urmatoarele active si pasive :

ACTIVE IMOBILIZATE: 192.037 lei

ACTIVE CIRCULANTE  184.679 lei

TOTAL ACTIVE  376716 lei

DATORII PLATIBILE INTR-O PERIOADA

DE PANA LA UN AN  98.500 lei

PATRIMONIU NET  278.216 lei

CAPITAL SOCIAL 136.803 lei

REZERVE  30.000 lei

ALTE FONDURI  111.413 lei

TOTAL CAPITALURI  278.216 lei

BILANT INITIAL

RON

Capitalul social al S.C. MEDS.A. este de 136.803 lei compus din 54.721 actiuni cu valoarea nominala de 2.5 lei, cu urmatoarea structura :

- SIF TRANSILVANIA 38.472 actiuni 961.80 lei 70,305%

- Alti actionari 16.249 actiuni 406.23 lei 29,695%

TOTAL 54.721 actiuni 1.368.03 lei 100%

Registrul actionarilor este tinut de S.C. REGISCO S.A. Bucuresti, iar actiunile societatii se tranzactioneaza pe piata RASDAQ. Conform Registrului consolidat la data de 29.04.2005, in listele de actionari la S.C. MEDS.A. figureaza un numar de 122 de actionari. De la data infiintarii societatii si pana in prezent nu s-au inregistrat tranzactii cu actiunile emise de S.C. MEDS.A.

Reprezentarea grafica a numarului de actiuni la data infiintarii se prezinta astfel:

In perioada scursa de la infiintarea societatii si pana in prezent, atat structura actionariatului cat si valoarea capitalului social au ramas aceleasi, pe piata de capital neexistand tranzactii cu actiuni ale S.C. MEDS.A.

Vor fi prezentati in continuare evolutia catorva indicatori in cei trei ani de la infiintare si pana in prezent, cu specificatia ca 2005 este anul infiintarii, anul de inceput.

EVOLUTIA CIFREI DE AFACERI

lei

EVOLUTIA PROFITULUI BRUT SI NET

lei

EVOLUTIA NUMARULUI DE SALARIATI

Din analiza datelor prezentate, date ce sunt preluate din situatiile financiare , rezulta ca S.C. MEDS.A. aplica varianta contabila simplificata, armonizata cu directivele europene pentru intreprinderile mici si mijlocii.

Se observa o evolutie ascendenta a activitatii societatii, rezultatele mai slabe din primul an de functionare datorandu-se problemelor de ordin organizatoric.

Organizarea si conducerea contabilitatii la S.C. MEDS.A. se realizeaza prin intermediul unui compartiment distinct, denumit compartiment financiar-contabil, compartiment subordonat directorului economic. Organizarea si conducerea contabilitatii decontarilor cu personalul se realizeaza aplicandu-se reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene aprobate prin OMFP 306/2005.

Obiectivul fundamental al contabilitatii privind asigurarea imaginii fidele asupra patrimoniului se realizeaza pe baza unor reguli, metode si proceduri contabile care se fundamenteaza si se concretizeaza avandu-se in vedere anumite principii si conventii contabile.

Structura organizatorica a societatii cuprinde:

Structura de conducere in care sunt incluse conducerile de nivel superior si conducerea executiva

Structura operativa in care este inclus personalul de executie, repartizat pe spatii comerciale si personal de intretinere-aprovizionare-transport

Obiectivul principal al structurii organizatorice il constituie utilizarea optima a personalului din care rezulta trei aspecte principale: aspectul economic, aspectul social si aspectul informational.

S.C. MEDS.A. este condusa de un Consiliu de Administratie format din 3 membri care numeste directorul general executiv al societatii. Acestuia i se subordoneaza directorul economic. Directorului economic i se subordoneaza toate celelalte compartimente ale societatii respectiv compartimentul financiar-contabil, compartimentul intretinere-aprovizionare-transport si personalul operativ de la punctele de lucru.

Concretizand, din cei 19 de salariati, 2 sunt personal de conducere, 17 fiind personal de executie.

Compartimentul financiar-contabil este un compartiment distinct. Indiferent de dimensiunile unei societati activitatea financiar-contabila are in principal doua atributii majore:

activitatea financiara cu atributii de previziune, mai ales in privinta asigurarii de fonduri, de control privitor la modul de respectare a disciplinei financiare, precum si atributii operative de stabilire a drepturilor salariale, operatiuni de incasari si plati, urmarirea si incasarea debitelor;

activitatea contabila cu atributii de control post-operativ si control ierarhic operativ curent, de evidenta, analiza inventarelor care sa reflecte situatia mijloacelor si resurselor, intocmirea arhivelor contabile.

Legea contabilitatii nr. 82/1991, cu completarile si modificarile ulterioare, prevede ca unitatile patrimoniale au obligatia legala sa organizeze actvitatea de gestiune in conformitate cu specificul obiectului de activitate, cu structura organizatorica existenta si cu volumul activitatii. Prin urmare, la S.C. MEDS.A. s-a dezvoltat acest domeniu al contabilitatii care sa dezbata si sa asigure instrumentele si metodele necesare conducerii societatii, astfel incat sa fie satisfacute nevoile interne ale acesteia, de monitorizare a activitatii.

Contabilitatea de gestiune (caci desprea ea este vorba) numita contabilitate manageriala sau analitica, are ca obiect evidentierea tuturor evenimentelor economice ce privesc colectarea si repartizarea cheltuielilor societatii pe destinatii stabilite, in scopul determinarii costurilor efective ale serviciilor prestate.

In directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene se arata ca menirea contabilitatii unei intreprinderi este de a furniza documente de sinteza care sa ofere o imagine cat mai fidela a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatului, in scopul furnizarii de informatii utile ansamblului de utilizatori atunci cand acestia iau decizii economice.

CAPITOLUL II

ASIGURARILE SOCIALE

Documentele justificative privind dobandirea calitatii de asigurat, respectiv de asigurat fara plata contributiei

Persoanele care beneficiaza de asigurarile sociale de sanatate fara plata contributiei sau cu plata contributiei din alte surse vor face dovada incadrarii in una dintre aceste categorii printr-un document justificativ - adeverinta, eliberat de CAS, potrivit fiecarei categorii, dintre care mentionam, pe baza urmatoarelor documente:

- sotul, sotia si parintii aflati in intretinerea unei persoane asigurate, cu act de identitate, documente care sa ateste relatia de rudenie sau casatoria cu persoana asigurata, documente eliberate de organele fiscale teritoriale din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri impozabile, o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte ca nu realizeaza venituri proprii, precum si o declaratie pe propria raspundere a persoanei asigurate prin care aceasta declara ca are in intretinere persoana respectiva;

- pentru persoanele care se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani, pe baza actului de identitate si a deciziei emise de directiile judetene de munca, familie si egalitate de sanse, respectiv de Directia de Munca, Familie si Egalitate de Sanse a Municipiului Bucuresti;

- pentru persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj, pe baza actului de identitate si a carnetului si/sau adeverintei eliberate de institutiile care administreaza bugetul asigurarilor pentru somaj;

- pentru pensionarii cu venituri din pensii pana la limita supusa impozitului pe venit, pe baza actului de identitate, a cuponului mandatului postal de achitare a drepturilor sau a talonului de plata prin cont curent personal deschis la o unitate bancara, din luna anterioara. In cazul pierderii acestor documente sau pana la dobandirea lor, calitatea de pensionar poate fi dovedita cu o adeverinta eliberata de institutia platitoare a pensiei;

Persoanele care realizeaza venituri din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit vor face dovada incadrarii in categoria de salariat pe baza adeverintei eliberate de persoanele fizice sau juridice la care isi desfasoara activitatea.

Unitatile abilitate sa elibereze documente care fac dovada achitarii contributiei si detinerii calitatii de asigurat sunt CAS.

Persoanele juridice si persoanele fizice, in calitate de angajator, care, potrivit legii, au obligatia de plata catre fond, declara aceste obligatii la organele fiscale teritoriale la care sunt luate in evidenta ca platitori de impozite si taxe.

Listele nominale cu salariatii se depun lunar, pana la data de 25 a lunii curente pentru luna anterioara, la casele de asigurari de sanatate la care acestia au optat. Lunar vor depune listele nominale si angajatorii care au obligatia de a plati contributia trimestrial, respectiv anual (microintreprinderi, persoane fizice care desfasoara activitati independente, asociatii, fundatii).

Persoanele juridice care au in derulare conventii de esalonare la plata a contributiilor la asigurarile sociale de sanatate pot depune listele fara evidentierea obligatiilor de plata si fara a fi insotite de dovada platii, daca se afla in perioadele in care efectueaza plata obligatiilor de plata curente in cel mult 90 de zile de la data scadentei, impreuna cu majorarile de intarziere. Persoanele juridice aflate in aceasta situatie vor depune si un document care sa ateste valabilitatea conventiei de esalonare.

Persoanele juridice care au solicitat compensarea contributiilor la asigurarile sociale de sanatate cu sumele negative de taxa pe valoare adaugata cu optiune de rambursare vor depune listele, insotite de decizia de rambursare a taxei pe valoarea adaugata eliberata de organele fiscale teritoriale.

Listele privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre fond, semnate si stampilate, se vor depune la casele de asigurari de sanatate pe suport hartie si in format electronic, insotite de dovada platii contributiilor. Raportarea in format electronic, insotita de o semnatura electronica agreata de ambele parti, se poate transmite on-line, urmata de trimiterea datelor pe suport hartie semnat si stampilat.

2.1. Caracterizarea,riscurile,necesitatea si evolutia asigurarilor sociale

Principalul factor in realizarea de bunuri si prestarea de servicii in cadrul societatii, alaturi de resursele materiale, il reprezinta forta de munca. In cazul profesiilor specifice intreprinzatorilor particulari si nu numai, in schimbul muncii depuse, personalul angajat este retribuit, obtinand astfel venituri din salarii, dar si obligatii,adica in contabilitatea unitatilor in Romania, componentele drepturilor salariale cuvenite personalului acestora reprezinta atat cheltuieli ale angajatorilor, cat si obligatii de plata ale acestora.

Alaturi de componentele drepturilor salariale care compun fondul de salarii, alte cheltuieli suportate de angajator si angajat, se refera la fondul constituit pentru asigurarile sociale si a protectiei sociale, prin care angajatii si angajatorii platesc cotizatii diferite.

In Romania se opereaza in prezent cu un sistem de asigurari si protectie sociala bazat pe un regim de cotizatii diferite la bugetul sistemului public de pensii si la bugetul asigurarilor pentru somaj. Aceste doua bugete sunt administrate de Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale in colaborare cu Casa Nationala de Pensii si Agentia de Operare a Fortei de Munca, dar mai functioneaza si bugetul Casei Nationale de Asigurari Sociale de Sanatate.

Art. 1. - (1) Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate se constituie din contributii ale persoanelor fizice si juridice, subventii de la bugetul de stat, precum si din donatii, sponsorizari, dobanzi, venituri obtinute din exploatarea patrimoniului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS) si al caselor de asigurari de sanatate (CAS), precum si din alte venituri, in conditiile legii.
(2) Colectarea contributiilor de la salariati, precum si de la persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat se face in contul unic deschis pe seama Casei Nationale de Asigurari de Sanatate prin organele fiscale teritoriale, cu respectarea dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 86/2003 privind reglementarea unor masuri in materie financiar-fiscala, aprobata cu modificari prin Legea nr. 609/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Colectarea contributiilor de la persoanele fizice, altele decat cele care realizeaza venituri din salarii, se face in baza declaratiei-model, prevazuta in anexa nr. 1, in contul unic deschis pe seama Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, prin casele de asigurari de sanatate judetene, a municipiului Bucuresti, Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si prin Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti, denumite in continuare case de asigurari de sanatate, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.
Art. 2. - (1) Calitatea de asigurat o au toti cetatenii romani cu domiciliul in tara, precum si cetatenii straini si apatrizii care au domiciliul in Romania sau au solicitat si obtinut prelungirea dreptului de sedere temporara in Romania in conditiile legii si fac dovada platii contributiei de asigurari sociale de sanatate la fond, denumita in continuare contributie, in conditiile legii si ale prezentelor norme metodologice.
(2) Calitatea de asigurat inceteaza odata cu pierderea dreptului de domiciliu sau de sedere in Romania, cu decesul sau cu declararea judecatoreasca a mortii asiguratului.
(3) Drepturile de asigurare inceteaza dupa 3 luni de la ultima plata a contributiei.
(4) Cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene si ai altor state cu care Romania a incheiat acorduri, intelegeri, conventii sau protocoale internationale cu prevederi in domeniul sanatatii beneficiaza de acoperirea serviciilor medicale acordate pe teritoriul Romaniei, in conditiile prevazute de acordurile, intelegerile, conventiile sau protocoalele incheiate intre Romania si tara respectiva.
(5) Asigurarea sociala de sanatate este facultativa pentru urmatoarele categorii de persoane care nu se incadreaza in prevederile alin. (4):
a) membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania;
b) cetatenii straini si apatrizii care se afla temporar in tara;
c) cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, care se afla temporar in tara.
(6) Prin sintagma care se afla temporar in tara se intelege vizita, turismul, misiunea, transportul, activitatile sportive, activitatile culturale, stiintifice, umanitare, tratamentul medical de scurta durata sau alte situatii asemanatoare, efectuate de catre cetatenii romani cu domiciliul in strainatate, precum si de cetatenii straini si apatrizi.

2.2. Structura datoriilor si creantelor privind personalul si bugetele de asigurari si protectia sociala

Alaturi de resursele materiale, forta de munca reprezinta un factor principal in producerea de bunuri si prestarea de servicii in cadrul unitatilor economice. Atat unitatile care au salariati cu contract de munca, cat si angajatii respectivi trebuie sa suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurarile si protectia sociala.

2.3. Contributia unitatii la asigurarile sociale

Contributia de asigurari sociale (CAS) a cunoscut in ultimul an o evolutie generatoare de haos si confuzie. Daca, initial, veniturile brute realizate lunar, achitate din fondul de salarii, reprezentau baza de calcul asupra careia se aplica cota de contributie individuala de 5,5% datorata de catre asigurat, potrivit art. 23 din Legea nr. 19/2000, in prezent asistam la o extindere fara precedent a bazei de contributie la bugetul asigurarilor sociale de stat.

Temei legal
O prima etapa in clarificarea bazei de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale trebuie sa plece de la prevederile Ordinului M.M.F.E.S. nr. 1.019/2007 pentru modificarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 19/2000. In prezent, baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale o constituie venitul brut realizat lunar de catre asiguratii care se gasesc in situatiile de la art. 5 alin. (1) pct. I si II din Legea nr. 19/2000, modificata si complectata.

Prin sintagma venitul brut realizat lunar se intelege totalitatea veniturilor in bani sau in natura, indiferent de fondurile din care acestea se achita, realizate de asiguratii care se afla in una sau mai multe dintre situatiile de la art. 5 alin. (1) pct. I si II din lege.

In completarea Ordinului M.M.F.E.S. nr. 680/2007, care a largit considerabil sfera veniturilor supuse CAS, Ordinul M.M.F.E.S. nr. 1.019/2007 precizeaza suplimentar faptul ca in venitul brut realizat de aceste categorii de persoane sunt incluse si acele venituri in bani sau in natura care sunt obtinute ca urmare a desfasurarii unor activitati remunerate, in folosul unor entitati, altele decat angajatorul la care se deruleaza activitatea de baza.

Baza de calcul a CAS individuale
     
In prezent, apreciem ca in baza de calcul a CAS individuale intra urmatoarele categorii de venituri:
     
-salariile de baza brute corespunzatoare timpului efectiv lucrat in program normal si suplimentar. In aceasta categorie se includ indexari/compensari salariale, indemnizatii de conducere, salarii de merit, precum si alte drepturi care, potrivit legii, fac parte din salariul de baza.
In aceasta categorie de venituri se inscrie si remuneratia directorilor societatilor comerciale pe actiuni (S.A.), avand in vedere noile reglementari aduse de O.U.G. nr. 82/2007. Acest act normativ modifica si completeaza art. 152 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, asimilandu-l pe directorul S.A. unui salariat in ceea ce priveste remuneratia si obligatiile privind contributia de asigurari sociale datorata atat individual, cat si de catre societatea comerciala.

-sporurile, indemnizatiile si sumele acordate sub forma de procent din salariul de baza brut sau sume fixe (indiferent daca au sau nu caracter permanent);

Sunt incluse in aceasta categorie sumele acordate pentru conditii deosebite de munca (conditii grele, periculoase, nocive, penibile), desfasurarea activitatii in mediul rural (in zone izolate), activitatea desfasurata de nevazatori, munca prestata in schimbul de noapte, indeplinirea unor sarcini, activitati si responsabilitati suplimentare functiei de baza, sporul de fidelitate/loialitate etc.

-sumele platite pentru timpul nelucrat;

In aceasta categorie de venituri intra: indemnizatiile pentru concedii de odihna, concedii de studii platite, zile de sarbatoare legala, zile de repaus saptamanal, zile libere platite pentru evenimente familiale deosebite, ziua profesiei, intreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariatilor etc.

De exemplu, o perioada nelucrata de salariati pentru care se calculeaza, se retine si se vireaza contributia individuala de asigurari sociale o reprezinta intreruperea temporara a activitatii angajatorului din cauza dificultatilor economice, tehnologice, structurale sau similare, in conditiile art. 52 alin. (1) lit. d) din Codul muncii, situatie in care salariatii beneficiaza de indemnizatia prevazuta de art. 53 alin. (1) din Codul muncii (cel putin 75% din salariul de baza).

-sumele acordate cu ocazia iesirii la pensie;

Salariatii care se pensioneaza pentru limita de varsta beneficiaza de o indemnizatie egala cu cel putin doua salarii de baza avute in luna pensionarii, potrivit Contractului colectiv de munca unic la nivel national (CCMUNN) pe anii 2007-2010. Contributia de asigurari sociale se aplica asupra acestei sume de bani acordate la pensionare.

-premiile anuale si cele acordate in cursul anului sub diferite forme, altele decat sumele reprezentand participarea salariatilor la profit;

-sumele platite conform legii sau contractelor colective de munca;

In aceasta categorie sunt incluse: cel de-al al 13-lea salariu, primele de vacanta, primele acordate cu ocazia sarbatorilor nationale sau religioase etc.

-drepturile in natura acordate salariatilor sub forma de remuneratie, desi nu se mai luau in considerare la stabilirea bazei de calcul a CAS in perioada de aplicare a Legii nr. 250/2007, au fost reintroduse in aceasta baza de calcul prin O.U.G. nr. 91/2007, in cadrul sintagmei mult mai cuprinzatoare "venit brut realizat lunar".

Dispozitia ii afecteaza in special pe salariatii unitatilor care activeaza in domeniul agricol, acestea putand plati o parte din salariu in natura, potrivit art. 37 alin. (2) din CCMUNN pe anii 2007-2010. Plata in natura nu poate depasi 30% din salariul de baza inscris in statul de plata.

-alte adaosuri la salarii, aprobate prin legi speciale sau stabilite prin contractele individuale ori colective de munca incheiate;

Sunt supuse contributiei de asigurari sociale de stat adaosurile la salariul de baza stipulate prin contractele individuale/colective de munca, cum ar fi: bonusuri, compensatii, indemnizatia pentru concediul de odihna neefectuat platita la incetarea raportului de munca, sume reprezentand venituri curente sau aferente perioadelor anterioare (inclusiv cele achitate in lunile in care asiguratii au beneficiat de prestatii de asigurari sociale fara a avea zile lucrate).

Cheltuieli salariale suportate de catre angajatori :

a) Fondul de salarii - reprezinta totalitatea salariilor brute suportate de

angajator;

b) Contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS): care, in functie de natura de activitate, se calculeaza in urmatoarele cote, luandu-se ca baza de calcul fondul de salarii realizat:

- 22% pentru conditiile normale de munca;

- 27% pentru conditii deosebite de munca;

- 32% pentru conditii speciale de munca.

c) Contributia unitatii la fondul de somaj (CFS): care se calculeaza in cota de 3% din fondul de salarii realizat in care se include si indemnizatiile pentru incapacitate de munca suportate de angajator.

d) Contributia unitatii la fondul de asigurari de sanatate (CASS): calculate in cota de 5,5% din fondul de salarii realizat.

e) Contributia unitatii pentru accidente de munca si boli profesionale - se datoreaza de catre angajatori, in cote stabilite de la 0,5% la 4% aplicate asupra fondului de salarii brut, in functie de clasa de risc in care se incadreaza activitatea economica principala.

f) Comisionul datorat I.T.M. - calculat astfel:

- 0,75% din fondul de salarii realizat pentru completarea carnetelor de munca, sau 0,25% din fondul de salarii realizat pentru verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor.

Retineri din salarii suportate de catre angajati:

a)Contributia personalului la asigurarile sociale - se calculeaza in cota de 9,5% din salariul brut, in care se include salariul de incadrare si sporurile cu caracter permanent, baza de calcul nu poate depasi cinci salarii medii brute pe economie.

b)Contributia personalului la fondul de somaj - se calculeaza in cota de 1% din salariul de baza.

c)Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate - care se calculeaza in cota de 5,5% din salariul brut.Pentru persoanele care se afla in concediu medical, in concediu de maternitate, in concediu pentru ingrijirea copilului contributia se suporta de la bugetul asigurarilor sociale de stat in cota de 5,5% din valoarea a doua salarii minime pe economie.

2.4. Alte drepturi de asigurari sociale

2.4.1. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca

Contributiile pentru persoanele care se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca, acordat in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale sau care beneficiaza de indemnizatie de somaj se stabilesc prin aplicarea cotei prevazute de lege asupra indemnizatiei pentru incapacitate de munca din cauza unui accident de munca sau unor boli profesionale, respectiv asupra indemnizatiei de somaj, si se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, respectiv din bugetul asigurarilor de somaj. In aceste situatii, contributiile de asigurari sociale de sanatate se vor retine de angajatori din contributia datorata bugetului asigurarilor sociale de stat.

Pentru perioada in care indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca din cauza unui accident de munca sau unor boli profesionale nu se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, angajatorul are obligatia de a plati contributia raportat la fondul de salarii pentru salariatii aflati in aceasta situatie.

Se plateste atat din fondul de salarii, cat si din bugetul asigurarilor sociale de stat. Se suporta de catre angajator astfel:

daca unitatea are pana la 20 de salariati, din prima zi pana in a7-a zi;

daca unitatea are intre 21 si 100 de salariati, din prima zi pana in a 12-a zi;

daca unitatea are peste 100 de salariati, din prima zi pana in a 17-a zi.

Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel: salariul mediu zilnic din ultimile 6 luni X 75% numarul de zile lucratoare din concediu.

Pentru boli profesionale , accidente de munca, tuberculoza,SIDA, cancer si boli infectocontagioase din grupa A si urgente medico-chirurgicale, procentul este de 100%.

2.4.2. Prestatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea

capacitatii de munca

Pentru trecerea temporara in alta munca:

1. - pentru reducerea timpului de munca cu o patrime;

2. - indemnizatie de carantina;

3. - pentru procurarea de produse ortopedice;

4. - pentru tratament balnear;

5. - pentru reabilitare profesionala.

Indemnizatiile se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Cuantumul indemnizatiilor pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca se stabileste astfel:

pentru cazurile 1. si 2. diferenta dintre media veniturilor brute din ultimile 6 luni si venitul brut lunar obtinut in noile conditii;

pentru cazul 3. ; salariul mediu zilnic din ultimile 6 luni X 75% X numarul de zile lucratoare din concediu.

2.4.3. Indemnizatia de maternitate

Se suporta integral din bugetul asigurarilor de stat. Durata concediului este de 126 zile calendaristice, din care 63 de zile inainte de nastere si 63 de zile dupa nastere. Cele doua concedii se pot compensa intre ele, cu conditia ca durata minima a concediului postnatal sa fie de 42 de zile.

Indemnizatia se acorda si in cazul in care copilul se naste mort sau moare dupa nastere.

Cuantumul indemnizatiei se stabileste astfel:

Salariul mediu zilnic din ultimile 6 luni X 85% X nr. de zile lucratoare din concediu

2.4.4. Indemnizatia pentru cresterea copilului sau ingrijirea

copilului bolnav

Contributiile pentru persoanele care se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani stabilesc prin aplicarea cotei prevazute de lege asupra sumei reprezentand valoarea a doua salarii de baza minime brute pe tara, se suporta din bugetul de stat si se calculeaza dupa urmatoarea formula:

Salariul de baza minim brut Numarul de zile lucratoare in care s-a

pe tara x 2 x ..% aflat in situatiile prevazute la art. 213

----- ----- --------- ----- ------ x alin. (2) lit. a), c), d), f) si i) din

Numarul de zile lucratoare din luna pentru care se face calculul

luna in care se face calculul

Se suporta integral din bugetul asigurarilor sociale de stat. Se acorda mamei sau tatalui pana cand copilul implineste 2 ani, pentru copilul cu handicap pana la implinirea varstei de 3 ani.Cuantumul se stabileste astfel: salariul mediu brut pe economie X 85% ariul mediu brut utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul 2005 a fost de 921,10 lei (ron).

2.4.5. Ajutorul de deces

Se suporta integral din bugetul de asigurari sociale de stat. Se acorda unei singure persoane , care poate fi: sotul/sotia, copilul, tutorele, mostenitorul sau persoana care a suportat cheltuielile de inmormantare. Indemnizatia nu poate fi mai mica decat media salarului brut pe economie.

CAPITOUL III

PENSII

3.1. Pensia pentru limita de varsta

Pensia pentru limita de varsta se acorda asiguratilor care indeplinesc concomitent conditiile referitoare la varsta standard de pensionare (57 de ani pentru femei si 62 de ani pentru barbati, urmand ca in 13 ani de la aparitia Legii nr. 19/2000, pe perioada aprilie 2001 - martie 2015, sa se ajunga la 60 de ani pentru femei si 65 de ani pentru barbati, conform Anexei 3 din Legea nr. 19/2000) si la stagiul minim de cotizare de 10 ani, urmand sa creasca la 15 ani, atat pentru barbati, cat si pentru femei, in 13 ani de la aparitia Legii nr. 19/2000. 

Stagiul de cotizare
  Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei si 35 de ani pentru barbati, urmand a se atinge acest nivel in 13 ani de la intrarea in vigoare a legii, prin cresterea acestuia conform esalonarii, pornind de la 25 de ani pentru femei si de la 30 de ani pentru barbati. 

  Stagiul minim si complet de cotizare cuprinde si sporul acordat in baza legislatiei anterioare pentru activitati desfasurate in grupele I si II de munca, pana la 1 aprilie 2001. Dupa aceasta data, asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si au desfasurat activitatea total sau partial in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare. Varstele de pensionare reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati. 

  Pentru determinarea cuantumului pensiei pentru limita de varsta, fiecare casa teritoriala de pensii calculeaza si transmite asiguratilor buletinul de calcul al cuantumului pensiei in baza punctajelor anuale obtinute si a punctajului mediu anual (Pma) realizat de asigurat in perioada de cotizare care se aplica la valoarea unui punct de pensie (Vpp), astfel:
 Plm = Pma x Vpp
  Valoarea atribuita fiecarui punct de pensie se stabileste pe fiecare an prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Ea va fi calculata prin actualizarea valorii punctului de pensie din luna decembrie a fiecarui an cu rata inflatiei, prognozata pentru anul urmator de catre institutia cu atributii in domeniu, respectiv Institutul National de Statistica.
  In anul 2007, punctul de pensie are prevazuta o majorare in doua etape:
 de la 1 ianuarie 2007 la o valoare de 396,2 RON si la sfarsitul anului 2007, la 406 RON. 

  Anual, dupa aprobarea bugetului de asigurari sociale, pensiile se reactualizeaza pe baza valorii punctului de pensie aprobat prin bugetul asigurarilor sociale de stat pe anul respectiv.
  In continuare ne propunem sa prezentam unele exemple concrete privind stabilirea varstei standard de pensionare si a stagiului de pensionare si a stagiului de cotizare, precum si calculul pensiei pentru limita de varsta.

3.2. Pensia anticipata

Legea nr. 19/2000 din 17/03/2000 stabileste sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale. Legea a fost actualizata la data de 27 martie 2007.

Conform acestei legi, asiguratii care au depasit stagiul complet de cotizare cu cel putin 10 ani pot solicita pensia anticipata cu cel mult 5 ani inaintea varstelor standard de pensionare.
Cuantumul pensiei anticipate se stabileste in aceleasi conditii cu cel al pensiei pentru limita de varsta.
La implinirea varstelor standard de pensionare prevazute de prezenta lege pensia anticipata devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.

3.3. Pensia anticipata partiala

Asiguratii care au realizat stagiile complete de cotizare, precum si cei care au depasit stagiul complet de cotizare cu pana la 10 ani pot solicita pensie anticipata partiala cu reducerea varstelor standard de pensionare cu cel mult 5 ani.
Cuantumul pensiei anticipate partiale se stabileste din cuantumul pensiei pentru limita de varsta, prin diminuarea acestuia in raport cu stagiul de cotizare realizat si cu numarul de luni cu care s-a redus varsta standard de pensionare, conform tabelului oferit mai jos:

Articolul 51, referitor la pensia anticipata stabileste la alineatul (1) ca: Asiguratii care au desfasurat activitati in conditii deosebite sau in conditii speciale de munca, dar care nu se pot pensiona cu reducerea varstei de pensionare pe aceasta baza, pot beneficia de prevederile mentionate mai sus. In aceste cazuri reducerea varstei standard de pensionare nu poate fi mai mare de 5 ani.
Alineatul (2) stabileste: 'In situatia prevazuta la alin. (1) diminuarea prevazuta la art. 50 alin. (2) nu se aplica pentru numarul de luni cu care se reduce varsta standard de pensionare datorita activitatii desfasurate in conditii deosebite si/sau speciale de munca.'
Alineatul (3) al articolului 51 mentioneaza ca prevederile alin. (1) si (2) se aplica si persoanelor care beneficiaza de reducerea varstelor standard de pensionare conform art. 48, precum si de cele prevazute de legi speciale.
La implinirea varstelor standard de pensionare prevazute de prezenta lege,pensia anticipata partiala devine pensie pentru limita de varsta si se recalculeaza prin eliminarea diminuarii prevazute in tabelul mentionat mai sus si prin adaugarea perioadelor asimilate si a eventualelor stagii de cotizare realizate in perioada de anticipare.

3.4. Pensia de invaliditate

Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:

• accidentelor de munca, conform legii; 
• bolilor profesionale si tuberculozei; 
• bolilor obisnuite si accidentelor care nu au legatura cu munca.

Beneficiaza de pensie de invaliditate si asiguratii care au satisfacut serviciul militar ca militari in termen sau militari cu termen redus, pe durata legal stabilita, au fost concentrati, mobilizati sau in prizonierat.

Au dreptul la pensie de invaliditate si elevii, ucenicii si studentii care si-au pierdut total sau cel putin jumatate din capacitatea de munca datorita accidentelor sau bolilor profesionale survenite in timpul si din cauza practicii profesionale.

Persoanele care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si marii mutilati, ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 ori in legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, care erau cuprinsi intr-un sistem de asigurari sociale anterior datei ivirii invaliditatii din aceasta cauza, au dreptul si la pensie de invaliditate, indiferent de vechimea in munca, pe timpul cat dureaza invaliditatea, stabilita in aceleasi conditii in care se acorda pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de munca.

In raport cu cerintele locului de munca si cu gradul de reducere a capacitatii de munca, invaliditatea este:

• de gradul I, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, a capacitatii de autoservire, de autoconductie sau de orientare spatiala, invalidul necesitand ingrijire sau supraveghere permanenta din partea altei persoane; 
• de gradul II, caracterizata prin pierderea totala a capacitatii de munca, cu posibilitatea invalidului de a se autoservi, de a se autoconduce si de a se orienta spatial, fara ajutorul altei persoane; 
• de gradul III, caracterizata prin pierderea a cel putin jumatate din capacitatea de munca, invalidul putand sa presteze o activitate profesionala.

CAPITOLUL IV

PROTECTIA SOCIALA A SOMERILOR

4.1. Categorii de beneficiari

Conform Legii 76/2002 somerul este persoana care indeplineste cumulativ conditiile:

a)     este in cautarea unui loc de munca de la varsta de minimum 16 ani si pana la indeplinirea conditiilor de pensionare;

b)     starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice o fac apta pentru prestarea unei munci;

c)     nu are loc de munca, nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitatile autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce i s-ar cuveni potrivit prezentei legi;

d)     este disponibila sa inceapa lucrul in perioada imediat urmatoare daca s-ar gasi un loc de munca;

Daca se tine cont si de conditia conform careia persoana respectva este inregistrata la Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca sau la alt furnizor de servicii de ocupare, care functioneaza in conditiile prevazute de lege, atunci somerul este somer inregistrat.

Din categoria de beneficiari ai legii fac parte:

persoanele care au devenit someri si nu realizeaza venituri sau realizeaza venituri din activitati autorizate mai mici decat indemnizatia de somaj;

persoanele care nu au putut ocupa un loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant sau dupa satisfacerea stagiului militar (absolventii - 60 zile; salariatii - 30 zile);

persoanele care doresc schimbarea locului de munca pe diverse motive;

cei care au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie legala;

strainii care au fost incadrati in munca sau au realizat venituri din Romania conform legii;

cei care nu au putut ocupa un loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea din detentie.

4.2. Indemnizatia de somaj

Indemnizatia de somaj are drept scop garantarea unor venituri pentru someri, pentru a le asigura un minim existential considerat sau admis oficial ca fiind rezonabil. Ea reprezinta una din masurile de protectie sociala, dar cresterea somajului si mentinerea sa la niveluri ridicate implica o crestere rapida a sumelor folosite sub aceasta forma. Totusi, ca efect pozitiv al indemnizatiei de somaj putem considera reconstituirea eticii vietii active. Unii adepti ai acestui punct de vedere pretind sa se preocupe de impunerea diciplinei muncii, asa cum reusesc sa o faca si alte institutii sociale.

Beneficiarii de indemnizatia de somaj sunt asigurati in sistemul asigurarilor sociale de stat si in sistemul asigurarilor sociale de sanatate si beneficiaza de toate drepturile prevazute de lege pentru asiguratii acestor sisteme. Drepturile de asigurari sociale de stat ale persoanelor beneficiare de indemnizatia de somaj se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat.

Somerii beneficiaza de indemnizatii de somaj daca indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

a)   au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni in ultimele 24 de luni premergatoare cererii;

b)   nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj;

c)   nu indeplinesc conditiile de pensionare;

d)   sunt inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca de pe raza teritoriala. Cererea trebuie inregistrata in termen de 30 zile la Agentia de ocupare a fortei de munca. Daca termenul este depasit, dar nu mai mult de 12 luni, indemnizatia se acorda incepand cu data inregistraii.

Termenul de 12 luni este termen de decadere din drepturi.

Indemnizatia de somaj se acorda somerilor pe perioade stabilite diferentiat, functie de stagiul de cotizare, dupa cum urmeaza:

a)     6 luni pentru persoane cu un stagiu de cotizare de pana la 5 ani, dar nu mai putin de 1 an;

b)     9 luni pentru persoane cu un stagiu de cotizare cuprins intre 5 si 10 ani;

c)     12 luni pentru un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani.

Cuantumul indemnizatiei de somaj este o suma fixa, neimpozabila, lunara, reprezentand 75% din salariul de baza minim brut pe tara in vigoare la data stabilirii indemnizatiei. Pentru somerii reprezentati de absolventii institutiilor de invatamant si de catre cei care au terminat stagiul militar, cuantumul indemnizatiei este de 50% din salariul de baza minim brut pe tara in vigoare la data stabilirii indemnizatiei.

Contributia pentru asigurarile sociale de stat si contributia pentru asigurarile sociale de sanatate se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj si se vireaza caselor de asigurari respective de catre agentiile pentru ocuparea fortei de munca.

Persoanele care, la data solicitarii, refuza un loc de munca potrivit pregatirii sau nivelului studiilor (situat la o distanta de cel mult 50 km de domiciliu) nu primesc indemnizatie de somaj. Cei care se incadreaza la o distanta mai mare de 50 km beneficiaza de prima de instalare corespunzatoare a doua salarii minime pe economie, iar in cazul in care schimba si domiciliul in acea localitate primesc o indemnizatie de instalare de 7 salarii minim pe tara. In cazul incetarii raportului de munca mai devreme de 12 luni, prima de instalare se restituie.

Cei care se incadreaza vor primi in continuare 30% din indemnizatia de somaj, suma neimpozabila.

Cand somajul ia proportii considerabile sau este de lunga durata, sistemul de protectie sociala devine vulnerabil, deoarece fondurile alocate sunt insuficiente pentru mentinerea nivelului indemnizatiei.

In toate tarile industrializate, protectia sociala are un caracter activ, fiind insotita de o serie de programe privind:

reconversiunea somerilor;

pregatirea acestora in concordanta cu structura cererii de munca sau redistribuirea lor in profil teritorial;

programele de formare profesionala a tinerilor pentru a fi integrati cat mai activ intr-o ocupatie economico-sociala.

Toate aceste programe sunt, de regula, sustinute de sindicate, de salariati, de oficiile locale de administrare a pietei muncii si de stat.

CAPITOLUL V

ASIGURARILE SOCIALE DE SANATATE

5.1. Asiguratii care exercita profesii libere sau sunt autorizati sa desfasoare activitati independente

Art. 6. - (1) Veniturile din activitati independente asupra carora se calculeaza contributia sunt: veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala, realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.
(2) Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comert ale asiguratilor, din prestari de servicii, altele decat cele prevazute la alin. (3), precum si din practicarea unei meserii.
(3) Constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, farmaceutice, de avocat, notar, executor judecatoresc, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate asemanatoare, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.
(4) Veniturile din valorificarea sub orice forma a drepturilor de proprietate intelectuala provin din brevete de inventie, desene si modele, mostre, marci de fabrica si de comert, procedee tehnice, know-how, din drepturi de autor si drepturi conexe dreptului de autor si altele asemenea.
Art. 7. - (1) Persoanele care exercita profesii libere sau sunt autorizate potrivit legii sa desfasoare activitati independente au obligatia de a vira trimestrial contributia sub forma unei cote de 6,5% aplicate asupra:
a) venitului net din activitati independente determinat ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile aferente realizarii venitului, deductibile, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru persoanele ale caror venituri sunt determinate pe baza venitului net anual determinat pe baza contabilitatii in partida simpla;
b) normelor de venit, stabilite de Ministerul Finantelor Publice prin nomenclatorul activitatilor pentru care venitul se stabileste pe baza de norme de venit, in cazul persoanelor ale caror venituri sunt determinate pe baza de norme de venit.
(2) In cazul persoanelor care obtin venituri din activitati independente ale caror venituri sunt determinate pe baza de norma de venit si care beneficiaza de o reducere a normelor de venit, cota de 6,5% se va aplica la norma redusa, determinata potrivit reglementarilor in vigoare pentru impunerea veniturilor respective.
(3) Pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere, contributia in cota de 6,5% se calculeaza la aceste venituri si se plateste de catre persoana care le realizeaza.
Art. 8. - (1) Contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente vireaza trimestrial contributia calculata la venitul estimat, pana la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru.
(2) Diferentele ramase de achitat, calculate in raport de decizia de impunere anuala, se platesc in termen de cel mult 60 de zile de la data comunicarii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaza si nu se datoreaza dobanzi.
(3) In situatia in care contribuabilii care realizeaza venituri din activitati independente, la finele anului, inregistreaza pierderi sau realizeaza venituri la nivelul fiecarei luni sub nivelul salariului de baza minim brut pe tara, contributia se calculeaza prin aplicarea cotei de 6,5% la nivelul unui salariu de baza minim brut pe tara pentru fiecare luna.
(4) Contribuabilii care se incadreaza la alin. (3) vor achita diferentele de contributie rezultate din plata trimestriala a unei contributii mai mici decat cea rezultata din aplicarea lunara a cotei de 6,5% la nivelul unui salariu de baza minim brut pe tara, in termen de cel mult 60 de zile de la finele anului pentru care s-au efectuat platile trimestriale anticipate.
(5) La expirarea termenului prevazut la alin. (2) si (4), pentru sumele datorate si ramase neachitate se vor percepe dobanzi si penalitati de intarziere conform procedurii instituite prin Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

5.2. Asiguratii care realizeaza venituri din agricultura si silvicultura

     Persoanele care realizeaza venituri din agricultura, potrivit Codului fiscal si / sau silvicultura, cu exceptia persoanelor fizice care au calitatea de angajator sau care realizeaza venituri din activitati independente, au obligatia de a plati contributia asupra acestor venituri. Contributia se vireaza anual, pana la data de 25 ianuarie a anului urmator celui pentru care se face plata.

     Persoanele care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social si care realizeaza venituri din agricultura si silvicultura sub nivelul salariului de baza minim brut pe tara datoreaza contributia asupra sumei reprezentand o treime din salariul de baza minim brut pe tara, pentru fiecare luna. Contributia se vireaza trimestrial, pana la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru.

5.3. Asiguratii beneficiari ai indemnizatiei de somaj si a alocatiei de sprijin

Art. 10. - (1) Beneficiarii indemnizatiei de somaj si ai alocatiei de sprijin sunt asigurati in sistemul asigurarilor sociale de sanatate, iar contributia baneasca lunara in cota de 5,5% se aplica asupra indemnizatiei de somaj sau, dupa caz, asupra alocatiei de sprijin si se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, respectiv din bugetul asigurarilor sociale de stat.
(2) Contributia se calculeaza si se vireaza, odata cu plata drepturilor banesti, de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi, unitatilor teritoriale ale Trezoreriei Statului in contul deschis pe seama Casei Nationale de Asigurari de Sanatate pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata.

5.4. Asiguratii care realizeaza venituri brute din cedarea folosintei bunurilor,veniturilor din dividende si dobanzi

Persoana asigurata are obligatia platii contributiei asupra veniturilor realizate din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza: venituri din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit; venituri impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; venituri din agricultura, respectiv din silvicultura; nu este beneficiar al indemnizatiei de somaj;

Baza de calcul a contributiei nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, lunar.

Veniturile din cedarea folosintei bunurilor sunt veniturile, in bani si/sau in natura, provenind din cedarea folosintei bunurilor mobile si imobile, obtinute de proprietar, uzufructuar sau alt detinator legal, altele decat veniturile din activitati independente.

Contributia se aplica la venitul net din cedarea folosintei bunurilor stabilit prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut determinat potrivit Codului fiscal.

Veniturile din dividende si dobanzi reprezinta veniturile din investitii, respectiv : dividende; venituri impozabile din dobanzi; castiguri din transferul titlurilor de valoare; venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni similare; venituri din lichidare sau dizolvare fara lichidare a unei persoane juridice.

Data platii contributiei 

1. pt. dividende :

- pentru veniturile din dividende care se supun impozitului pe venit, obligatia platii contributiei revine persoanelor fizice beneficiare ale acestor venituri, care vor achita contributia pana la data de 25 a lunii ianuarie a anului urmator celui in care se face plata dividendelor.

- persoanele care realizeaza venituri din dividende, dar care pana la data de 31 decembrie a anului in curs nu au incasat aceste venituri sau veniturile de acest fel, incasate anual, sunt sub nivelul a 12 salarii minime brute pe tara, vor plati contributia anual pana la data de 25 a lunii ianuarie a anului urmator, calculata la nivelul a 12 salarii minime brute pe tara. Diferentele ramase de achitat, calculate in raport cu dividendele care se platesc dupa data prevazuta pentru plata contributiei, se achita pana la data de 25 a lunii urmatoare celei in care s-a facut plata.

2. pt. venituri din dobanzi :

- pentru veniturile realizate din dobanzi, contributia se aplica la veniturile brute si se vireaza de catre asiguratii care realizeaza astfel de venituri, anual, pana la data de 25 a lunii ianuarie a anului urmator celui de realizare a venitului.

- persoanele care realizeaza venituri din dobanzi si daca, pana la data de 31 decembrie a anului in curs, aceste venituri anuale sunt sub nivelul a 12 salarii minime brute pe tara, vor plati contributia anual pana la data de 25 a lunii ianuarie a anului urmator, calculata la nivelul a 12 salarii minime brute pe tara.

Veniturile din drepturi de proprietate intelectuala sunt veniturile realizate din valorificarea drepturilor industriale, cum ar fi: inventii, mai putin realizarile tehnice, know-how, marci inregistrate, franciza si altele asemenea, recunoscute si protejate prin inscrisuri ale institutiilor specializate, precum si a drepturilor de autor, inclusiv a drepturilor conexe dreptului de autor.

Obligatia platii contributiei revine persoanelor fizice beneficiare ale acestor venituri.

Daca, pana la data de 31 decembrie a anului in curs, aceste venituri anuale sunt sub nivelul a 12 salarii minime brute pe tara, vor plati contributia anual pana la data de 25 a lunii ianuarie a anului urmator, calculata la nivelul a 12 salarii minime brute pe tara.

Pentru veniturile din cedarea folosintei bunurilor, din dividende si dobanzi, din drepturi de proprietate intelectuala contributia se achita numai in situatia in care persoana asigurata nu realizeaza venituri din salarii, din activitati independente, din agricultura/silvicultura, indemnizatii de somaj.

5.5. Asiguratii care realizeaza alte venituri care se supun impozitului pe venit

Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru asigurarile de sanatate, cu exceptia persoanelor prevazute la art. 213 alin. (1).
(2) Contributia lunara a persoanei asigurate se stabileste sub forma unei cote de 6,5%, care se aplica asupra:
a) veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;
b) veniturilor impozabile realizate de persoane care desfasoara activitati independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia, aceasta nu poate fi mai mica decat cea calculata la un salariu de baza minim brut pe tara, lunar; c) veniturilor din agricultura supuse impozitului pe venit si veniturilor din silvicultura, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator si nu se incadreaza la lit. b);
d) indemnizatiilor de somaj;
e) veniturilor din pensiile care depasesc limita supusa impozitului pe venit;
f) veniturilor din cedarea folosintei bunurilor, veniturilor din dividende si dobanzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectuala realizate in mod individual si/sau intr-o forma de asociere si altor venituri care se supun impozitului pe venit numai in cazul in care nu realizeaza venituri de natura celor prevazute la lit. a) - e), alin. 2^1 si art. 213 alin. (2) lit. h), dar nu mai putin de un salariu de baza minim brut pe tara, lunar.
2.1) In situatia in care o persoana realizeaza venituri care sunt neimpozabile, contributia se calculeaza asupra veniturilor realizate.
(3) In cazul persoanelor care realizeaza in acelasi timp venituri de natura celor prevazute la alin. (2) lit. a) - e), alin. (2^1) si la art. 213 alin. (2) lit. h), contributia se calculeaza asupra tuturor acestor venituri.
(4) In cazul persoanelor care realizeaza venituri de natura celor prevazute la alin. (2) lit. c) sub nivelul salariului de baza minim brut pe tara si care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contributia lunara de 6,5% datorata se calculeaza asupra sumei reprezentand o treime din salariul de baza minim brut pe tara.
(5) Contributiile prevazute la alin. (2) si (4) se platesc dupa cum urmeaza:
a) lunar, pentru cele prevazute la alin. (2) lit. a), d) si f);
b) trimestrial, pentru cele prevazute la alin. (2) lit. b) si la alin. (4);
c) anual, pentru cele prevazute la alin. (2) lit. c) si f).
(6) Contributia de asigurari sociale de sanatate nu se datoreaza asupra sumelor acordate in momentul disponibilizarii, venitului lunar de completare sau platilor compensatorii, potrivit actelor normative care reglementeaza aceste domenii, precum si asupra indemnizatiilor reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, cu modificarile ulterioare.
(7) Obligatia virarii contributiei de asigurari sociale de sanatate revine persoanei juridice sau fizice care plateste asiguratilor veniturile prevazute la alin. (2) lit. a), d) si e), respectiv asiguratilor pentru veniturile prevazute la alin. (2) lit. b), c) si f).

Contributia lunara a persoanelor asigurate se stabileste sub forma unei cote stabilite de lege, aplicata asupra veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse impozitului pe venit. Angajatorul are obligatia calcularii, retinerii si virarii lunare integrale a contributiei datorate de catre persoana asigurata in contul deschis pe seama CNAS la unitatile teritoriale ale   Trezoreriei Statului in a caror raza angajatorii sunt luati in evidenta ca platitori de impozite si taxe.
(2) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca, a unui raport de serviciu sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda.
(3) Veniturile asimilate salariilor cuprind orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit, asa cum sunt definite de Codul fiscal si de Normele metodologice de aplicare a acestuia.
(4) Pentru asociatul unic cu indemnizatie lunara inscrisa in declaratia de asigurari sociale, contributia lunara se calculeaza prin aplicarea cotei stabilite de lege asupra indemnizatiei; baza de calcul a contributiei nu poate fi mai mica decat un salariu de baza minim brut pe tara, lunar.
(5) Veniturile realizate in baza functiilor de administrator si director, asa cum sunt definite de Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta venituri asimilate salariilor asupra carora se calculeaza contributia lunara a persoanei asigurate.
(6) Persoanele care realizeaza venituri din salarii, care, potrivit Codului fiscal, nu sunt impozabile, au obligatia platii contributiei lunare calculate la veniturile salariale realizate. Contributtia pentru aceste persoane se retine de catre angajator si se vireaza prin organele fiscale teritoriale. In acest caz, angajatorul are obligatia de a calcula si de a vira contributia angajatorului in conditiile art. 3 si 4.
(7) Prin veniturile prevazute la art. 257 alin. (21) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare, se intelege veniturile din salarii care nu se supun impozitului pe venit potrivit Codului fiscal.

5.6. Persoane care beneficiaza de asigurare cu plata contributiei din alte surse

Sunt asigurate persoanele aflate in una dintre urmatoarele situatii, pe durata acesteia, cu plata contributiei din alte surse, in conditiile Legii nr. 95 / 2006:

• a) se afla in concediu pentru incapacitate temporara de munca acordat in urma unui accident de munca sau boli profesionale;
• b) se afla in concediu pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani si in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea de catre copil a varstei de 3 ani;
• c) executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla in arest preventiv;
• d) persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;
• e) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane si se afla in timpul procedurilor necesare stabilirii identitatii;
• f) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare;
• g) pensionarii, pentru veniturile din pensii pana la limita supusa impozitului pe venit;
• h) persoanele care se afla in executarea masurilor prevazute la art. 105, 113, 114 din Cod penal; persoanele care se afla in perioada de amanare sau intrerupere a executarii pedepsei privative de libertate, daca nu au venituri.

       Persoanele care au calitatea de asigurat fara plata contributiei vor primi un document justificativ special, carnet sau adeverinta de asigurat fara plata contributiei eliberat de casa de asigurari de sanatate, care atesta aceasta calitate in urma prezentarii la casa de asigurari a documentelor care dovedesc ca se incadreaza in una dintre aceste categorii. Acest document va fi vizat periodic, dupa caz, in urma prezentarii, de catre persoana interesata, la casa de asigurari, a documentelor care dovedesc mentinerea conditiilor de incadrare in categoria asiguratilor fara plata contributiei, in conditiile stabilite prin ordin al presedintelui CNAS.

5.7. Persoane asigurate prin efectul legii fara plata contributiei

Urmatoarele categorii de persoane beneficiaza de asigurare, fara plata contributiei:

• a) toti copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana la inceperea anului universitar dar nu mai mult de 3 luni, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca;
• b) tinerii cu varsta de pana la 26 de ani, care provin din sistemul de protectie a copilului si nu realizeaza venituri din munca sau nu sunt beneficiari de ajutor social acordat in temeiul Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificarile si completarile ulterioare; sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate;
• c) persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 189/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, prin Legea nr. 309/2002 privind recunoasterea si acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar in cadrul Directiei Generale a Serviciului Muncii in perioada 1950 - 1961, precum si persoanele prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea recunostintei fata de eroii martiri si luptatorii care au contribuit la victoria Revolutiei romane din decembrie 1989 nr. 341/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii;
• d) persoanele cu handicap care nu realizeaza venituri din munca, pensie sau alte surse cu exceptia, celor obtinute in baza Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 519/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
• e) bolnavii cu afectiuni incluse in programele nationale de sanatate stabilite de Ministerul Sanatatii Publice, pana la vindecarea respectivei afectiuni, daca nu realizeaza venituri din munca, pensie sau din alte resurse;
• f) femeile insarcinate, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara.

5.8. Concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate

Conform  prevederilor art. (1) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 158 din 2005 urmatoarele persoane sunt asigurate      pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in sistemul de asigurari sociale de sanatate, si au dreptul, in conditiile  ordonantei de urgenta, pe perioada in care au domiciliul sau resedinta pe teritoriul Romaniei, la concedii medicale si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate:
A. desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau in baza raportului de serviciu;
B. desfasoara activitati in functii elective sau sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative ori judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatii sunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevazute la lit. A;
C. beneficiaza de drepturi banesti lunare ce se suporta din bugetul asigurarilor pentru somaj, in conditiile legii.
(2) De aceleasi drepturi beneficiaza si persoanele care nu se afla in una dintre situatiile prevazute la alin. (1), dar sunt:
a) asociati, comanditari sau actionari;
b) administratori sau manageri care au incheiat contract de administrare ori de management;
c) membri ai asociatiei familiale;
d) autorizate sa desfasoare activitati independente;
    e) persoane care incheie un contract de asigurari sociale pentru concedii si indemnizatii pentru maternitate si concedii si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav, in conditiile in care au inceput stagiul de cotizare pana la data de 1 ianuarie 2006.
(3) Persoanele prevazute la alin. (2), care au calitatea de pensionari, nu sunt asigurate conform prezentei ordonante de urgenta, cu exceptia pensionarilor de invaliditate gradul III si a pensionarilor nevazatori, care se afla in una dintre situatiile prevazute la lit. c) si d).

Prestatiile de asigurari de sanatate la care au dreptul asiguratii sunt:

1. concedii medicale si indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca cauzate de boli obisnuite sau accidente in afara muncii;
2. concedii medicale si indemnizatii pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca exclusiv ca urmare a accidentelor de munca;
3. concedii medicale si indemnizatii pentru maternitate;
4. concedii medicale si indemnizatii pentru ingrijirea copilului bolnav;
5. concedii medicale si indemnizatii de risc materna

Dreptul la concedii medicale si indemnizatii este conditionat  de plata contributiei asigurarilor sociale de sanatate destinata suportarii acestor indemnizatii (0,85). 

Cota de contributie pentru concedii medicale si indemnizatii cu incepere 2007 este de 0,85% aplicata asupra fondului total de salarii a  angajatorului.  Contributia o datoreaza angajatorul.
Baza de calcul a contributiei nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul asiguratilor din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea a 12 salarii minime brute/tara, garantat in plata.
In acest sens angajatorii si asimilatii acestora, au obligatia sa calculeze si sa vireze Casei de Asigurari de Sanatate, suma reprezentand contributia pentru concedii medicale si indemnizatii.
In situatia persoanelor prevazute la art. 1 alin. (2) lit. a) - d),din OUG nr. 158/2005, cota de contributie pentru concedii si indemnizatii de 0,85% se datoreaza asupra veniturilor supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, sau asupra veniturilor declarate in contractele de asigurare sociala pentru persoanele prevazute la art. 1 alin. (2) lit. e).
Baza de calcul a contributiei pentru concedii si indemnizatii pentru persoanele prevazute la art. 1 alin. (2) nu poate depasi plafonul a 12 salarii minime brute pe tara.

Pentru obtinerea drepturilor prevazute de lege este necesar un stagiu minim de cotizare reprezentand  una luna din ultimele 12 luni, anterioare lunii pentru care se da concediu medical.
Stagiul de cotizare se constituie din insumarea perioadelor urmatoare:

1. perioada in care a fost in concediu medical pentru accidente de munca si boli profesionale sau a fost somer si s-a achitat contributia la acest fond;
2. perioada pentru care plata contributiei de asigurari sociale de sanatate 6,5 se suporta  din alte surse;
3. a beneficiat  de pensie de invaliditate, a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar cu conditia  absolvirii acestora, daca nu a realizat alte venituri;
4. nu au nevoie de stagiu de cotizare, asiguratii in caz de urgente chirurgicale, tuberculoza, boli infectocontagioase din grupa A, neoplazii (cancer), SIDA;

Baza de calcul a indemnizatiei se determina ca medie a veniturilor lunare din  ultimele 6 luni din 12 luni din care se constituie stagiu de cotizare, plafonat la limita a 12 salarii, minim brut pe tara, la care s-a platit contributia. (salariu/nr. de zile lucratoare a celor 6 luni)
In situatia in care la stabilirea celor 6 luni sunt si perioade asimilate ca au fost in concediu medical perioada cand s-a platit sanatatea din alte surse, se i-au in calcul urmatoarele venituri - salariu minim brut pe tara sau cuantumul pensiei de invaliditate de care a beneficiat persoana.
In cazul urgentelor medico-chirurgicale baza de calcul o constituie venitul realizat din luna de activitate daca e numai una sau veniturile din lunile care constituie stagiul de cotizare.(daca nu are venit se trece salariu din cartea de munca).       

Asiguratele au dreptul la concedii pt sarcina si lauzie pe o perioada de 126 zile si pe aceasta perioada primesc indemnizatie de maternitate (cele care lucreaza si cele care se afla in somaj).
De aceste drepturi beneficiaza si femeile care din motive neimputabile lor nu mai sunt asigurate daca nasc in termen de 9 luni de la pierderea calitatii de asigurat ( motivele neimputabile se dovedesc prin acte).
Motive neimputabile:
- expirat somajul            
- nu are stagiu complet de cotizare pentru somaj

Concediul de maternitate se acorda cu 63 zile inainte de nastere si 63 dupa, dar zilele se pot compensa intre ele in functie de recomandarea medicului in asa fel incat perioada de lauzie sa fie cel putin de 42 zile calendaristice.
Persoanele cu handicap beneficiaza de concediu la cerere si la recomandarea medicului incepand cu luna a 6-a de sarcina. In situatia in care copilul s-a nascut mort sau moare in timpul concediului de maternitate se acorda tot concediul. 
In cazul decesului mamei copilului in timpul nasterii sau in perioada de lauzie , tatal copilului beneficiaza de restul de concediu neefectuat de mama    (art. 5 L 210/99 concediu paternal). Pe perioada concediului tatal beneficiaza de o indemnizatie care este egala  cu indemnizatia de maternitate cuvenita mamei sau de indemnizatia calculata tatalui, dupa caz si se plateste din fondul angajatorului.
Cuantumul indemnizatiei de maternitate reprezinta 85% din baza de calcul.
Indemnizati integral  se suporta din bugetul asigurarilor de sanatate .
Asupra indemnizatiei de maternitate nu se datoreaza impozit pe venit, contributie de asigurari sociale de sanatate si contributie pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate. Contributia de asigurari sociale (CAS) se datoreaza, pentru aceasta perioada, asupra salariului de baza minim garantat in plata raportat la numarul de zile lucratoare de prestatie si se retine de angajator din indemnizatia de maternitate.

Contributia persoanei de asigurari pentru somaj nu se datoreaza pentru o perioada mai mare de 30 zile de suspendare a contractului individual de munca.

CAPITOLUL VI

CONTURILE FOLOSITE PENTRU ASIGURARILE SOCIALE,PROTECTIE SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE

Contabilitatea sintetica a decontarilor cu bugetele asigurarilor sociale si protectiei sociale se realizeaza cu ajutorul grupei 43 "Asigurari sociale, protectie sociala si conturi asimilate", care cuprinde urmatoarele conturi:

431"Asigurari sociale " - se desfasoara pe urmatoarele conturi de gradul II:

-4311 "Contributia unitatii la asigurarile sociale"

-4312 "Contributia personalului la asigurarile sociale"

-4313 "Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate"

-4314 "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate"

437 "Ajutor de somaj" - se desfasoara pe urmatoarele conturi de gradul II:

-4371 "Contributia unitatii la fondul de somaj"

-4372 "Contributia personalului la fondul de somaj"

438 "Alte datorii si creante sociale"- se desfasoara pe conturile de gradul II:

-4381 "Alte datorii sociale"

-4382". "Alte creante sociale

Contul 4311"Contributia unitatii la asigurarile sociale"

Dupa continut este un cont de datorii pe termen scurt , iar dupa functia contabila este un cont de pasiv.

In CREDIT se inregistreaza:

~~ contributia unitatii la asigurarile sociale (6451);

In DEBIT se inregistreaza:

~~ sumele virate asigurarilor sociale (5121);

~~ indemnizatiile sociale datorate personalului, care se suporta

din asigurarile sociale (423);

~~ datoriile anulate (7588).

SOLDUL creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.

Contul 4312 "Contributia personalului la asigurarile sociale"

Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv.

In CREDIT se inregistreaza:

~~ contributia personalului la asigurarile sociale (421);

In DEBIT se inregistreaza:

~~ sumele virate asigurarilor sociale (5121);

~~ indemnizatii sociale datorate personalului, care se suporta din

asigurarile sociale(423);

~~ datoriile anulate (7588).

SOLDUL creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.

Contul 4313 "Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate"

Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt,iar dupa functia contabila este un cont de pasiv.

In CREDITUL contului se inregistreaza:

~~ contributia personalului la asigurarile sociale (421);

In DEBITUL contului se inregistreaza:

~~ sumele virate asigurarilor sociale de sanatate (5121)

~~ datoriile anulate (7588).

SOLDUL creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale de sanatate.

Contul 4314 "Contributia angajatilor pentru asigurarile sociale de sanatate"

Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv.

In CREDIT se inregistreaza:

~~ contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate (421,423);

In DEBIT se inregistreaza:

~~ sumele virate asigurarilor sociale de sanatate (5121);

~~ datoriile anulate (7588).

SOLDUL creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale de sanatate.

Contul 4371 "Contributia unitatii la fondul de somaj"

Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv.

In CREDIT se inregistreaza:

~~ contributia unitatii la ajutorul de somaj (6452);

In DEBIT se inregistreaza:

~~ sumele virate privind contributia unitatii la fondul de somaj

(5121);

~~ datoriile anulate (7588).

SOLDUL creditor reprezinta sumele datorate privind fondul de somaj.

Contul 4372 "Contributia personalului la fondul de somaj"

Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila este un cont de pasiv.

In CREDIT se inregistreaza:

~~ contributia personalului la ajutorul de somaj (421,423);

In DEBIT se inregistreaza:

~~ sumele virate privind contributia personalului la fondul de

somaj (5121);

~~ datoriile anulate (7588).

SOLDUL creditor reprezinta sumele datorate privind fondul de somaj.

Contul 4381 "Alte datorii sociale"

Dupa continutul economic este un cont de datorii pe termen scurt,iar dupa functia contabila este un cont de pasiv.

In CREDIT se inregistreaza:

~~ sumele privind indemnizatiile sociale achitate in plus

personalului (4282);

In DEBIT se inregistreaza:

~~sumele virate asigurarilor sociale reflectate ca alte datorii (5121);

~~datoriile prescrise sau anulate (7588).

SOLDUL creditor reprezinta alte datorii.

Contul 4382 "Alte creante sociale"

Dupa continutul economic este un cont de creante,iar dupa functia contabila este un cont de active.

In DEBIT se inregistreaza:

~~ sumele de incasat de la bugetul asigurarilor sociale, datorate

personalului ca indemnizatii sociale (4281);

In CREDIT se inregistreaza:

~~ sumele incasate de la bugetul asigurarilor sociale, reflectate anterior

ca alte creante sociale (5121).

SOLDUL creditor reprezinta alte creante sociale.

CAPITOLUL VII

DOCUMENTE SI METODOLOGIA DE CALCUL

7.1. Inregistrarea in contabilitate a datelor de pe statul de plata la S.C. MED COM PROD S.A.

La inregistrarea in contabilitate a drepturilor salariale s-au folosit statele de plata pe luna aprilie 2006 ale S.C. MEDS.A. Calarasi

La data stabilita in contractele individuale de munca se plateste avansul pe baza "Listelor de avans" in suma de 5000,00

pentru cei care au optat pentru plata drepturilor salariale pe card se vireaza din contul de disponibil de la banca banii pe carduri in baza borderoului

se ridica banii de la banca conform extrasului de cont

se aduc banii in casierie conform registrului de casa

se achita avansul personalului

se achita din casierie indemnizatiile pentru concediile de odihna

La lichidarea lunii aprilie, pe baza statelor de salarii, se inregistreaza salariile brute cuvenite personalului in suma de 11080,00 lei

inregistrarea obligatiei de plata a salariilor brute datorate personalului pe baza statelor de plata

Se inregistreaza retinerile din salariu astfel:

impozit pe salarii - 594,00 lei

contributia salariatilor pentru asigurarile sociale (9.5 %) - 1053,00 lei

contributia salariatilor pentru asigurarile de sanatate (6.5%) - 720,00 lei

contributia salariatilor la fondul de somaj (1%) - 111,00 lei

avansul - 5000,00 lei

garantiile materiale - 150,00 lei

concediile de odihna - 611,00 lei

Se achita salariile nete datorate personalului

se vireaza din disponibilul de la banca pentru cei care primesc salariul pe card

OPERATII INREGISTRATE IN CONTABILITATE PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIA SOCIALA

Se inregistreaza contributiile societatii la asigurari si protectia sociala astfel:

contributia unitatii la asigurarile sociale (19,75 %) - 2188 lei

contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate (7%) - 776 lei

contributia unitatii la fondul de somaj (2,5 %) - 277 lei

contributia unitatii la fondul de risc pentru accidente de munca si boli profesionale (0.546%) -60 lei

contributia unitatii la fondul pentru concedii si indemnizatii(0.75) - 83 lei

comision ITM (0.75 %) - 83 lei

Se inregistreaza contributia unitatii la asigurarile sociale

- Se inregistreaza contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate

- Se inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj

Se inregistreaza contributia unitatii la fondul de risc pentru accidente de munca si boli profesionale

- Se inregistreaza contributia unitatii la fondul pentru concedii si indemnizatii.

Se inregistreaza comisionul pentru cartile de munca (ITM)

In baza ordinelor de plata se inregistreaza plata catre bugetul general consolidat a sumelor reprezentand impozite si obligatii la fondurile de asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate, fond de somaj, etc.

Se achizitioneaza tichete de masa

Se platesc tichetele de masa catre unitatea emitenta

Includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa

Se inchid conturile de cheltuieli la sfarsitul lunii:

In luna aprilie 2006, o salariata a societatii se afla in incapacitate temporara de munca, pentru boala obisnuita .

Concediul medical pentru salariata Manu Dana, are la baza urmatorul calcul :

Salariile brute din ultimele 6 luni anterioare lunii aprilie 2006 sunt :

(800 ;800 ;800 ;900 ;900 ;1.000 )lei .

Nr. Total de zile lucrate din cele 6 luni : 130 zile ;

Nr.zile lucratoare din luna in care s-a acordat concediul 20 zile ;

Nr. Zile lucratoare din concediul medical 20 zile ;

Salariul de incadrare 1.000 lei .

Elemente de calcul a indemnizatiei :

Salariul mediu din ultimele 6 luni :(800x3 +900x2+1000)/130 zile =40 lei/zi

Indemnizatia totala de boala : 40 lei/zix75%x20 =600 lei ;

Indemnizatie de boala suportata de angajator :40 lei/zix75%x7 zile=210 lei

( se suporta de angajator primele 7 zile, avand sub 20 de salariati )

Indemnizatia de boala suportata din bugetul asigurarilor sociale de sa natate :600-210=390 lei .

Calculul statului pentru concediu medical anexat.

Se redacteaza formulele contabile aferente statului de salarii :

Se inregistreaza indemnizatia sociala suportata de angajator :

6458 = 423 210

''Alte cheltuieli privind asigurarile Personal ajutoare materiale

si protectia sociala datorate

Se inregistreaza indemnizatia suportata de la bugetul asigurarilor sociale de sanatate :

"Contributia unitati la fondul de Personal ajutoare materiale

concedii si indenizatii" datorate

Se inregistreaza contributia unitatii la fondul de somaj :210x2.5%=5lei

Contributia unitatii pentru Contributia unitatii la fondul

ajutorul de somaj de somaj

Se inregistreaza contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate : 210x7% = 15 lei

"Cheltuieli privind contributia unitatii "Contributia unitatii la asigurarile

la asigurarile sociale de sanatate"  sociale de sanatate"

Se inregistreaza contributia salariatei la asigurarile sociale de stat :

330x9,5% = 31 lei

423 = 4312 31

Personal ajutoare materiale Contributia personalului la

datorate asigurarile sociale

Se inregistreaza impozitul pe venitul din salarii : 319x16%=51 lei

Personal ajutoare materiale Impozitul pe venituri de

Datorate natura salariilor

Se inregistreaza achitarea in numerar a restului de plata :

423 = 5311 518

Personal ajutoare materiale Casa in lei

Datorate

Se inregistreaza achitarea contributiei de asigurari sociale de sanatate :

Contrib.unitatii la asig. Conturi la banci

Sociale de sanatate in lei

Se inregistreaza achitarea contributiei de asigurari sociale :

Contrib.personalului la Conturi la banci

Asigurarile sociale in lei

10.Se inregistreaza achitarea fondului de somaj :

Contrib.unitatii la fondul Conturi la banci

De somaj in lei

11.Se inregistreaza achitarea impozitului pe salarii :

444 = 5121 51

Impozitul pe venituri Conturi la banci

Din salarii in lei

12. Se inchid conturile de cheltuieli aferente indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca :

5

6453 15

La sfarsitul anului fiscal societatile au obligatia sa intocmeasca fisele fiscale pentru toti salariatii si colaboratorii care au fost platiti pe tot parcursul anului fiscal.

Pentru salariatii care au lucrat pe tot parcursul anului la aceeasi societate si nu au mai avut si alte surse de venit, fisele fiscale se regularizeaza, urmand ca dupa regularizarea impozitului anual, salariatul sa mai primeasca sau sa plateasca, dupa caz, diferenta de impozit rezultata din regularizare.

Pentru salariatii care nu au lucrat intreg anul fiscal la aceeasi societate, sau mai au alte surse de venit, respectiv mai au contracte de munca la alte societati sau au contracte de colaborare cu alte societati, fisele fiscale nu se regularizeaza. Contribuabilul are obligatia sa depuna declaratia de venit global la Administratiile Fiscale Teritoriale, urmand sa fie instiintat in legatura cu regularizarea impozitului pentru anul respectiv.

In ambele cazuri salariatii vor primi din partea societatii fise fiscale 1.

Pentru persoane care pot fi colaboratori la societatea respectiva, spre exemplu membrii consiliilor de administratie si membrii in comisiile de cenzori, societatile au obligatia intocmirii fisei fiscale 2.

In toate cazurile, fisele fiscale se intocmesc in 3 exemplare, unul se preda la Administratia Fiscala in raza caruia societatea isi are sediul, unul se inmaneaza salariatului pe baza de semnatura, iar unul se pastreaza in arhiva societatii.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Sistemul protectiei sociale se constituie ca un ansamblu de programe sociale ce au menirea de a proteja indivizii de situatia intreruperii sau pierderii capacitatii de castig.Elementele reunite ale acestor programe,orientate spre acoperirea cvasitotala a necesitatilor populatiei,definesc securitatea sociala,un instrument ce ofera protectie tuturor membrilor societatii.

Securitatea sociala poate fi definita ca orice masura stabilita prin lege ce are menirea de a mentine venitul individual/familiei sau de a furniza un venit in cazul in care toate resursele de venit au disparut sau cand,in mod exceptional intervin cheltuieli suficient de mari care pot expune populatia unor riscuri (de exemplu: cheltuieli pentru cresterea copiilor sau plata ingrijirii sanatatii).

In acelasi timp securitatea sociala poate furniza beneficii financiare persoanelor puse fata in fata cu boala,cu o forma oarecare de handicap,somaj,esec din diferite cauze,pierderea partenerului de viata,maternitate,cresterea si ingrijirea copiilor,retragerea din viata activa.Beneficiile de securitate sociala sunt acordate in caz de nevoi medicale,reabilitare sau reinsertie sociala,ajutor in caz de boala sau cheltuieli pentru inmormantare.

Furnizarea beneficiilor in sistemul securitatii sociale se face de catre organisme ale autoritatii centrale sau locale,organizate in sistem public,semipublic sau autonom.Securitatea sociala reprezinta principiul sau practica rezervelor publice pentru acoperirea securitatii economice si a bunastarii sociale a individului si a familiei sale.

Programele de securitate sociala sunt destinate protectiei indivizilor si a familiei acestora in situatii de pierdere a veniturilor cauzate de somaj,varsta inaintata,boala sau deces si sa imbunatateasca bunastarea lor prin servicii publice (de exemplu: ingrijire medicala) si prin asistenta economica in cadrul familiilor numeroase (in SUA se refera la iesirile la pensie,in Anglia se refera la intregul sistem de indemnizatii in numerar).

In trecut protectia sau securitatea economica a cetatenilor era in sarcina individului si a familiei sale sau era responsabilitatea comunitatilor locale si a bisericii.Treptat s-au dezvoltat organisme speciale care sustineau securitatea economica: asociatii ale muncitorilor,societati de ajutor mutual,sindicate.Ca alternativa,dar cu un sens mult mai larg,la termenul "securitate sociala",in tarile membre ale Uniunii Europene,se foloseste cel de "protectie sociala" dar care nu include sub umbrela sa legislativa schemele voluntare.In unele tari securitatea sociala are o acceptiune restransa - de exemplu in Marea Britanie presupune doar beneficiile financiare statuare iar in Statele Unite se refera doar la segmentul public al asigurarilor pentru varsta inaintata fiind restrictionat la sistemul federal de asigurare sociala ca forma distincta de beneficii in sistem public si de bunastare.

Asigurarile sociale reprezinta o forma speciala de protectie pe care societatea o acorda membrilor sai.Acestea ofera un sprijin care contracareaza efectele variatelor riscuri economice ( de exemplu: pierderea veniturilor datorita imbolnavirii,datorita reducerii capacitatii de munca la varste inaintate,datorita somajului).De aceea despre asigurarile sociale se spune,uneori,ca sunt un tip de securitate sociala,alte ori,ca reprezinta un sector al politicilor sociale sau,mai mult, in literatura de specialitate se considera ca,in fapt,acesti doi termeni sunt interschimbabili.Aproape toate natiunile din lume au dezvoltat programe complexe de asigurari sociale.

Riscurile sociale,sub diverse forme si manifestari,au existat si vor exista mereu.Existenta riscurilor este,deseori,sinonima cu manifestarea unor prejudicii sau a unor pagube.Prin urmare,in practica sociala,prejudiciile pot fi definite din perspectiva posibilitatilor de interventie.In contextul asigurarilor sociale sunt perspectiva posibilitatilor de interventie.In contextul asigurarilor sociale sunt recunoscute,in principal,ca prejudicii pierderea veniturilor salariale (din diferite motive: somaj,pierderea capacitatii de munca-datorita unor accidente de munca sau a bolilor profesionale,datorita varstei inaintate si deteriorarea starii de sanatate).

Asigurarile sociale difera semnificativ de alte forme de ajutor sau sprijiin public.Beneficiile care decurg depind,in general,de contributii si devin un drept al celor care le primesc.Contributiile provin de la persoanele angajate,de la angajatori si,in unele cazuri,de la bugetul statului.Acestea sunt colectate in fonduri speciale care asigura suportul financiar al beneficiilor.

Indubitabil,sistemele de pensii sunt o provocare pentru fiecare tara.Obiectivul principal al sistemelor de asigurari sociale pentru varsta inaintata este de a asigura un venit sigur celor care,din cauza varstei inaintate au pierdut capacitatea de munca.Asigurarile de somaj reprezinta o forma speciala de asigurare creata pentru a compensa lipsa veniturilor pe o perioada limitata de timp.Programele de asigurare pentru somaj au fost create initial pentru a furniza o forma de asistenta financiara celor care si-au pierdut locul de munca si care sunt in cautarea altuia.

Cea mai defavorizata categorie de pensionari sunt cei din mediul rural,care au lucrat in agricultura,a caror pensie medie la nnivel national se ridica la 144 RON (aproximativ 40 Euro).Nu credem ca exista o discrepanta in sistemul de pensii,ci ca a existat o discrepanta la recalcularea pensiilor de pana la 01.04.2001 in concordanta cu prevederile Legii nr.19/2000,cand existau pensii calculate in moduri diferite.

Finantarea sistemelor de asigurare pentru somaj difera de la tara la tara.Chiar daca atat angajatorii cat si angajatii contribuie la fondul de asigurare,diferentele constau atat in modalitatile de calcul ale acestora cat si in prezenta sau absenta sursei suplimentare care,de regula,este cea guvernamentala,in mod obisnuit,beneficiile financiare,ca instrumente specifice masurilor pasive de protectie sociala a somerilor,sunt corelate cu veniturile dobandite in perioada ocuparii insa,exista si situatii in care toti somerii beneficiaza de o suma fixa;in oricare din situatii,insa durata de furnizare a acestora este limitata.

Daca boala si handicapul sunt considerate riscuri,iar incidenta acestora nu variaza prea mult de la an la an,despre somaj nu se poate afirma acelasi lucru.Din acest motiv fie durata pentru care se furnizeaza beneficiile este limitata,fie beneficiile sunt diminuate sau chiar sistate dupa o anumita perioada.Contributiile joaca un rol,adesea critic,in stabilirea criteriilor de egibilitate pentru beneficiile de somaj.

Conceptul de masuri active pentru combaterea somajului este relativ nou atat in teoria cat si in practica pietei muncii,neavand suport teoretic indeajuns de fundamentat.El a apaarut ca urmare a intelegerii necesitatii retragerii progresive a statului din economie si redarea catre individ si comunitate a dreptului de a dezvolta activitati economice in concordanta cu necesitatile lor percepute ca atare si asigurarea,astfel,a unei cresteri reale a ocuparii.

BIBLIOGRAFIE

Epuran M.,Ineovan Felicia,Peres L.,Contabilitate financiara,Editura de Vest,Timisoara,2006

Goian Maria,Sala Diana,Vlad Silvia,Management,Editura Mirton,Timisoara,2006

Trif V.,Bazele contabilitatii,Editura Risoprint,Cluj-Napoca,2001

Trif V.,Contabilitate financiara,Editura Risoprint,Cluj-Napoca,2006

***Legea nr.19/2000,modificata si actualizata

***Legea nr.63/2002,modificata si actualizata

***Legea nr.76/2002,modificata si actualizata

***Ministerul finantelor publice,Reglementari contabile pentru agentii economici,Editura Economica,Bucuresti 2006