Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
Contabilitatea operatiilor privind stocurile fabricate -produsele finite
345- Produsele Finite
Productia finita este acea care a parcurs toate operatiile tehnologice in cadrul intreprinderii, a fost receptionata de controlul tehnic de calitate, a fost constatata corespunzatoare calitativ si a fost predata cu documente legal intocmite la depozitele de produse finite sau direct clientilor.
Reflectarea in contabilitate a miscarii produselor finite se tine cu ajutorul conturilor din grupa 34 " produse".Deoarece procesul de productie determina la un moment dat si aparitia de semifabricate si produse rezuduale, grupa 34 " produse" se desfasoara pe mai multe conturi sintetice de gradul I si anume:
341 "semifabricate"
345 "produse finite"
346 "produse reziduale"
348 "diferente de pret la produse"
Produsele se obtin si se predau la magazia de produse finite, in cursul luni.Pentru luarea lor in evidenta se folosesc conturile planificate sau antecalculate.La sfarsitul lunii, dupa determinarea costului efectiv al productiei realizate se face compararea acestuia cu costul planificat.
Diferentele care apar in urma acestei comparatii sunt diferente de pret la produse.Ele sunt favorabile, cand pretul efectiv este mai mic decat pretul planificat, caz in care inregistrarea diferentei se face in rosu sau pot fi nefavorabile, cand pretul efectiv este mai mare decat pretul planificat, caz in care inregistrarea se face in negru.
Inregistrarea acestor diferente are drept scop aducerea costurilor planificate (folosite in cursul lunii), la nivelul costurilor effective.
Din acest motiv contul 348 "Diferente de pret" este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a produselor finite.
Conturile din grupa 34 "produse" au functia contabila de activ, sunt conturi de bilant si au rolul de a furniza informatii de reflectare si control gestionar, privind situatia si miscarea stocurilor de produse.
2 CONTUL 345 "Produse finite"
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse finite.Este un cont de active.
In DEBITUL contului se inregistreaza:
valoarea la pret de inregistrare sau cost de productie a produselor finite intrate in gestiune si plusurile de inventar (711)
valoarea la pret de inregistrare a produselor finite aduse de la terti (354, 401)
In CREDITUL contului se inregistreaza:
valoarea la pret de inregistrare sau cost de productie a produselor finite vandute si lipsurile de inventar (711)
valoarea la pret de inregistrare a produselor acordate salariatilor, cu plata in natura, potrivit legii (421)
valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite actionarilor, asociatilor sau unitatilor prestatoare, ca plata in natura, potrivit prevederilor contractuale (462, 401);
valoarea la pret de inregistrare a produselor finite transferate in magazinele de vanzare proprii (371);
valoarea la pret de inregistrare a produselor retinute si consumate in aceeasi unitate (301, 302, 303);
valoarea la pret de inregistrare a produselor finite trimise la terti (354)
valoarea donatiilor de produse finite si pierderilor din calamitati (658, 671)
SOLDUL contului reprezinta valoarea de pret de inregistrare a produselor finite existente
in stoc la sfarsitul perioadei.
Exemple privind corespondentele contului 345:
Se debiteaza |
||||
Cu valoarea la pret de inregistrare sau cost de productie a produselor finite: -intrate in gestiune -plusuri la inventar |
345 = 711 (produse finite) (variatia stocurilor) |
100 lei |
||
Se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare sau cost de productie a produselor finite |
||||
1. |
Vandute ( la descarcarea gestiunii) Lipsurile la inventar pentru perisabilitati. |
711 = 345 (variatia stocurilor) (produse finite) |
100 lei |
|
Cu valorile la pret de inregistrare a produselor acordate salariatilor ca plata in natura, potrivit legii. |
421 = 345 (salarii personal) (produse finite) |
100 lei |
||
3. |
Cuvenite actionarilor, asociatilor sau unitatilor prestatoare cu plata in natura, potrivit prevederilor contractuale: *acordate actionarilor sau asociatilor |
462 = 345 (creditori diversi) (produse finite) |
100 lei |
|
*acordate unitatilor prestatoare cu plata in natura |
401 = 345 (furnizori) (produse finite) |
100 lei |
||
4. |
Detinute si consumate in aceeasi unitate |
% = = = == 345 (produse finite) 301 (materii prime) 302 (mat. consumabile) 303 (mat. de natura ob. de inventar) |
300 lei 100 lei 100 lei 100 lei |
|
Transferate pentru a fi vandute la magazinele proprii: |
||||
5. |
Pret de inregistrare -10 lei Adaos comercial 30% -3 lei 13 lei TVA neexigibila 19% -2,47 lei Pret cu amanuntul -15,47 lei Diferenta de pret favorabila af. -0,60 lei |
371 = = = == % (marfuri) 345 (produse finite) 378 (diferente de pret) 4428 (TVA neexigibila) |
15,40 lei 10 lei 3 lei 2,47 lei |
|
371 = 345 (marfuri) (produse finite) |
10 lei |
|||
371 = = = == % (marfuri) 378 (diferente de pret) 4428 (TVA neexigibila) |
6,90 lei 3 lei 3,90 lei |
|||
6. |
Pentru diferentele de pret aferente produselor vandute a) favorabile |
348 = 711 (diferente de pret) (variatia stocurilor) |
0,60 lei |
|
b) nefavorabile (daca ar fi existat astfel de diferente) |
711 = 348 (variatia stocurilor) (diferente de pret) |
0,60 lei |
||
7. |
Produse finite predate gratuit (donatii) |
6582 = ==345 (donatii si subventii acordate) (prod. finite) |
1 leu |
|
635 = = 4427 (ch. cu alte impozite si taxe) (TVA colect) |
0,19 lei |
|||
8. |
Produse finite consumate pentru fondul de protocol |
623 = =345 (ch. cu protocol si reclama) (prod.finite) |
1 leu |
|
635 = = 4427 (ch. cu alte impozite si taxe) (TVA colect) | ||||
CONTUL 348 Diferente de pret la produse"
Produsele se obtin si se predau la magazia de produse finite, in cursul luni.Acestea intra in gestiune pe baza de Raport de fabricatie si ies din gestiune prin vanzarea cu factura catre clienti.Fiind stocuri fabricate, ele sunt evaluate la cost de productie.
Costul de productie-reprezinta totalitatea cheltuielilor efectuate pentru realizarea unui produs.Prin definitia sa, costul de productie poate fi cunoscut abia la sfarsitul lunii, cand se cumuleaza toate cheltuielile efectuate.Pentru a inregistra productia realizata chronologic, in timpul lunii, apare necesitatea evaluarii acesteia la un pret prestabilit (fix) numit pret standard (in functie de cheltuielile lunilor precedente).
Astfel atat intrarile cat si iesirile din gestiune se inregistreaza la pretul standard, iar la sfarsitul lunii, dupa terminarea costului efectiv al productiei realizate se face compararea acestuia cu costul planificat.
Diferentele care apar in urma acestei comparatii sunt diferente de pret la produse.
Acestea pot fi:
favorabile, daca pretul standard este mai mare decat costul de productie (cheltuielile s-au incadrat in nivelul prestabilit) si se inregistreaza in rosu, diminuand valoarea la pret standard (aducand-o la nivelul costului de productie mai mic);
nefavorabile, este mai mic decat costul de productie (cheltuielile efective depasesc nivelul prestabilit) si se inregistreaza in negru majorand valoarea la pret standard (aducand-o la nivelul costului de productie mai mare);
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferentelor intre pretul standard si costul de productie la produse.Este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a produselor.
D (+) Diferentele de pret la produse C (-) |
|
*se inregistreaza: Diferentele de pret in plus (costul de productie este mai mare decat pretul standard) aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie (711) Diferentele de pret in minim, repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare (711) |
Diferentele de pret in minus (costul de productie este mai mic decat pretul standard) aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie (711) Diferentele de pret in plus repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare. |
SOLDUL contului reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente
Exemple privind corespondentele contului 348:
Contul 348 se debiteaza cu diferentele nefavorabile si se crediteaza cu diferentele favorabile la constatarea si inregistrarea lor, iar pentru diferentele de pret aferente iesirilor de produse se fac operatiunile invers ( in cazul acesta se inregistreaza numai in negru) |
348 = 711 (diferente de pret) (variatia stocurilor) |
0,50 |
711=348 |
1 leu |
|
Diferentele favorabile se pot inregistra si in rosu, iar pentru cele aferente iesirilor se inverseaza inregistrarea initiala |
348=711 |
1 leu |
711=348 |
Pentru a intelege mai usor functia acestui cont, ne imaginam evidenta economica a productiei ca fiind un punct de de destinatie spre care se merge pe doua cai.
Pe una dintre ele se culeg pe parcursul ciclurilor de productie derulate, costurile efective, asa cum apar.La finele lunii vom avea un recipient plin cu aceste costuri.
Pe cealalta parte, se culeg pe parcursul lunii valorile productiei obtinute, folosind costuri prestabilite colectate intr-un alt recipient.
In cazul ideal, in care costurile prestabilite ar fi identice cu cele effective, nivelurile valorice din cele doua recipiente ar fi identice.In practica insa, nu se intampla acest lucru si de aici necesitatea de a folosii conturi de diferente de pret.
Din fluxurile contabile ce au loc, alaturi de conturile de stocuri privind produsele fabricate intervin si conturile de "venituri" aferente celor doua momente de constatare a acestora si anume:
In momentul obtinerii (stocarii) produselor fabricate intervine contul 711 "variatia stocurilor" al carui continut economic si corespondente contabile reglementate de Normele metodologice de utilizare a conturilor contabile;
In momentul vanzarii produselor fabricate datorita "transformarii" veniturilor din productia stocata in venituri din productia vanduta, intervin conturile de venituri din vanzari de produse fabricate si anume:
D (+) 711 Variatia stocurilor C (-) |
|
*se inregistreaza: Reluarea produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie la inceputul perioadei; Costul de productie sau pretul de inregistrare al semifabricatelor, produselor finite, prod, reziduale |
La sfarsitul perioadei (lunar), costul produselor, lucrarilor si serviciilor in curs de executie (331, 332) Costul de productie sau pretul de inregistrare al produselor finite si produselor reziduale obtinute la finele perioadei, precum si diferentele intre pretul prestabilit si costul de productie (341, 345, 346) Costul de productie sau pretul de inregistrare al animalelor si pasarilor obtinute din productie proprie si diferentele de pret aferente (361, 368) |
Rezulta, deci ca acest cont se crediteaza in momentul "stocarii" (obtinerii) produselor fabricate si se debiteaza in momentul "destocarii" (livrarii) acestora, soldul sau reprezentand variatia stocului de produse fabricate.
D (+) 701 Veniturile din vanzarea produselor finite C (-) |
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta vanzarilor de produse finite, animale si pasari. In creditul contului se inregistreaza: Pretul de vanzare al produselor finite vandute clientilor (411) Pretul de vanzare al produselor finite pentru care nu s-au intocmit facturile (418) |
D (+) 702 Veniturile din vanzarea semifabricatelor C (-) |
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor din vanzarea semifabricatelor In creditul contului se inregistreaza: Pretul de vanzare al semifabricatelor vandute clientilor (411) Pretul de vanzare al semifabricatelor, pentru care nu s-au intocmit facturi (418) |
D (+) 703 Veniturile din vanzarea produselor reziduale C (-) |
Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor din vanzarea produselor reziduale. In creditul contului se inregistreaza: Pretul de vanzare al produselor reziduale vandute clientilor (411) Pretul de vanzare al produselor reziduale, pentru care nu s-au intocmit facturi (418) |
3 Evaluarea stocurilor de produse finite
Metode de evaluare folosite la intrarea si iesirea din patrimoniu a stocurilor de produse finite
Un principiu de baza utilizat la evaluarea stocurilor consta in faptul ca valorile se stabilesc de regula pe sortimente, iar intrarile se realizeaza la unele preturi sau costuri in timp ce iesirile sunt realizate adesea la alte valori, potrivit diferitelor procedee.
Principial stocurile de produse finite sunt evaluate la costul istoric identificat prin costul de productie.
Intrarea stocurilor de produse
La intrarea in patrimoniu, stocurile de natura produselor finite se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la costul de productie efectiv.
Costul de productie al unui bun cuprinde:
v Costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consummate;
v Celelalte cheltuieli directe de productie (transformari);
v Cota cheltuielilor indirecte de productie determinate rational ca fiind legate de fabricarea bunurilor, de asemenea pot fi incluse dobanzile la creditele contractate pentru productia cu ciclu inregistrat de fabricatie aferente perioadei.
Poate fi retinuta urmatoarea formula privind costul de productie al stocurilor fabricate:
Prin definitia sa,costul de productie poate fi cunoscut abia la sfarsitul perioadei cand se cumuleaza toate cheltuielile effectuate.
Pentru a inregistra productia realizata cronologic, in timpul lunii apare necesitatea evaluarii acesteia la un pret fix numit pret standard.
Astfel, atat intrarile cat si iesirile din gestiune se inregistreaza la pretul standard iar la sfarsitul lunii, cand se determina costul de productie,se calculeaza si se inregistreaza diferente de pret.
Acestea pot fi:
favorabile, daca pretul standard este mai mare decat costul de productie (cheltuielile s-au incadrat in nivelul prestabilit) si se inregistreaza in rosu, diminuand valoarea la pret standard (aducand-o la nivelul costului de productie mai mic);
nefavorabile, este mai mic decat costul de productie (cheltuielile efective depasesc nivelul prestabilit) si se inregistreaza in negru majorand valoarea la pret standard (aducand-o la nivelul costului de productie mai mare);
Pentru aceste inregistrari se foloseste contul deja prezentat 348 " diferente de pret la produse".
Iesirea stocurilor de produse finite
A. Evaluarea la cost de productie efectiv
Spre deosebire de intrarile de stocuri la evaluarea iesirilor de produse apar insa dificultati deoarece aceste stocuri provin din intrari diferite al caror preturi pot varia.
Metodele utilizate in acest scop sunt diferite si conduc fiecare, la rezultate diferite.Se practica mai frecvent trei metode de evaluare a iesirilor de stocuri si anume:
-Metoda FIFO-
Reprezinta asa cum arata si initialele denumirii metoda de scadere din gestiune a stocurilor respective produsele finite in ordinea intrarii lor (cel mai vechi se scade primul)
Conform acestei metode, stocurile iesite se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari sau al primului lot.
Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al urmatorului lot, in ordine cronologica.
Avantajele si dezavantajele metodei:
Dupa aceasta metoda cand preturile cresc, iesirile sunt evaluate la preturi mici influentand pozitiv rezultatul financiar, adica beneficiul creste;
In schimb aceasta metoda prezinta dezavantajul ca, in perioada de inflatie conduce la un profit brut mai mare si la o valoare de inventar finala mai ridicata, de aici rezultatul ca intreprinderea va plati fiscului impozite mai mari.
-Metoda LIFO-
Este o metoda care a fost dezvoltata cu scopul de a proteja intreprinderea de efectele schimbarii semnificative a preturilor de cumparare ale stocurilor asigurandu-se recuperarea in primul rand a celui mai mare cost al unitatii de stoc-ultima aprovizionate.
Aceasta metoda presupune evaluarea bunurilor iesite la costul de productie sau de achizitie al ultimei intrari.
Stocurile iesite se considera ca apartinand ultimului lot intrat in deposit si vor fi evaluate la costul acestuia.
In continuare iesirile de bunuri se considera ca apartinand lotului precedent.Prin folosirea acestei metode se ajunge la o apropiere a costurilor celor mai recente operatii la rezultatele perioadei.
Dupa metoda LIFO situatia apare invers-cand preturile cresc consumurile sunt evaluate la preturi mari pornind cu ultima intrare iar beneficiul scade; cand preturile scad consumurile sunt evaluate la preturi mici si beneficiul creste.
-Metoda CMP-
Aceasta metoda se foloseste cu precadere atunci cand bunurile stocate sunt fungibile (pot fi usor inlocuite cu altele).
Costul mediu ponderat se poate calcula lunar sau dupa fiecare operatie de intrare ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor pe de o parte si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatea intrata, pe de alta parte.
CMP presupune introducerea in stoc a fiecarei intrari cu costul sau de achizitie si recalcularea CMP al stocului dupa fiecare aprovizionare.
-valoarea intrarii
Csi-cantitatea din stocul initial;
Ci -cantitatea intrata
Avantajele si dezavantaje
Metoda CMP este usor de utilizat,mai ales in domeniul electronic unde scaderile din gestiune sunt operate odata cu editarea si validarea documentelor de iesire a bunurilor din stoc.
Aceasta este o metoda mai apropiata de realitate, dar greoaie necesitand multe calcule.
B. Evaluarea la cost de productie prestabilit (standard)
Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a produselor finite ( a materiilor prime,a marfurilor precum si a altor bunuri de natura stocurilor) se poate face si la preturi standard (prestabilite) pe baza preturilor medii ale produselor respective, denumite preturi de inregistrare cu conditia evidentierii distincte a diferentelor de pret, de costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.
Diferentele de pret astfel stabilite, la intrarea bunurilor respective in patrimoniu se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor.
Preturile standard folosite pentru inregistrarea in contabilitate a bunurilor de natura celor prevazute la primul alineat, este necesar sa fie actualizate periodic de regula cel putin o data pe an,in functie de evolutia preturilor, precum si de alti factori.
In cazul in care evaluarea bunurilor materiale se face la preturi standard conform alineatului respectiv costului de productie efectiv, se inregistreaza distinct in contabilitate.
Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient de repartizare a acestor diferente de pret, care se calculeaza astfel:
Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite.
Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II prevazute in planul general de conturi; pe grupe sau categorii de stocuri.
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la cost de achizitie, respectiv de productie, dupa caz.
4 Metode de organizare a contabilitatii stocurilor de produse finite
Unitatile patrimoniale pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utilizand fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermient.
4.1*Metoda inventarului permanent*
Metoda inventarului permanent in contabilitate presupune ca in coturile de stocuri se inregistreaza toate operatiile de intrare a stocurilor (cantitativ si valoric) evaluate la pret de achizitie, cost de productie, pret standard (prestabilit) sau pret de factura, dupa caz.
De asemenea se inregistreaza in conturile de stocuri fiecare iesire din stoc, atat valoric cat si cantitativ, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor.
Conform normelor
contabile din
Se disting mai multe metode de evidenta operative si anume:
1* Metoda operativ-contabila (pe solduri)
In acest caz,la locul de depozitare se tine evidenta operativa a stocurilor de bunuri materiale, pe categorii, iar la contabilitate se tine evidenta valorica pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitate se face lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transmise din fisele de magazine in registrul stocurilor.
2* Metoda cantitativ-valoric ( pe fise de cont)
In cazul utilizarii acestei metode, la locul de depozitare se tine evidenta pe categorii de bunuri, iar in contabilitate se tine o evidenta cantitativ-valorica.
Verificarea exactitatii si concordantei inregistrarilor in evidenta depozitelor cu cele din contabilitate se face prin punctajul perioadei dintre cantitatile inregistrate in fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitic din contabilitate.
3* Metoda global-valorica
Aceasta metoda consta in tinerea in evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii cat si in contabilitate.Si in acest caz, periodic se face controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii, cu cele din contabilitate.
Prezentarea detaliata a acestor metode de evidenta operativa si analitica a stocurilor se face in cadrul contabilitatii de gestiune.In cazul utilizarii inventarului permanent conturile de stocuri se debiteaza, in cursul exercitiului financiar, cu intrarile de bunuri prin creditul conturilor care indica sursa de procurare a bunurilor si se crediteaza cu iesirile de stoc, aferente perioadei de gestiune respective.
La sfarsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri comparate cu soldurile stocurilor faptice stabilite prin inventariere.Daca exista diferente (plusuri sau minusuri la inventar) acestea se vor regularize, aducandu-se stocurile la nivelul lor real.
4.2*Metoda inventarului intermitent
Normele contabile
din
In acest caz iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor, pe de o parte si valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alta parte.
Relatia de calcul a iesirilor ar putea fi urmatoarea:
In cazul utilizarii acestei metode s-a renuntat la utilizarea in cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidenta intrarilor si respective a recalcularii stocurilor scriptice pentru fiecare intrare.
Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la inceputul si sfarsitul lunii.
In timpul lunii intrarile de stocuri, de materii prime si materiale, obiecte de inventar, animale si marfuri sunt contabilizate direct in conturile de cheltuieli corespunzatoare, la cost de achizitie,pret de factura, pret standard dupa caz.
La sfarsitul fiecarei luni, se stabilesc stocurile finale prin inventariere si se inregistreaza in conturile de stocuri, concomitente cu miscarea cheltuielilor .Aceste stocuri finale vor devenii stocuri initiale pentru luna urmatoare si ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la inceputul lunii urmatoare.
In cazul utilizarii inventarului intermitent, pentru stocurile provenite din productie proprie, la inceputul fiecarei luni se anuleaza stocul initial concomitent cu micsorarea veniturilor din productia stocata.
5 Operatii privind intrarile si iesirile stocurilor de produse finite
*A* Contabilitatea produselor finite in cazul metodei inventarului permanent
Intrarea produselor finite in gestiune se produce prin urmatoarele cai:
Obtinerea din productie proprie;
Aport in natura pentru cresterea capitalului social;
Donatii;
Plusuri constatate la inventariere;
Primirea de la terti unde s-au aflat in custodie;
Exemple:
In cursul lunii se obtin din sectiile de fabricatie produse finite in valoare de 300 de lei cost standard, in baza bonurilor de predare-transfer-restituire:
345 = 711 300 lei "produse finite" "variatia stocurilor" |
La sfarsitul lunii se stabilesc diferentele dintre pretul de inregistrare standard si costul de productie efectiv calculate de:
a) 320 lei;
b) 260 lei.
Inregistrarile sunt urmatoarele:
a)
348 = 711 20 lei "diferente de pret la produse" "variatia stocurilor" |
b)
711 = 348 20 lei "variatia stocurilor" "diferente de pret la produse" |
Se realizeaza majorarea capitalului social prin aportul in natura de catre un asociat a unui stoc de produse finite in valoare de 500 de lei:
345 = 456 500 lei "produse finite" "decontari cu asociatii privind capitalul" |
Se primeste o donatie in valoare de 200 de lei sub forma unui stoc de produse finite:
345 = 758.2 200 lei "produse finite" "venituri din donatii si subventii acordate" |
Cu ocazia inventarierii se constata un plus de produse finite in valoare de 30 de lei inregistrat pe baza procesorului verbal de inventariere:
345 = 711 30 lei "produse finite" "variatia stocurilor" |
Iesirea produselor finite din gestiune se produce prin urmatoarele cai:
Vanzarea catre client, conform contractelor;
Vanzarea in magazinele proprii de desfacere;
Lipsurile constatate la inventariere;
Pierderi din calamitati.;
Livrarea catre salariatii proprii a produselor finite la pret de inregistrare;
Livrarea produselor finite pentru protocol, donatii.
Exemple:
Livrarea de produse finite la pret de vanzare de 400 de lei, pret de inregistrare 310 lei, diferentele favorabile 10 lei, conform facturilor si jurnalului de vanzari:
Livrarea:
411 = % 476 lei "clienti" 701 "venit din vanzare prod. finite" 400 lei 4427 "TVA colectat" 76 lei |
Descarcarea gestiunii produselor finite:
711 = 345 310 lei "variatia stocurilor" "produse finite" |
348 = 711 10 lei "diferente de pret la produse" "variatia stocurilor" |
Se vand produse finite la export, clauza "franco frontiera romana"; pret in devize 1000 $; cursul de schimb la data declaratiei vamale de export=3 lei per $; scadenta-60 de zile; curs de schimb la data incasarii=3,30lei per $.Nu se percepe TVA.
Inregistrarea exportului conform facturii emise:
411 = 701 3000 lei "clienti" "venituri din vanzarea prod. finite" |
NOTA:Concomitent cu livrarea se inregistreaza descarcarea gestiunii de produse finite la
pret de inregistrare
5124 = % 3300 lei "conturi la banci" 411 "clienti 3000 lei 765 "venituri din diferente de curs valutar" 300 lei |
Se doneaza un stoc de produse finite, la pret de inregistrare de 450 de lei, diferente favorabile de 50 de lei.
Donatia
% = 345 450 lei 6582 "donatii si subventii acordate" "produse finite" 400 lei 348 "diferente de pret la produse" 50 lei |
TVA aferenta stocului donat, la pret de inregistrare, se suporta de unitatea economica:
635 = 4427 85,50 lei " varsaminte asimilate" |
Se folosesc pentru protocol, produse finite la pret de inregistrare de 50 de lei, diferente de pret nefavorabile de 6 lei.
623 = % 56 lei "ch. de protocol, 345 "produse finite" 50 lei reclama si publicitate" 348 "diferente de pret la produse" 6 lei |
Conform listelor de inventariere si a procesului verbal de inventariere se inregistreaza lipsuri de produse finite imputabile in valoare de 10 lei de inregistrare; diferente de pret nefavorabile de 1 leu si lipsuri in valoare de 15 lei pret de inregistrare, 1,50 lei diferente de pret nefavorabile, pret de imputare=17,20 lei
Inregistrarea minusului de produse finite imputabile:
711 = % 11 lei "variatia stocurilor" 345 "produse finite" 10 lei 348 "diferente de pret la produse" 1 leu |
Inregistrarea munusului de produse finite imputabil
a -imputarea produselor finite lipsa din vina gestionarului-
4282 = % 20,468 lei "alte creante in legatura 7588 "alte venituri din exploatare" 17,20 lei cu personalul" 4427 "TVA colectat" 3,268 lei |
b -descarcarea gestiunii de produse finite cu minusul constatat:
711 = % 16,50 lei "variatia stocurilor" 345 "produse finite 15 lei 348 "diferente de pret la produse" 1,50 lei |
Se inregistreaza distrugerea unui stoc de produse finite de un incendiu, conform procesului verbal; valoarea stocului la pret de inregistrare=70 lei, diferentele de pret nefavorabile=8,50 lei
671 = % 78,50 lei "ch. privind calamitatile si 345 "produse finite 70 lei alte evenimente extraordinare" 348 "diferente de pret la produse" 8,50 lei |
In baza contractului colectiv de munca, unitatea acorda salariatilor produse finite in valoare de 100 de lei pret de inregistrare, cota repartizata a diferentelor de pret nefavorabile = 10,60 lei.Impozitul calculat pentru veniturile realizate de salariati este de 18 lei.Unitatea suporta TVA aferente produselor respective.
Obligatiile unitatii fata de salariati:
641 = 421 128,60 lei " personalului" |
NOTA: Obligatia s-a calculat la nivel efectiv de productie+impozitul
TVA aferenta produselor finite la cost efectiv de productie, suportat de unitate:
635 = 4427 21,014 lei " varsaminte asimilate" |
Decontarea obligatiilor fata de personal:
421 = % 110,60 lei "personal-remuneratii datorate" 345 "produse finite" 100lei 348 "diferente de pret la produse" 10,60 lei |
Inregistrarea obligatiei pentru impozitul datorat de salariati:
421 = 444 18 lei "personal-remuneratii datorate" "impozit pe salarii" |
In cazul vanzarii produselor finite in magazine proprii de prezentare si desfacere se inregistreaza transferul de produse finite la marfuri.Presupunem trecerea unui stoc de produse finite in valoare de 80 de lei pret de inregistrare, diferente nefavorabile de 7 lei in magazinele proprii.
371 = % 87 lei "marfuri" 345 "produse finite" 80 lei 348 "diferente de pret la produse" 7 lei |
*B* Contabilitatea produselor finite in cazul inventarului intermitent
In cazul utilizarii inventarului se schimba functia conturilor de stocuri, acestea functionand doar la inceputul si sfarsitul lunii.Daca conturile de produse prezinta sold la inceputul exercitiului financiar, se considera ca aceste produse existente in stoc sunt destinate vanzarii in aceasta luna si se inregistreaza destocarea sau iesirea din gestiune, prin urmatoarea formula contabila:
711 = 345 "veniturile din productia stocata" "produse finite" |
In urma acestei inregistrari, conturile de produse finite se inchid.
In timpul lunii, obtinerea de produse finite nu se inregistreaza in conturile de produse finite, considerandu-se ca acestea sunt destinate vanzarii in aceasta perioada de gestiune (luna), nu stocarii.La sfarsitul lunii se stabileste, prin inventariere, stocul de produse finite existente in depozit, care se va inregistra in conturile de produse finite astfel:
345 = 711 "produse finite" "variatia stocurilor" |
Evaluarea si inregistrarea stocului de produse la finele lunii se face la costuri de productie efective.
Exemplu privind inregistrarile in cazul inventarului intermittent:
Stocul la inceputul exercitiului financiar este evaluat la cost de productie efectiv.
D (+) 345 Produse finite C (-) |
|
SI= 7 lei |
7 lei RC= 7 lei TSC= 7 lei |
RD= 0 TSD= 7 lei Sfd= 0 |
1) Considerand ca acestea sunt destinate vanzarii se face destocarea lor:
711 = 345 7 lei "veniturile din productia stocata" "produse finite" |
2) In timpul exercitiului financiar nu se inregistreaza obtinerea de produse ci numai
vanzarea lor, astfel:
-se vor vinde 600 de bucati, la un pret de vanzare de 9 lei / bucata T.V.A 19 %
411 = % 64,26 lei "marfuri" 701 "venituri din vanzarea produselor finite" 54 lei 4427 "TVA colectata" 10,26 lei |
3) La finele exercitiului financiar se face inventarierea, stabilindu-se stocul final de 510
de bucati, care se va inregistra in conturile de produse, evaluat la costul de productie:
345 = 711 4335 lei "produse finite" "variatia stocurilor" |
6 Documente privind evidenta procesului de productie, a produselor finite
Caracteristica generala a documentelor privind programarea si urmarirea productiei este ca ele au forma si continut specific adaptate tipului de activitate de productie derulata de intreprindere.
Reteta de fabricatie / fisa tehnica
Acest document se intocmeste pentru fiecare produs pe care intreprinderea il dezvolta si pe care doreste sa il lanseze pe piata.
Reteta de fabricatie trebuie sa contina:
Seria standard-reprezinta cantitatea optima pentru care s-a calculat ca este posibil din punct de vedere etnic si avantajos din punct de vedere economic sa se lanseze un ciclu de fabricatie.Depinde in general de capacitate instalatiilor sau a utilajelor si de randamentul acestora, care sub un anumit nivel de incarcare nu mai este acceptabil din punct de vedere economic.Toate consumurile ulterioare vor fi calculate pentru acesta cantitate;
Descrierea tuturor materiilor prime si materiale care intra in componenta produsului.Este de dorit ca aceasta descriere sa faca referire la un standard industrial cunoscut, pentru ca la cicluri de fabricatie diferite sa se poata asigura repetabilitatea calitatii produsului precum si verificarea calitatii si a randamentului acestuia;
Cantitatea standard normata pentru consum pentru o serie standard din fiecare materie prima sau material.In cazul in care productia este continua si nu se pot identifica serii sau cicluri de fabricatie (procesarea petrolului sau a gazelor naturale de exemplu) consumurile se normeaza pe unitate de produs finit rezultata.In lipsa acestor cantitati standard, randamentele nu pot fi verificate si deci nu se poate controla economicitatea proceselor de productie;
Operatiunile de prelucrare necesare pentru obtinerea produsului,utilajele implicate si timpii de prelucrare pe fiecare operatiune in parte.Daca o anumita operatiune se desfasoara pe o linie de fabricatie ce integreaza mai multe utilaje se poate lucra si cu timpii generali de functionare a liniei.
Exemplu:
Operatiunea de ambalare a unui produs lichid in recipiente-ambalare primara-presupune spalarea recipientelor, umplerea lor, inchiderea recipientelor eventual sterilizarea acestora etichetarea ambalajului primar.
Nu se poate separa functionarea utilajului de spalare sau a celui de umplere de restul liniei de ambalare, ele fiind legate cu benzi transportoare sincronizate.
Pornirea primului utilaj din linie echivaleaza cu pornirea intregii linii, deci timpii se vor calcula pentru intreaga linie.
In schimb, daca este vorba de fabricare pieselor pentru constructii de masini, care necesita o succesiune de operatii de turnare, prelucrare prin aschiere, rectificare, acoperire cu vopsea protectoare, avem de-a face cu operatii care se pot executa separate, pe utilaje cu functionare individuala si pentru care timpii de prelucrare se vor stabilii individualizat.
Odata intocmita, reteta de fabricatie / fisa tehnologica indeplineste urmatoarele roluri:
Asigura calitatea si repetabilitatea fabricatiei produsului;
Este o baza a calculului costului standard al produsului, prin utilizarea cantitatilor si a timpilor de prelucrare standard;
Este purtatoare a informatiilor primare necesare calculului programului de fabricatie si al programului de aprovizionare in vederea fabricatiei;
Constituie un punct de referinta pentru aprecierea eficientei productiei-prin compararea standardelor cu rezultatele obtinute efectiv.Compararea este necesara pentru a putea optimiza consumurile si pentru a identifica pierderile, furtunile, influentele cresterii preturilor la materiile prime asupra pretului finit si in general pentru a identifica efectul oricarui alt tip de distorsiuni ale fabricatiei asupra produsului.
Programul de productie
Se intocmeste pentru o anumita perioada de timp, pentru cantitatile de produse necesare pe baza comenzilor clientilor sau pe baza comenzilor clientilor sau pe baza specificatiilor departamentului Vanzari.
Programul de productie cuprinde:
v Denumirea produselor (tipul , codul, orice alta forma de identificare practicata de intreprindere si cantitatea de fabricat in perioada respective)
v Numarul si si dimensiunea seriilor de fabricatie si data la care este programata lansarea in productie a acestora.Este util sa specificati daca o serie este subdivizata in loturi sau contribuie la constituirea unui anumit lot mai mare a unei anumite comenzi a beneficiarilor.
v Data finalizarii fabricatiei pentru fiecare serie.
Programul de productie indeplineste urmatoarele roluri:
o Stabileste sarcinile de lucru pentru fiecare subdiviziune a fabricii;
o Optimizarea succesiunea prelucrarilor pe liniile de fabricatie si programarea altor operatiuni cum ar fi reviziile tehnice sau igienizarile;
o Asigura intrarea in fabricatie a tuturor produselor, astfel incat sa se respecte termenele de livrare contractate sau aprovizionarea ritmica a vanzarilor;
o Asigura fluenta seriilor si loturilor prin verigile ciclului de prelucrare; asigura identificarea si managementul locurilor inguste pentru a evita blocarea produselor in aceste punte.Este vorba de asa-numita "functie de semafor" a programului de productie care dirijeaza traficul seriilor de fabricatie prin uzina.Ea se realizeaza numai in conditiile unei bune discipline, a aplicarii programului de fabricatie.
Ordinul de lansare in fabricatie
Este un document care face trecerea de la programarea productiei la executie si sta la baza tuturor documentelor seriei de fabricatie.
Ordinul de lansare in fabricatie contine:
T Numarul seriei;
T Denumirea produsului si cantitatea;
T Fazele de fabricatie ( operatiunile de prelucrare);
T Data lansarii in fabricatie si data programata a finalizarii.
Ordinele de fabricatie vor insotii seria, pe tot parcursul sau prin locurile de prelucrare si vor acumula in anexa toate documentele referitoare la seria respectiva bonurile de consum de materiale, fisele de manopera executata, notele de predare catre Controlul Calitatii (daca se preleva probe din seria respective) notele de predare reciproce intre sectiile de fabricatie si, in final, nota de predare la depozitul de produse finite.
Bonul (nota )de predare a productiei finite
Este documentul pe baza caruia se inregistreaza predarea productiei finite la magazia de produse finite.Bonul de predate va include obligatoriu:
o Codul si denumirea unitatii primitoare si a celei predatoare;
o Denumirea si codul produselor predate;
o Numarul de serie;
o Numarul ordinului de productie din care provine predarea;
o Unitatea de masura si cantitatea de produse predate;
o Valoarea acestora la costul standard sau la costul previzionat de productie;
Se recomanda ca,in conditiile in care costul standard este foarte greu de stability (caz frecvent in economia noastra marcata de instabilitatea preturilor) sa se utilizeze un cost previzionat-pentru toate inregistrarile privind predarea de produse finite efectuate in cursul lunii.Apoi, la finele lunii printr-un cont de diferente de pret se va face corectia dintre valoarea productiei inregistrate la costuri previzionate si costuri efective.
Cel mai la indemana cost previzionat este costul unitar efectiv al produselor predate in luna precedenta cost care a fost cel mai bun calculat si cunoscut pana de 15 a lunii urmatoare.Daca promptitudinea obtinerii rezultatelor contabile nu este suficienta ca sa se realizeze acest lucru, este de preferat sa se utilizeze costurile efective din urma cu doua luni.
Avand in vedere rata actuala a inflatiei in preturi ale producatorilor, devierile intre costurile previzionate dupa aceasta metoda si costurile efective nu ar trebuii sa depaseasca 3 %.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate