CONTABILITATEA TREZORERIEI

Contabilitatea trezoreriei

1. DEFINITIA SI STRUCTURA TREZORERIEI

TREZORERIA reprezinta ansamblul operatiilor financiare si monetare facute de entitatea economica, in vederea obtinerii mijloacelor banesti si cheltuirea acestora, in vederea desfasurarii activitatilor sale.

Trezoreria cuprinde resursele lichide ale entitatii economice, compuse din: - numerarul din casierie; - disponibilul la banci; - investitiile financiare pe termen scurt; - creditele bancare pe termen scurt; - alte valori de trezorerie.

In zona operatiilor de trezorerie sunt dirijate si se controleaza fluxurile banesti dintre partenerii de afaceri, sunt derulate si finalizate relatiile financiar-bancare si se realizeaza practic circulatia banilor, respectiv a capitalului financiar.

2. Contabilitatea INVESTITIILOR FINANCIARE PE TERMEN SCURT - Investitiile financiare pe termen scurt, denumite si titluri de plasament sunt titluri achizitionate de entitatea economica in vederea revanzarii pentru realizarea unui castig/venit pe termen scurt si au urmatoarea structura: - actiunile detinute la entitatile afiliate; - obligatiunile emise si rascumparate de entitatea economica; obligatiunile detinute la alte entitati; - alte investitii pe termen scurt si creante asimilate.

2.1. Contabilitatea actiunilor DETINUTE LA ENTITATILE AFILIATE - Entitatile economice pot cumpara actiuni emise fie de entitatile afiliate, cu scopul revanzarii lor si realizarii de venituri financiare intr-un termen scurt.

Exemplu O societate cumpara, in numerar ,la o alta societate afiliata 1.200 actiuni la pretul de 2000 lei/actiune. Ulterior, 700 actiuni sunt vandute pe piata titlurilor de valoare (bursa) la un pret de 27.000 lei/actiune, iar 500 actiuni la un pret de 23.500 lei/actiune, ce sunt incasate in numerar.

a. cumpararea actiunilor:

b. vanzarea lotului de 700 actiuni la pret favorabil (mai mare decat cel de cumparare):

c. vanzarea lotului de 500 actiuni la un pret nefavorabil (mai mic decat cel de cumparare):

2.2. Contabilitatea obligatiunilor emise si rascumparate - Obligatiunile emise de o entitate economica si vandute tertilor in vederea obtinerii unor fonduri banesti (imprumuturi), trebuie rascumparate la scadenta si anulate.

Exemplu O societate rascumpara in numerar 10.000 obligatiuni a 50.000 lei/obligatiune., care sunt anulate.

a. rascumpararea obligatiunilor:

b. anularea obligatiunilor rascumparate:

2.3. Contabilitatea obligatiunilor - Entitatile economice pot cumpara obligatiuni pentru a le specula la bursa sau pentru a obtine un venit sub forma de dobanda, ce se incaseaza la scadenta de la entitatea economica emitenta.

Exemplu O societate cumpara de pe piata titlurilor de valoare 2.000 obligatiuni la un pret de 5000 lei/obligatiune, pe care le achita din disponibilul din contul de la banca. Ulterior, vinde 1.100 obligatiuni cu 60.000 lei/obligatiune si 900 obligatiuni cu 49.000 lei/obligatiune, pe care le incaseaza in numerar.

a. cumpararea obligatiunilor:

b. vanzarea lotului de 1.100 obligatiuni la un pret mai mare decat cel de achizitie:

c. vanzarea lotului de 900 obligatiuni la un pret mai mic decat cel de achizitie:

2.4. Contabilitatea altor INVESTITII FINANCIARE PE TERMEN SCURT si creante asimilate - Contabilitatea altor titluri de plasament si creante asimilate (bonuri de tezaur, certificate de investitor sau drepturi de creanta pentru titlurile negociabile detinute) pentru a caror evidenta nu sunt prevazute conturi adecvate in planul de conturi, se realizeaza cu ajutorul conturilor: - 5081 "Alte titluri de plasament" - 5088 "Dobanzi la obligatiuni si titluri de plasament"

Operatiuni privind alte titluri de plasament si creante asimilate

Reflectarea contabila a cumpararii altor titluri de plasament:

a. achitate la data achizitionarii prin contul de la banca sau in numerar:

b achitate ulterior achizitionarii (amanate la plata):

c. decontarea varsamintelor de efectuat pentru alte titluri de plasament, prin virament bancar sau in numerar:

Reflectarea contabila a vanzarii altor titluri de plasament:

a. vanzarea favorabila (la un pret mai mare decat cel de inregistrare), cu incasare prin banca sau in numerar:

b. vanzarea nefavorabila (la un pret mai mic decat cel de inregistrare), cu incasare prin banca sau in numerar:

Reflectarea contabila a dobanzilor aferente obligatiunilor si titlurilor de plasament detinute:

a. inregistrarea dreptului de creanta privind dobanzile neincasate la inchiderea exercitiului financiar:

b. incasarea prin banca a dobanzilor, in exercitiul urmator:

2. Contabilitatea varsamintelor de efectuat pentru INVESTITIILE FINANCIARE PE TERMEN SCURT

Operatiunile ce se inregistreaza in evidenta contabila cu ajutorul acestui cont sunt:

a. Cumpararea de titluri de plasament cu plata ulterioara:

b. Plata datoriei privind titlurile de plasament la o data ulterioara, prin virament sau in numerar :

3. Contabilitatea decontarilor prin conturile de la banci

3.1. Contabilitatea valorilor de incasat - In categoria valorilor de incasat se cuprind cecurile si efectele de incasat, primite de la clienti.

Cecul este ordinul de plata dat de titularul unui cont curent catre banca la care isi tine disponibilul, de a elibera o anumita suma de bani persoanei (fizica sau juridica) inscrisa in cec sau detinatorului legal al acestuia.

Efectele de incasat titluri de credit care sunt concomitent simbol al banilor si documente ce exprima relatii de credit, respectiv relatii dintre debitori si creditori.

Creditul comercial da nastere la titlul de credit sub forma cambiei.

Cambia este obligatia scrisa de a plati sau de a face sa se plateasca la scadenta o suma de bani. Forma de cambie cea mai utilizata este biletul la ordin.

Biletul la ordin - exprima relatiile de credit dintre doua persoane, respectiv debitorul si beneficiarul (creditorul) sau alt posesor legitim al acestui instrument de credit.

Operatiuni privind valorile de incasat

Cecuri de incasat:

a. Inregistrarea vanzarii de produse finite, pe baza facturii ce se achita cu cec:

b. Inregistrarea primirii cecului de incasat de la client:

c. Remiterea cecului la banca si incasarea lui, pe baza borderoului si a extrasului de cont:

Efecte de incasat:

a. Inregistrarea acceptarii de catre furnizor a remiterii unui bilet la ordin catre client, pentru produsele vandute si respectiv cumparate:

b. Inregistrarea primirii efective a biletului la ordin:

c. Inregistrarea incasarii la scadenta a biletului la ordin, pe baza extrasului de cont:

In situatia in care posesorul biletului la ordin are nevoie de bani inaintea termenului de scadenta, poate depune efectul de comert la o banca pentru scontare. In urma scontarii entitatea economica primeste banii la valoarea efectului de comert (suma inscrisa) mai putin comisionul si scontul, retinute la banca.

Exemplu O societate comerciala a primit un bilet la ordin in valoare de 5000.000 lei, pe care il depune la banca spre scontare. In urma scontarii primeste suma de 52.050.000 lei, banca retinand comisionul pentru operatiune, de 200.000 lei si scontul cuvenit de 2.750.000 lei.

Operatiunile se inregistreaza astfel:

a. depunerea efectului comercial spre scontare:

a.     scontarea propriu-zisa a efectului de comert (bilet la ordin):

3.2. Contabilitatea incasarilor si platilor prin conturi curente deschise la banci

1. Operatiuni privind disponibilitatile in lei - Operatiunile de incasari si plati prin conturile deschise la banci sunt multiple si variate, din care prezentam:

Exemplu O entitate economica efectueaza urmatoarele operatiuni prin contul bancar: incaseaza de la un client suma de 60.000.000 lei, plateste impozitul pe veniturile de natura salariilor de 30.000.000 lei si impozitul pe profit / venit de 1000.000 lei.

Etapele reflectarii contabile sunt:

a. Inregistrarea incasarii prin banca a creantei de la client, pe baza extrasului de cont:

b. Inregistrarea platii prin banca a impozitului si a contributiei la asigurarile sociale, pe baza ordinelor de plata si extrasului de cont:

2. Operatiuni privind disponibilitatile in devize - Operatiile bancare in devize, ca si decontarile in numerar in valuta, se contabilizeaza atat in devize, cat si in lei, la cursul zilei, cu stabilirea diferentelor de curs valutar fata de data inregistrarii creantelor sau datoriilor, incasate si respectiv platite. La sfarsitul exercitiului financiar disponibilitatile in devize, existente in conturi la banci, se evalueaza la cursul de schimb valutar din ultima zi a lunii decembrie. Diferenta de curs valutar rezultata, se inregistreaza la venituri sau la cheltuieli financiare, dupa caz, astfel:

a. diferentele de curs favorabile, in cazul in care cursul oficial din ultima zi a exercitiului este mai mare decat cursul de inregistrare, utilizat la data inregistrarii operatiunilor:

b. diferentele de curs nefavorabile, in cazul in care cursul oficial de la 31 decembrie este mai mic decat cursul de inregistrare:

Pentru diferentele de curs valutar, rezultate in urma operatiilor bancare curente de incasare a creantelor si plata a datoriilor in valuta, se utilizeaza aceleasi conturi de venituri si cheltuieli din diferente de curs valutar.

Exemple: 1. Se incaseaza un client extern. La data facturarii marfurilor in suma de 1.000 $ cursul era de 28.000 lei/$, iar la incasarea efectiva a creantei cursul a fost de 29.500 lei/$:

Operatiunea de incasare a creantei, cu reflectarea diferentei favorabile de curs, se inregistreaza astfel:

Se plateste factura unui furnizor extern de 10.000$. Obligatia de plata a fost inregistrata la cursul de 27.000 lei/$, conform declaratiei vamale de import a bunurilor cumparate. La data platii cursul este 28.000 lei/$:

Operatiunea de plata a datoriei, cu reflectarea diferentei nefavorabile de curs, se inregistreaza astfel:

Si in cazul disponibilitatilor in devize, daca entitatea economica are deschise conturi in valuta la mai multe banci, contul 5124 "Conturi la banci in valuta" se desfasoara in analitic pe fiecare banca in parte, cu gestionarea distincta a fiecarei valute (U.S.D., EURO etc.).

3. Operatiuni privind sumele in curs de decontare - Reprezinta sumele virate, depuse la banci sau prin mandat postal de catre terti, pe baza de documente prezentate entitatii economice, dar neaparute inca in extrasele de cont ale acesteia.

Exemplu O entitate economica primeste mandate postale, aferente vanzarilor prin colete, in suma de 10.000.000 lei, suma care nu a aparut in extrasul de cont. La o data ulterioara suma de 10.000.000 lei apare in extrasul de cont.

Reflectarea contabila a operatiunilor, presupune efectuarea urmatoarelor inregistrari:

a. contabilizarea mandatelor postale:

b. contabilizarea incasarii sumei, conform extrasului de cont:

4. Operatiunile privind dobanzile de platit

a. reflectarea platii dobanzii, aferenta creditelor acordate de banca in contul curent, ce se achita in exercitiul financiar curent, pe baza conventiei de credit si a extrasului de cont:

b. reflectarea la sfarsitul exercitiului curent a obligatiei de plata privind dobanzile ce se achita in exercitiul urmator, conform calculatiilor facute pe baza conventiilor de credit:

c. inregistrarea platii in exercitiul urmator a dobanzilor datorate, pe baza extrasului de cont:

Operatiuni privind dobanzile de incasat

a. reflectarea incasarii dobanzii, in exercitiul curent pentru disponibilitatile din cont, pe baza extrasului de cont:

b. inregistrarea dreptului privind dobanzile cuvenite, dar neincasate pana la sfarsitul exercitiului curent, conform calculelor efectuate pe baza dobanzii la vedere acordate de banca sau a dobanzii pentru depozitele constituite:

c. inregistrarea incasarii efective a dobanzii in exercitiul viitor, pe baza extrasului de cont:

Operatiuni privind creditele bancare pe termen scurt - Entitatile economice care nu au suficiente surse proprii pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii, pot apela la creditele bancare curente sau pe termen scurt, a caror reflectare contabila se realizeaza astfel:

a. reflectarea acordarii unui credit bancar pe termen scurt, pus la dispozitia entitatii economice in contul curent, pe baza contractului de credit si a extrasului de cont:

b. inregistrarea obligatiei de plata a dobanzii aferente creditului la sfarsitul exercitiului financiar, conform calculelor efectuate pe baza clauzelor contractului de credit:

c. inregistrarea platii, in perioada urmatoare, a dobanzii datorate pentru creditul pe termen scurt, pe baza extrasului de cont:

d. inregistrarea transferului la credite restante a creditului pe termen scurt, nerambursat la scadenta, pe baza contractului de credit si a extrasului de cont:

4. Contabilitatea decontarilor in numerar - Entitatile economice efectueaza o serie de decontari in numerar in lei si in valuta.

Sumele in numerar, in lei si valuta, de care dispune o entitate economica sunt pastrate in casieria entitatii economice, cu gestionarea lor distincta (separat lei de valuta).

Operatiile de incasari si plati in lei, au o pondere redusa in totalul decontarilor entitatii economice.

Incasarile in lei pot proveni din vanzarea de produse din productia proprie, din vanzarea de marfuri, lichidarea unor debitori, ridicarea de numerar de la banca, aport la capital etc.

Platile in lei se fac pentru achitarea drepturilor salariale, plata diverselor ajutoare materiale, avansuri spre decontare, cumparari de bunuri, depuneri de numerar la banca etc.

Toate operatiile de casa, reprezentand incasari si plati in numerar, se inscriu de catre casier in registrul de casa, care constituie evidenta operativa pentru asemenea operatii.

1. Operatiuni cu numerar de incasari si plati in lei - au o mare diversitate, din care exemplificam:

a. ridicari de numerar de la banca, in suma de 2000.000 lei, pe baza cecului de numerar:

b. incasarea unui debit de 1.400.000 lei:

c. depunerea la casierie a contravalorii marfurilor vandute prin propriul magazin, in suma de 29.750.000 lei, inclusiv T.V.A. 19%, pe baza monetarului si a borderoului de vanzari:

d. achitarea avansului din salarii (chenzina I) in suma de 2000.000 lei, pe baza listei de plata:

e. achitarea contravalorii marfurilor aprovizionate, in suma de 20.000.000 lei, cu T.V.A. 19%, pe baza facturii si a chitantei furnizorului:

f. cumpararea a doua pachete de cafea pentru protocol, in valoare de 120.000 lei, achitate in numerar pe baza chitantei magazinului (bon de marcaj):

2. Operatiuni cu numerar de incasari si plati in valuta - pentru inregistrarea operatiilor de incasari si plati in devize, sumele respective in valuta se transforma in lei, prin utilizarea cursului valutar de la data efectuarii acestor operatiuni de decontare.

Diferentele de curs valutar favorabile/nefavorabile rezultate din incasarea creantelor sau plata datoriilor in valuta, se inregistreaza ca venituri/cheltuieli financiare, dupa caz.

La sfarsitul exercitiului financiar, soldul numerarului in valuta se evalueaza la cursul oficial de la 31 decembrie, iar diferentele se inregistreaza, dupa caz, in contul de cheltuieli din diferente de curs valutar (diferenta nefavorabila) sau in contul de venituri din diferente de curs valutar (diferenta favorabila).

Exemplu In luna decembrie o societate incaseaza de la un client prin casierie 800 $ la cursul zilei de 31.000 lei/$, din care 500 $ se depun la banca In ultima zi a exercitiului financiar cursul oficial al dolarului era de 31.500 lei /$.

Pentru reflectarea contabila a operatiunilor se fac urmatoarele inregistrari:

a. incasarea clientului, pe baza chitantei pentru operatiuni in valuta:

800$ x 31.000 lei/$ = 24.800.000

b. depunerea la banca a sumei de 500$, pe baza foii de varsamant:

500$ x 31.000 lei/$ = 1500.000

c. inregistrarea la sfarsitul exercitiului financiar a diferentelor de curs valutar favorabile la numerarul din casa si disponibilul din banca, pe baza calculatiilor:

- diferente aferente numerarului din casa = 150.000 lei [300$ x (31.500 lei/$ - 31.000 lei/$)]

- diferente aferente disponibilului din cont = 250.000 lei [500$ x (31.500 lei/$ - 31.000 lei/$)]

daca diferenta de curs ar fi fost nefavorabila inregistrarea acesteia se efectua pe cheltuieli financiare, astfel:

Contabilitatea altor valori dE trezorerie - In casieriile entitatilor economice se pastreaza si alte valori cum sunt: timbrele fiscale si postale, biletele de odihna si tratament, tichete si bilete de calatorie, bonuri cantitati fixe (B.C.F.) de carburanti si alte valori.

Operatiuni privind alte valori de trezorerie

Exemplu Se achizitioneaza cu plata in numerar timbre postale de 150.000 lei, tichete de calatorie de 450.000 lei, cu T.V.A. 19%. Se dau in consum timbre postale, in valoare de 80.000 lei si se distribuie salariatilor de la compartimentul de aprovizionare tichete de calatorie, in valoare de 250.000 lei.

Din stocul existent, se acorda unui salariat un bilet de tratament, in valoare de 1.500.000 lei, iar soferului directorului i se elibereaza doua bonuri cantitati fixe de benzina, in valoare de 800.000 lei.

Etapele inregistrarii operatiunilor sunt:

a. receptia bunurilor, pe baza notelor de intrare receptie:

b. utilizarea timbrelor postale, pe baza bonului de consum:

c. utilizarea tichetelor de calatorie, pe baza procesului-verbal de predare - primire si a bonului de consum:

d. acordarea biletului de tratament si odihna, pe baza cererii aprobate si a bonului de consum:

e. utilizarea B.C.F., pe baza bonului de consum:

6. CONTABILITATEA ACREDITIVELOR SI A AVANSURILOR DE TREZORERIE

6.1. Contabilitatea acreditivelor - Acreditivele reprezinta disponibilitatile banesti ale unei entitati economice, virate intr-un cont distinct la dispozitia unui furnizor si sunt destinate achitarii obligatiei fata de acesta, pe masura livrarii marfurilor, executarii lucrarilor sau prestarii serviciilor, dupa caz, reprezentand o garantare a platii obligatiilor.

Operatiuni privind acreditivele

a. reflectarea deschiderii unui acreditiv in lei sau in devize, pe baza documentatiei depuse la banca si a extrasului de cont

b. inregistrarea platii obligatiei catre un furnizor din acreditivul deschis in lei sau in devize, pe baza extrasului de cont

c. reflectarea retragerii sumelor din acreditivul in lei sau in devize, neutilizat, la incetarea valabilitatii acestuia, pe baza ordinului de transfer si a extrasului de cont:

La sfarsitul exercitiului financiar acreditivele in devize se evalueaza la cursul din ultima zi a exercitiului si se inregistreaza diferentele de curs valutar fata de cursurile de inregistrare anterioare, astfel:

a. Inregistrarea diferentei de curs favorabila (cursul de la 31 decembrie este mai mare decat cursul de inregistrare a acreditivului, ramas in sold):

b. Inregistrarea diferentei de curs nefavorabila (cursul de la 31 decembrie este mai mic decat cursul de inregistrare a acreditivului ramas in sold):

6.2. Contabilitatea avansurilor de trezorerie - Avansurile de trezorerie reprezinta sume puse la dispozitia unor persoane imputernicite de entitatea economica (salariati, administratori etc.) in vederea efectuarii de plati in contul acesteia.

Operatiuni privind avansurile de trezorerie

Exemple Se acorda unui salariat un avans de trezorerie in suma de 6.000.000 lei. Ulterior, se deconteaza 000.000 lei astfel: 300.000 lei pentru plata transportului si 4.700.000 lei pentru plata unui furnizor. Suma ramasa necheltuita se depune la casierie.

Etapele reflectarii contabile sunt:

a. inregistrarea acordarii avansului de trezorerie, pe baza ordinului de deplasare si a dispozitiei de plata:

b. inregistrarea decontarii avansului de trezorerie, pe baza decontului de deplasare, a documentelor de transport si a chitantei furnizorului:

c. inregistrarea depunerii la casierie a sumelor ramase din avansul de trezorerie acordat, pe baza dispozitiei de incasare si a ordinului de deplasare:

La data de 20 decembrie, in vederea deplasarii in strainatate, se acorda directorului entitatii economice un avans de trezorerie de 1.000 $ la un curs de 31.000 lei/$. Pana la sfarsitul exercitiului financiar conducatorul entitatii economice nu s-a intors din delegatie, iar cursul dolarului la aceasta data a fost de 31.600 lei/$.

Etapele reflectarii contabile sunt:

a. inregistrarea acordarii avansului in valuta, pe baza ordinului de deplasare si a dispozitiei de plata:

b. inregistrarea la 31 decembrie a diferentei de curs favorabila, pe baza inventarului creantelor si a calculatiilor efectuate:

7. Contabilitatea viramentelor interne Disponibilitatile banesti ale entitatii economice pot face obiectul unor transferuri de la un loc de depozitare la altul, asa cum a fi intre conturile bancare deschise la banci diferite sau intre conturile bancare si casieria entitatii economice.

Aceste transferuri, denumite in acceptiune contabila viramente interne, necesita operarea lor distincta, pe baza acelorasi documente contabile, in mai multe registre, situate la diverse compartimente din entitate, ceea ce impune utilizarea contului corespondent intermediar de control 581 "Viramente interne"

Operatiuni privind viramentele interne

Exemple Se ridica numerar de la banca in suma de 000.000 lei.

a. inregistrarea numerarului in casierie, pe baza filei de cec:

b. inregistrarea iesirii numerarului din contul de la banca, pe baza extrasului de cont

O entitate economica face un transfer de 30.000.000 lei din contul de disponibil deschis la banca A (01) in contul de disponibil deschis la banca B (02) pentru a participa la o licitatie valutara.

a. virarea sumei din contul de la banca A, pe baza ordinului de plata si a extrasului de cont:

b. intrarea sumei in contul de disponibil de la banca B, pe baza extrasului de cont:

In urma acestor operatii, contul 581 "Viramente interne" nu prezinta sold, fapt ce reflecta ca operatiunile au fost inregistrate corect. In cazul in care contul de control 581 "Viramente interne" prezinta sold, trebuie corectate inregistrarile omise sau eronate.

8. Contabilitatea AJUSTARILOR pentru PIERDEREA DE VALOARE A CONTURILOR DE TREZORERIE Operatiuni privind ajustarile pentru pierderea de valoare a titlurilor de plasament

Exemple O societate comerciala care detine diverse categorii de titluri de valoare, a constatat la sfarsitul exercitiului financiar N, ca la un pachet de actiuni detinute la entitatile afiliate, in suma de 10.000.000 lei, valoarea de piata a acestora a scazut la 9.000.000 lei, iar la sfarsitul exercitiului financiar N+ , valoarea de piata este de 8.500.000 lei.

Inregistrarile din evidenta contabila sunt:

a. reflectarea ajustarii pentru pierderea de valoare la sfarsitul exercitiului financiar N, pe baza procesului verbal de inventariere:

b majorarea ajustarilor la sfarsitul exercitiului financiar N+1, pe baza procesului verbal de inventariere:

Acest exemplu a fost dat ipotetic, pentru a se exemplifica suplimentarea ajustarilor pentru pierderea de valoare a investitiilor financiare pe termen scurt, deoarece acestea nu pot fi detinute mai mult de 12 luni si deci, nu pot trece de la un exercitiu la altul, fara sa nu fie valorificate.

O societate comerciala care detine un pachet de obligatiuni, a inregistrat in exercitiul N ajustari pentru pierderea de valoare, in suma de 2.000.000 lei. In cursul exercitiului financiar N+1 se vinde pachetul de obligatiuni.

Inregistrarile contabile sunt:

a. reflectarea ajustarilor pentru pierderea de valoare a obligatiunilor, pe baza procesului-verbal de inventariere:

b. anularea ajustarilor in exercitiul financiar N+1, deoarece a ramas fara obiect, ca urmare a vanzarii obligatiunilor: