Contabilitate

Index » legal » Contabilitate
» PRACTICA DE CERCETARE CONTABILITATE SI INFOMATICA DE GESTIUNE - CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADAUGATA

PRACTICA DE CERCETARE CONTABILITATE SI INFOMATICA DE GESTIUNE - CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADAUGATA

UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

SPECIALIZAREA CONTABILITATE SI

INFOMATICA DE GESTIUNE

PRACTICA DE CERCETARE

CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADAUGATA

CUPRINS

1. CAPITOLUL I : DELIMITARI SI FUNDAMENTARI PRIVIND TAXA PE VALOARE

ADAUGATA

1.1 Motivatie si metode stiintifice de cercetare

1.2 Probleme teoretice specifice

1.3 Elemente teoretice fundamentale

1.4 Elemente de legislatie

2.CAPITOLUL II : STUDIU DE CAZ

2.1 Prezentarea societatii comerciale CONCRET CONSTRUCT SA

2.2 Cercetarea in contabilitatea taxei pe valoare adaugata

2.2.1 Notiuni generale privind TVA

2.2.2 Operatiuni impozabile

2.2.3 Teritorialitatea

2.2.4 Reguli de impozitare

2.2.5 Baza de impozitare

2.2.6 Operatiuni scutite

2.2.7 Operatiuni de import

2.2.8 Cotele de impozitare

2.2.9 Regularizarea tva si modul de aplicare a proratei

2.2.10 Functia contabila a conturilor de tva

3.CAPITOLUL III : CONCLUZII SI PROPUNERI

4.CAPITOLUL IV : BIBLIOGRAFIE

5.CAPITOLUL V : ANEXE

CAPITOLUL I

DELIMITARI SI FUNDAMENTARI PRIVIN TAXA PE VALOARE ADAUGATA

Motivatie si metode stiintifice de cercetare

In istoria omenirii,gasim izvoare care ne demonstreaza ca omul,ca fiinta sociala,a simtit nevoia aparitiei unui instrument care sa-i permita cunoasterea realitatilor economice si sociale.Acest instrument a fost contabilitatea.

In calitate de stiinta,contabilitatea si-a asumat,mai intai,conceperea si interconectarea conturilor.Ezitarile specialistilor in domeniu in atribuirea contabilitatii a statutului de stiinta,chiar si in zilele noastre,par a fi intemeiate.Daca au avut exigenta de a considera stiinta ca un ansamblu de cunostinte teoretice cu valoare, universal,caracterizate printr-un obiect si o metoda proprie de cercetare,determinate si bazate pe reletii obiective,exprimate prin legi,verificabile sau invalidabile,acestia sunt indreptatiti sa nu plaseze contabilitatea in campul stiintelor fizice si naturale.Alti autori incearca sa justifice statutul de stiinta al contabilitatii prin prezenta postulatelor,principiilor si regulilor contabile,ca sistem de referinta in contabilitate.Dar postulatele,principiile sau regulile contabile nu sunt legi stiintifice,deoarece ele nu se bucura de o anumita stabilitate.Statutul de stiinta al contabilitatii este dat si de impactul teoriilor stiintifice cu practicile contabile.Teoriile stiintifice reprezinta efortul cercetarii contabile.

Dezvoltarea contabilitatii este in general marcata de nevoia depasirii unor crize privind necesitatile de informare financiara.In cazul tarii noastre ca si in alte tari cu o economie in trazitie,criza contabila are si o dimensiune structurala,pe fondul schimbarii sistemului economic si politic ce marcheaza viata oamenilor,in general,si a profesionistilor contabili,in special.In astfel de situatii.cei mai in masura sa ofere variante noi de dezvoltare a sistemului contabil sun cecetatorii si universitarii.

Diviziunea muncii si autonomia gestionara a agentilor participanti la circuitul economic impun separarea patrimoniala a resurselor economice ale rezultatelor obtinute.Apare astfel patrimoniul ca structura economica si juridica de gestiune a valorilor materiale si banesti.Iar pentru ca un patrimoniu sa existe,sunt necesare doua elemente interdependente:o persoana fizica sau juridica,in calitate de subiect de drepturi si obligatii si bunurile economice ca obiect de drepturi si obligatii.

1.2 Probleme teoretice specifice

In ultimii ani, pentru a compensa slabiciunile de administrare a sistemului fiscal si, in general, pentru a incerca atragerea unor investitii directe straine, modificarile privind taxa pe valoarea adaugata au indepartat mult sistemul romanesc de cel european, care a stat initial la baza sa. Astfel, a fost erodata baza de impozitare a TVA , si au fost amenintate veniturile bugetare, prin marirea dificultatilor administrative, fiind viciata chiar existenta sa ca un impozit cu adevarat general pe valoarea adaugata. Manipularea regulilor de administrare, tratamentul inegal aplicat unor investitori asemanatori si instabilitatea creata prin schimbari succesive ale regulilor juridice au scazut enorm increderea persoanelor fizice si juridice in acest sistem.

Din studiile efectuate a reiesit ca dintre toate facilitatile acordate, scutirile sau amanarile la plata a TVA se numara printre cele mai apreciate, unul mai indreptatit decat celalalt.

Scutirile de TVA pentru importul de bunuri capitale sunt dorite, in special, datorita faptului ca, de regula, deseori rambursarea taxei nu se face imediat. Un astfel de comportament al autoritatilor fiscale ar impune un cost semnificativ contribuabilului, chiar si in absenta inflatiei, dar in conditiile unei inflatii apreciabile in Romania, costul este cu adevarat ridicat. Scutirile creeaza pauze in suita de date si plati de care depinde orice sistem de taxa pe valoarea adaugata. Daca guvernul si-ar putea onora prompt obligatiile de rambursare a costului taxei, cu efectuarea unor corectii monetare si plata unei dobanzi in cazul unor intarzieri mai mari de cateva saptamani, necesitatile legitime ale intreprinderilor ar putea fi satisfacute si aceste scutiri ar putea fi anulate.

Amanarea pe o perioada mai mare a obligatiilor de plata privind TVA este, intr-un mediu inflationist, echivalenta cu un cadou facut intreprinderilor beneficiare. Dublata de o prevedere asemanatoare pentru furnizori, ea dauneaza mult sistemului si este practic imposibil de administrat daca numarul intreprinderilor beneficiare ale acestor prevederi este semnificativ. Acordarea discretionara a acestor avantaje, doar unui mic numar de intreprinderi favorizate, este si ea perceputa, si nu pe nedrept, ca fiind pur si simplu inechitabila.

Datorita avantajului pe care, din punct de vedere financiar, un agent economic platitor de TVA il poate obtine, exista posibilitatea impozitarii prin optiune a anumitor operatii. In principiu, impozabile prin optiune sunt toate operatiile scutite de TVA, la cererea contribuabilului si cu indeplinirea anumitor formalitati. Prin urmare, o intreprindere ale carei activitati sunt exonerate de la plata taxei pe valoarea adaugata, nu poate deduce taxa care i-a afectat investitiile sau consumurile intermediare. Ea suporta, astfel, remanenta taxei pe valoarea adaugata, care este inclusa in preturile de vanzare practicate

1.3 Elemente teoretice

Complexitatea si diversitatea proceselor financiare, tehnice, comerciale, politice, stiintifice, firmele au nevoie de schimbari de esenta atat in planul strategic, cat si in sistemul organizatoric.

Atingerea obiectivelor contabile:

- inregistrarea cronologica si sistematica a miscarilor patrimoniale;

- asigurarea integritatii patrimoniului si controlul operatiunilor patrimoniale efectuate;

- urmarirea si furnizarea rezultatelor obtinute atat pentru necesitatile proprii cat si pentru informarea asociatiilor sau actionarilor, clientilor si furnizorilor, bancilor, organelor fiscale sia a altor personae juridice si fizice;

- furnizarea informatiilor necesare intocmirii documentelor de sinteza contabila.

Potrivit conceptiei economico-juridice a patrimoniului, acesta se dedubleaza in contabilitate ca patrimoniu economic, format din bunuri economice, ca obiecte de derepturi si obligatii si patrimonial juridic format din drepturi si obligatii cu valoare juridica. Echilibrul bilantier este evidentiat in contabilitate printr-o alta trasatura specifica metodei sale de lucru = dubla iregistrare.

Procedeele comune folosite in contabilitate si discipline economice:

- documentarea,care presupune ca la baza fiecarei inregistrari contabile sa se afle un document sau act justificativ;

- evaluarea, care consta in exprimarea valorica cu ajutorul etalonului banesc a operatiuniilor economice si financiare supuse inregistrarilor contabile.

- calculatia, care presupune utilizarea unor algoritmi de calcul, aplicabili cu respectarea unor principii, in scopul determinarii unor informatii.

- inventarierea, ce presupune constatarea faptica a existentelor patrimoniale in vederea verificarii existentei scriptice oferite de contabilitate si a determinarii valorii lor de utilitate necesare intocmirii sintezelor contabile la valoarea reala la anumite perioade.

Procedee specifice metodei contabilitatii:

- bilantul, generalizarea prin bilant este precedeul propriu al metodei contabilitatii de prezentare sintetica si globala a patrimoniului agentului economic existent la un moment dat.

- sistemul conturilor, ce reprezinta o complexitate de instrumente de lucru prin care se realizeaza sinteza si analiza sistematica a datelor contabile. In acest context cel mai important mijloc de lucru este contul, care serveste pentru reflectarea in mod distinct a fiecarui element patrimonial. Contul urmareste elementele patrimoniale in dimanica lor, sub forma miscarilor si transformarilor , a cresterilor si a micsorarilor de bunuri economice, drepturi si bligatii.

- balanta de verificare, ce serveste pentru identificarea eventualelor erori de inregistrare contabila, ea fiind interpusa in cadrul fluxului de lucrari contabile intre conturi si bilant.

Societatea comerciala prezinta patrimonial prin bilant, unde patrimonial economic (activul) si patrimonial juridic (pasivul) sunt prezentate in ordinea inverse a lichiditatii . Modificarile bilantiere ale patrimoniului pot fi de patru categorii:

- modificari in structura patrimoniului economic;

- modificarea in structura patrimoniului juridic;

- modificari ce determina cresterea atat a patrimoniului economic cat si a celui juridic;

- modificari ce determina scaderea atat a patrimoniului economic cat si a celui juridic.

Agentul economic avand nevoie de informatie privind fiecare operatie, face o evidenta separate pentru fiecare element patrimonial. Instrumentul cu ajutorul caruia se tine evidenta separata a elementelor din activul si pasivul bilantului este contul.

Conturile sunt de active si de pasiv, dupa natura posturilor carora le corespund. Conturile se folosesc pentru elementele patrimoniale, pentru conturile de rezultate, pentru elementele extrapatrimoniale, cat si pentru contabilitatea manageriala.

Contulrile de active oglindesc in debit existentele si cresterile de bunuri si economice, iar in credit micsorarile de drepturi si obligatii. Pot avea numai sold creditor.

Contruile de pasiv oglindesc in credit existentele si cresterile de drepturi si obligatii, iar in debit micsorarile de dreptrui si obligatii. Pot avea numai sold creditor.

Langa aceste contrui exista si conturi bifunctionale, adica acele contrui care pot aparea uneori in activul bilantului, iar alteori in pasivul bilantului, in functie de soldul lor, debitor sa creditor.

Analiza contabila are etape strict successive si anume:

-stabilirea naturii si continutul operatiei economice sau financiare supuse analizei, cu identificarea posturilor de bilant supuse modificarii;

- pozitia elementelor patrimoniale in bilant (activul sau pasivul) si sensul modificarilor pe care le produce operatia in cauza sub forma de cresteri(+) sau micsorari(-);

- conturile corespondente folosite, corespunzator elementelor patrimoniale afectate;

- partile conturilor corespondente in care se va inregistra operatia respective (Debit, Credit);

- alcatuirea formulei contabile.

Agentii economici pot opta pentru plata acestei taxe pentru intreaga activitate sau numai pentru o parte. Aprobarea se acorda de Ministerul Finantelor pe baza de cerere si justificare economica, prezentare de solicitant, numai in conditiile in care includerea obligatiilor respective in sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata nu influenteaza negativ alte activitati specifice sau produse scutite de taxa pentru protectia sociala. Ca valabilitate in timp, aprobarea este irevocabila pana la data de 31 decembrie a celui de-al 4-lea an urmator celui in care s-a introdus plata taxei prin optiune. Se poate prelungi pentru inca 5 ani, daca in cursul perioadei initiale, agentul platitor, prin optiune, a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe importate.

Limitarea drepturilor de deducere constituie, in egala masura, sursa a remanentei. Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta intrarilor, agentii economici sunt obligati sa justifice, cu documente legal intocmite, cuantumul taxei si sa dovedeasca destinatia pentru nevoile firmei a bunurilor respective. Sunt situatii in care taxa pe valoarea adaugata nu poate fi dedusa, cazul bunurilor si serviciilor destinate realizarii de operatiuni scutite, sau bunurile pierdute pe timpul transportului, cele lipsa sau depreciate calitativ, constatate pe baza de inventariere ca fiind peste normele legale dar neimputabile.

Asemenea situatii sunt analizate de specialisti ca "fracturi in lantul deducerilor", care cantoneaza taxa in stadiul productiei, in loc de faza finala, adica cea a consumului. Prin urmare, anumite cheltuieli care nu permit recuperarea taxei pe valoarea adaugata, raman in sarcina intreprinderii si astfel este incalcat principiul deducerii totale a taxei pe valoarea adaugata, prin care se urmareste ca taxa sa nu influenteze rezultatul financiar, ea nefiind localizata in contul de rezultate, ci in bilant, sub forma de creante si datorii. Contabilitatea asigura, in acest mod, o interdependenta intre taxa pe valoarea adaugata si calculul profitului impozabil.

Este necesar sa scoatem in evidenta si situatia in care parte din agenti economici nu sunt supusi taxei pe valoarea adaugata, ca urmare a nivelului modest atins in realizarea cifrei de afaceri. Ramane discutabila limita pana la care nu exista obligatia platii taxei pe valoarea adaugata de catre intreprinzatori asupra operatiunilor lor, deoarece nu reprezinta un avantaj financiar pentru acestia, intrucat nu pot recurge la deducerea taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate.

Taxa pe valoarea adaugata prezentata ca un impozit neutru, din punct de vedere al stadiilor de fabricatie si distributie, este un impozit interventionist din alte puncte de vedere. In contextul ansamblului de operatiuni care ii sunt supuse, cumparari si plati, vanzari si reglementari, taxa pe valoarea adaugata actioneaza brutal asupra trezoreriei intreprinderii.

Pe langa costul administrativ, legat de operatiunea taxei pe valoarea adaugata, pe care intreprinderea il suporta in calitate de colectare de impozite, ea mai suporta si costul de trezorerie.

Taxa pe valoarea adaugata, prin posibilitatile pe care le ofera, poate sa conduca la frauda fiscala industriala care are atat un caracter fiscal, cat si unul penal.

Frauda fiscala industriala se pune in evidenta printr-o separare a actiunii de comitere a fraudei in cadrul unei retele subterane care are scopul de a sprijini si acoperi operatiunile fictive. Deci, in acest caz, sunt implicate mai multe persoane fizice si/sau juridice pentru realizarea de profituri, de regula foarte importante, prin sustragerea in mod fraudulos de la plata impozitelor.

Comiterea fraudei fiscale industriale se realizeaza relativ simplu. Organele de control, in general, constata numai concordanta intre evidenta contabila si documentele justificative, constand in facturi, avize de expediere, borderouri etc., pe un anumit interval dintr-un an financiar. Deci, pentru a realiza frauda in securitate, este suficient sa se realizeze concordanta dintre evidenta contabila si documentele justificative care au stat la baza inregistrarii operatiunilor respective. Insa, in cazul comiterii fraudei fiscale industriale aceasta concordanta se incearca sa se realizeze prin intermediul documentelor justificative fictive intocmite de unitati specializate, care constituie o adevarata industrie a fraudei.

Acest sistem de fraudare se bazeaza pe institutia Taxis-ului (in limba engleza = aranjament). Taxa este un "mandatar" a carui singura conditie este de a fi inregistrat la Registrul Comertului pentru a putea emite, sub acoperirea calitatii de comerciant, facturi de vanzare fictive. Altfel spus, el conduce o firma "fantoma", insarcinata sa emita documentele comerciale corespunzatoare operatiunilor fictive desfasurate de firme reale si, in aparenta, iresponsabile in ce priveste activitatea desfasurata.

Prin urmare emitentul facturilor false "taxa", creeaza posibilitatea recuperarii taxei. In materie de taxa pe valoarea adaugata, prin aceste facturi fictive, taxa permite societatilor comerciale beneficiare deducatoare sa obtina reduceri sau rambursari de impozite induse. Acest gen de frauda are la baza elemente de escrocherie economica. In tara noastra astfel de fraude intalnim in sectoarele cele mai diverse, mai ales in sfera importurilor cu tigari, cafea si bauturi alcoolice. In alte tari exemplele sunt numeroase in sectorul industrial, imobiliar, bancar etc.

Prin maniera in care se percepe la buget taxa pe valoarea adaugata, s-a urmarit si s-a obtinut cresterea eficacitatii in materie de fiscalitate. De asemenea, datorita acestei maniere ea este considerata un impozit greu de sustras de la plata catre buget. Desi taxa pe valoarea adaugata este un impozit mai putin supus evaziunii decat alte impozite - impozitul pe profit, impozitul pe venit etc - totusi nu este cu adevarat un impozit imbatabil in fata evaziunii.

Cu toate ca intreprinderea nu suporta sarcina acestei taxe, ci numai o gestioneaza, deoarece este suportata de catre consumatorul final, inclinatia spre evaziune fiscala in materie de taxa pe valoarea adaugata este tentanta, pe de o parte, de posibilitatea insusirii unor sume destul de mari (cazul cotei de 19%), iar pe de alta parte, de impactul acestui impozit asupra trezoreriei si lichiditatii intreprinderilor.

Mecanismul esential prin care se realizeaza sustragerea unui contribuabil de la plata taxei pe valoarea adaugata il constituie majorarea fictiva a taxei pe valoarea adaugata deductibila, prin intrari fictive de bunuri - cazul Taxis-ului, depus - , fie prin micsorarea taxei pe valoarea adaugata colectata ca urmare a subevaluarii iesirilor de produse, marfuri si servicii (prin micsorarea fictiva a cantitatilor livrate si/sau a preturilor practicate).

Numerosi subiecti platitori de taxa isi asuma riscul fraudei, motiv pentru care impactul economic si cel social al acestui impozit nu pot fi apreciate fara luarea in considerare a evaziunii fiscale. Intrucat frauda compromite competitivitatea si falsifica premisele concurentei intre agentii economici, se ajunge la incalcare a principiului de neutralitate a taxei pe valoarea adaugata.

Daca un intreprinzator, industrial sau comercial, disimuleaza o fractiune din afacerile sale, economia de impozit pe care el o realizeaza in detrimentul bugetului ii permite, de exemplu, sa obtina un avantaj prin pretul pe care il practica fata de un concurent ce isi achita corect obligatiile fiscale. In acest scop, eliminarea riscurilor de evaziune se concretizeaza in studierea consumurilor finale, care se ascund sub amprenta unor consumuri intermediare, cu scopul de evitare a impozitarii. Astfel, cumpararile de produse sau de materiale exterioare activitatii profesionale sunt contabilizate in cheltuielile intreprinderii, cu scopul de a beneficia de drepturi de deducere. O astfel de procedura de redresare este, in conformitate cu adevarata natura a taxei pe valoarea adaugata, un impozit general asupra consumului. Platile fractionate permit repartizarea sarcinii fiscale asupra intregului circuit economic.

Ca tipologie, taxa pe valoarea adaugata e un impozit dificil de a scapa de sub control, datorita tehnicii sale, bazata pe platile fractionate. Factura furnizorului serveste, ca justificare, pentru deducerea din stadiul urmator. Interesele celor doua parti care intervin in acest mecanism sunt contradictorii. Datoria primului contractant, fata de buget, fraudeaza "creanta" celui de al doilea. Punerea in aplicare a unei proceduri de verificare trebuie sa asigure un control satisfacator al declaratiilor pe toata lungimea circuitului.

Verificarea facturilor evidentiaza doua mari tipuri de frauda. In primul rand, practicarea vanzarilor si cumpararilor fara factura provoaca un esec autocontrolului taxei pe valoarea adaugata. Cumpararile si/sau vanzarile nefiind contabilizate ies din baza de calcul a obligatiei fiscale. Cu cat circuitul unui produs este in totalitate clandestin, cu atat, o parte redusa a activitatii este declarata, cu scopul de a acoperi restul activitatilor.

Modalitatile de sustragere de la plata taxei pe valoarea adaugata la care recurg agentii economici, identificate de organele de control sunt:

q aplicarea eronata a regimului de deducere (a agentilor economici care realizeaza operatii impozabile si operatiuni scutite), prin deducerea dubla a unor sume sau deducerea anticipata;

q necuprinderea in baza de calcul a taxei pe valoarea adaugata a unor venituri;

q sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri;

q neinregistrarea taxei pe valoarea adaugata aferenta stocului de marfuri existent la data solicitarii retragerii din evidenta platitorilor;

Responsabilitatea anumitor infractiuni si a fraudei in materie de taxa pe valoarea adaugata nu este intotdeauna imputabila intreprinderilor, ea decurge si din dificultatile legate de intelegerea aplicarii acestui impozit. Desi mecanismul sau se explica cu usurinta, functionarea sa se dovedeste a fi foarte complexa.

Pentru realizarea procesului de cunoastere si gestiune a patrimoniului se procedeaza la organizarea datelor si informatiilor intr-un sistem informational. In acest scop, se identifica evenimentele si faptele ce genereaza date, se delimiteaza obiectivele cunoasterii si conducerii, se stabilesc purtatorii materiali de informatii si modul in care se culeg si se inregistreaza datele, se aleg metodele si instrumentele de prelucrare a acestor date, se defineste destinatia informatiilor si se organizeaza transmiterea lor la destinatari.

Discutata sub acest aspect, contabilitatea reprezinta un sistem informational orientat spre cunoasterea si gestionarea valorilor economice separate patrimonial. In aceasta calitate ea se delimiteaza ca un ansamblu de elemente interdependente orientat spre culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza si transmiterea informatiilor privind starea si miscarea patrimoniului. Aceste elemente sunt: fondul sau sistemul de informatii, suporturile materiale ale informatiilor, mijloacele de prelucrare a datelor, metodele si procedurile de prelucrare a datelor, circuitele informationale.

Organizarile datelor financiar-contabile din punct de vedere informatic sunt prezentate sub doua forme, si anume:

sistemul informational;

sistemul informatic.

Din punct de vedere functional, sistemul informational e constituit din legislatia si literatura economico-financiara de specialitate, programarea diferitelor activitati, evidenta economica cu cele trei partii importante ale sale, respectiv evidenta tehnico-operativa, evidenta contabila si evidenta statistica, iar sistemul informatic, din date si informatii.

Sistemul informational economic dispune de cel mai mare volum de date si informatii, informatiile contabile sunt bazate in toate cazurile pe documente legal intocmite. Acest sistem informational economic poate fi privit si sub aspectul elementelor componente de baza: oameni, mijloacele si procedeele utilizate in cadrul acestora, date si informatii.

Sistemul informatic economic trateaza datele si informatiile tehnico-economice si financiare in mod mecanizat si automatizat, in epoca actuala fiind parte componenta a sistemului informational.

Pentru buna functionare si cat mai rapida firma are nevoie si de software-ul de aplicatie independent de activitatea de baza a organizmului economic poate fi o aplicatie de contabilitate (CIEL, MENTOR), o aplicatie procesarea de text (MicrosoftWard) sistem de gestiune a bazelor de date (Access).

In planul de organizare al firmei trebuie avut in vedere si departamentului informatic, care trebuie conceput sa previna interventia neautorizata a personalului in procesul de prelucrare automata a datelor, la echipamentele, programele sau datele informatice. Totodata organizarea departamentului informatic trebuie sa include un mechanism de rotatie a sarcinilor si vacante obligatorii pentru angajati sai.

Organizarile datelor financiar-contabile din punct de vedere informatic sunt prezentate sub doua forme, si anume:

sistemul informational;

sistemul informatic.

Sistemul informatic economic trateaza datele si informatiile tehnico-economice si financiare in mod mecanizat si automatizat, in epoca actuala fiind parte componenta a sistemului informational.

Elemente de legislatie

Modelul si continutul Certificatului de Inregistrare a comerciantului, inclusive a Anexei la aceasta sunt stabilite prin Hotararea Guvernului nr.599, din 21 iunie 2001.

Modalitatile de sustragere de la plata taxei pe valoarea adaugata la care recurg agentii economici, identificate de organele de control sunt:

q aplicarea eronata a regimului de deducere (a agentilor economici care realizeaza operatii impozabile si operatiuni scutite), prin deducerea dubla a unor sume sau deducerea anticipata;

q necuprinderea in baza de calcul a taxei pe valoarea adaugata a unor venituri;

q sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri;

q neinregistrarea taxei pe valoarea adaugata aferenta stocului de marfuri existent la data solicitarii retragerii din evidenta platitorilor;

2. CAPITOLUL II

STUDIU DE CAZ

2.1 PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE SC CONCRET CONSTRUCT SA

Denumirea societatii comerciale studiate este SC CONCRET CONSTRUCT SA.

Obiectul principal de activitate al societatii comerciale il reprezinta constructiile de cladiri si de geniu civil, lucrari de constructii si lucrari de arte. Pe langa obiectul principal de activitate , societatea comerciala mai realizeaza constructii, structuri si tamplarii metalice, efectueaza demolarea constructiilor, terasamentelor si organizeaza santiere, executa lucrari de foraj si sondaj pentru constructii,lucrari de instalatii electrice , sanitare si de incalzire centrala, lucrari de ipsosarie, tamplarie, dulgherie, pardosire si placare a peretilor, vopsitorie, zugraveli si montari de geamuri.

Societatea a luat fiinta in anul 2001 ca urmare a asocierii a patru persoane fizice si o persoana juridica. Sediul societatii la infiintare a fost in Bucuresti sectorul 2, ulterior, ca urmare a Hotararii Generale a Asociatilor, acesta fiind mutat in Bucuresti sector 5 in anul 2005. Durata de functionare a societatii comerciale este nelimitata.

Societatea comerciala CONCRET CONSTRUCT SA isi desfasoara si in prezent activitatea atat in Bucuresti cat si in tara realizand

lucrari de constructii civile cat si restauri de monumente istorice si muzee. Dintre cele mai cunoscute lucrari de restaurare si consolidare executate de SC ROMCONSTRUCT HOLDING GRUP SA sunt restaurarea OPEREI NATIONALA BUCURESTI, a MUZEULUI DE ISTORIE, MUZEULUI TARANULUI ROMAN, MUZEULUI SATULUI si altele redand astfel tuturor ramanilor si tuturor turistilor , indiferent ca sunt romani sau straini, posibilitatea si bucuria de a se bucura de un strop din istoria Romaniei pastrata intre peretii acestor muzee.

Pe langa aceste activitati mai intreprind actiuni de sponsorizare a diferitelor organizatii de ajutorare precum si sponsorizeaza cunoscuta echipa de fotbal DINAMO BUCURESTI.

Societatea SC CONCRET CONSTRUCT SA a achizitionat in luna februarie a anului 2007 bunuri si servicii in valoare de 1.897.000 RON , TVA -ul aferent fiind de 360.430 RON. Deoarece TVA de rambursat din decontul lunii ianuarie era de 2.609.300 RON, iar in luna martie nu s-a inregistrat TVA colectata, desi s-au efectuat incasari de 2.974.700 RON, acestea provenind insa din operatiuni scutite cu drept de deducere, in timp ce TVA de rambursat inregistrat in timpul lunii era de 360.430 RON , a dus la contabilizarea unei creante asupra statului de 2.969.730 RON.

In luna martie se inregistreaza TVA colectata, provenita din livrari de bunuri sau prestari de servicii in valoare de 142.360 RON, in timp ce TVA deductibila era in valoare de 240.880 RON , TVA - ul de rambursat afferent lunii martie era, deci, de 98.520 RON ( obtinut prin diferenta dintre TVA deductibil si TVA colectata ). Dar, deoarece TVA de rambursat din luna precedenta nu fusese incasat, valoarea TVA de rambursat la sfarsitul lunii martie era in suma de 3.068.250 RON.

In luna aprilie , societatea SC CONCRET CONSTRUCT SA a inregistrat TVA colectata de 20.720 RON. In urma regularizarii, TVA intermediar de plata in luna de raportare era de 3.466.800

RON. Avand, insa, in vedere soldul TVA de rambursat al lunii precedente, mai précis 3.068.250 RON, TVA de plata la sfarsitul lunii decembrie se ridica la 398.550 RON.

2.2CONTABILITATEA TAXEI PE VALOARE ADAUGATA

2.2.1 Notiuni generale privind TVA

Taxa pe valoare adaugata esta un impozit indirect datorat bugetului de stat de catre persoanele impozabile, conform legii. Esta denumit impropriu taxa deoarece impozitul este o prelevare obligatorie si fara contraprestatie pe cand taxa presupune o contraprestatie de servicii de catre stat sau institutii ale statului.

Taxa pe valoarea adaugata a aparut relativ de curand in peisajul sistemelor fiscale din diferite state in sfera sa de actiune fiind incluse serviciile si comertul cu ridicata. Ulterior, sfera sa de aplicare a fost extinsa si asupra altor activitati, in special asupra comertului cu amanuntul, generalizarea taxei pe valoarea adaugata avand loc tot in Franta, in ianuarie 1968. Acest impozit are o arie larga de raspandire pe glob. De la aparitia sa in Franta anului 1954, tot mai multe state au manifestat interes pentru introducerea lui in sistemul fiscal propriu.

Concomitent cu Franta si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adaugata, iar in Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit impozit general pentru state, mergand ulterior pe linia armonizarii legislatiei tarilor comunitare. O cota prelevata din TVA-ul colectat de statele Uniunii Europene constituie un venit al bugetului Uniunii.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adaugate realizate de producatori, inclusiv asupra distributiei catre consumatorul final.
In tara noastra, in conditiile trecerii la economia de piata si ca urmare a urmaririi alinierii fiscalitatii la practica tarilor dezvoltate, impozitul pe circulatia marfurilor, care functiona ca un impozit indirect, a fost inlocuit cu taxa pe valoarea adaugata. Aceasta inlocuire a impozitului pe circulatia marfurilor cu TVA-ul constituie o conditie pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Pentru introducerea taxei pe valoarea adaugata au fost luate o serie de masuri privind impozitul pe circulatia marfurilor, pentru a facilita trecerea de la un impozit la altul. Astfel, in 1991, s-a redus la cinci numarul cotelor de impozit pe circulatia marfurilor aferente bunurilor si serviciilor si s-a instituit un nou impozit indirect (acciza) pentru unele produse si articole considerate de lux.
Cu toate acestea, se impunea reducerea numarului cotelor impozitului pe circulatia marfurilor la una sau doua, precum si includerea in sfera de impozitare a acestuia a majoritatii bunurilor si serviciilor. Prin aplicarea impozitului pe circulatia marfurilor nu era impozitat comertul cu amanuntul. Inainte de implementarea taxei pe valoarea adaugata s-a cautat sa se extinda campul de aplicare a impozitului pe circulatia marfurilor la unele produse si prestari de servicii, cum ar fi, de exemplu, produsele agricole, activitatea postala si de telecomunicatii, transportul de calatori si de marfuri, etc.
Dupa emiterea unor acte normative pregatitoare, taxa pe valoarea adaugata a fost introdusa in Romania prin Ordonanta de Guvern nr. 3/1992, aprobata prin legea nr. 130 din 19 decembrie 1992, cu data de aplicare 1 ianuarie 1993. Ulterior, introducerea taxei pe valoarea adaugata a fost amanata pentru 1 iulie 1993, pe parcurs Ministerul Finantelor elaborand norme metodologice cu privire la sfera ei de aplicare, la regulile de impozitare, operatiunile impozabile, baza de calcul, platitorii, obligatiile si drepturile acestora.
Asa cum a fost stabilita, aceasta taxa reprezinta un impozit indirect care, spre deosebire de impozitul pe circulatia marfurilor, se aplica pe intreg circuitul economic, pana la utilizatorul final al produselor sau serviciilor, insa numai la valoarea adaugata in fiecare faza a acestui circuit.
Valoarea adaugata este egala cu diferenta dintre vanzarile si cumpararile aceluiasi stadiu al circuitului economic sau diferenta rezultata scazand din valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate valoarea bunurilor achizitionate si a serviciilor receptionate, intr-o perioada de timp, de regula lunar.
Perceperea taxei pe valoarea adaugata s-a facut sub forma unor cote procentuale diferentiate in functie de anumite criterii, insa pentru acelasi produs se percepe acelasi impozit, indiferent de intinderea circuitului economic pe care acesta il parcurge.

Se observa ca si la noi in tara se respecta principiul unicitatii impozitului. Ca urmare, taxa perceputa in final este egala cu cea rezultata prin aplicarea cotei de impozitare asupra intregii valori finale pe care o capata produsul in faza transmiterii sale in proprietatea consumatorului final.
Se respecta, de asemenea, si fractionalitatea platii impozitului, taxa pe valoarea adaugata fiind perceputa fractionat la trecerea de la un stadiu la altul, in functie de valoarea adugata la fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs.Cuantumul taxei pe valoare adaugata se stabileste in ultima faza prin care produsul circula da la aparitia sa pana in momentul trecerii la consumatorul final. Perceperea taxei are loc fragmentat, in fiecare faza a circuitului economic, corespunzator cu valoarea care i se adauga in fiecare faza a circuitului.
Un alt principiu al taxei pe valoarea adaugata se refera la aria ei de aplicare. Pentru tara noastra, in ceea ce priveste teritorialitatea taxei pe valoarea adaugata, se aplica principiul destinatiei, fiind impozitat consumul, deci are loc o impozitare a bunurilor sau serviciilor care se comercializeaza sau sunt prestate in Romania, indiferent daca provin de la producatori interni sau din import. Bunurile importate sunt impozitate in Romania la intrarea acestora in tara (o data cu inregistrarea declaratiei vamale de import).
Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cand sunt utilizate in Romania, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.
Conceperea si functionalitatea T.V.A. a avut in vedere si limitarea evaziunii fiscale, in sensul ca neplata ei in fazele anterioare duce la sporirea taxei in fazele ulterioare ale circuitului economic. Astfel, agentii economici care cumpara produse sau bunuri sunt interesati sa verifice daca furnizorul acestora a calculat corect partea de taxa care ii revenea.
Taxa pe valoarea adaugata colectata este taxa pe valoarea adaugata aferenta livrarilor de bunuri sau prestarilor de servicii.
Taxa pe valoarea adaugata deductibila este taxa pe valoarea adaugata aferenta cumpararilor de bunuri sau receptionarii de servicii.
Taxa pe valoarea adaugata de dedus este taxa pe valoarea adaugata deductibila, care poate fi dedusa din taxa pe valoarea adaugata colectata, ca urmare a aplicarii proratei de deducere la taxa pe valoarea adaugata deductibila.
Taxa pe valoarea adaugata de plata reprezinta diferenta dintre taxa pe valoarea adaugata colectata si taxa pe valoarea adaugata de dedus (sau deductibila daca prorata este 100%). Daca aceasta diferenta este negativa, vorbim despre taxa pe valoarea adaugata de recuperat.
La baza aparitiei taxei pe valoarea adaugata sta impozitul pe circulatia marfurilor. Trecerea la taxa pe valoarea adaugata a facut posibila evitarea impozitarii in cascada a circulatiei marfurilor. Prin impozitarea in cascada, caracteristica impozitului pe circulatia marfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile care continea impozitul pe circulatia marfurilor datorat anterior, ajungandu-se astfel sa se calculeze impozitul aferent unui venit impozabil in cadrul caruia era cuprins impozitul datorat anterior.

TVA se aplica in tara in care se consuma bunurile si serviciile si nu in tara in care se produc acestea. Se calculeaza prin aplicarea cotei procentuale standard asupra bazei de impozitare.

Conform reglementarilor in vigoare se cuprind in sfera de aplicare operatiunile impozabile care indeplinesc cumulative trei conditii:

sa costituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, efectuate cu plata;

sa fie efectuata de persoane impozabile;

sa rezulte din activitati economice reglementate prin lege.

2.2.2 Operatiuni impozabile

In sfera de aplicare a taxei pe valaoare adaugata se cuprind operatiunile cu plata, precum si cele assimilate acestora, efectuate de o maniera independenta de catre persoanele fizice sau juridice, privind :

a) livrari de bunuri mobile si prestari de servicii efectuate in cadrul exercitarii activitatii profesionale.

b) transferul proprietatii bunurilor imobiliare intre agentii economici , precum si intre acestia si institutiile publice si persoane fizice.

c) importuri de bunuri si servicii.

Sunt asimilate cu livrarile de bunuri si prestarile de servicii si urmatoarele operatiuni :

vanzarea cu plata in rate sau inchirierea unor bunuri pe baza unui contract, cu clauza trecerii proprietatii asupra bunurilor respective, dupa plata ultimei rate sau la o anumita data.

preluarea de catre agentul economic a unor bunuri in vederea folosirii, sub orice forma, in scop personal sau pentru a fi puse la dispozitia altor persoane fizice sau juridice in mod gratuit. Acelasi regim se aplica si prestarilor de servicii.

Se excepteaza de la prevederile de mai sus bunurile si serviciile acordate in mod gratuit in limitele si potrivit destinatiilor prevazute prin lege.

Operatiunile privind schimbul de bunuri au efectul a doua livrari separate. In cazul transferului dreptului de proprietate asupra unui bun de catre doua sau mai multe personae , prin intermediul mai multor tranzactii , fiecare operatiune se considera o livrare separate , fiind impozata distinct , chiar daca bunul respective este trasferat direct spre beneficiarul final.

Nu se cuprind in sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata operatiunile privind livrarile de bunuri si prestarile de servicii rezultate din activitatea specifica autorizata , efectuate de :

a) asociatiile fara scop lucrative , pentru activitatile avand character social - filantropic;

b) organizatiile care desfasozra activitati de natura religioasa , politica, civila ;

c) organizatiile sindicale , pentru activitatile legate direct de apararea colectiva a intereselor materiale si morale ale mambrilor lor ;

d) institutiile publice , pentru activitatile lor administrative , sociale, de aparare, ordine publica , sigurant astatului , culturale si sportive

Persoanele juridice de mai sus sunt supuse taxei pe valoare adaugata , pentru operatiunile efectuate in mod sistematic , direct sau prin unitatile subordinate , pentru obtinerea de profit.

2.2.3 Teritorialitatea

Sunt supuse taxei pe valoare adaugata operatiunile referitoare la transferului dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul Romaniei.

Bunurile provenite din import sunt impozabile , in Romania , la intrarea acestora in tara si la inregistrarea declaratiei vamale.

Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cand sunt utilizate in Romania , indiferent de locul unde este situate sediul sau domiciliul prestatorului.

2.2.4 Reguli de impozitare

Prin persoana impozabila se intelege orice persoana care, indiferent de statutul sau juridic, efectueaza de o maniera independenta diverse activitati economice ( nu acaioneaza de o maniera independenta : angajatii sau orice alte personae care sunt legate de un angajator prin contract individual de munca sau prin alt instrument juridic care sa stabileasca relatia angajator - angajat in privinta conditiilor de munca, a remunerarii, si a responsabilitatilor).

Operatiunile economice cuprinse in sfera de aplicare a TVA se clasifica, din punct de vedere al regimului de impozitare, in patru categorii :

operatiuni taxabile - asupra carora se aplica fie:

cota standard de 19%;

cota redusa de 9%

operatiuni scutite de TVA cu drept de deducere ( in sensul ca platitorii de TVA au dreptul de deducere a TVA aferente bunurilor si serviciilor cumparate si destinate realizarii operatiunilor respective). Cele mai importante grupe de operatiuni ce fac parte din aceasta categorie sunt:

exportul, prestarile de servicii legate direct de export precum si trasportul international;

scutiri legate de traficul international de bunuri: depozitarea si comertul in zonele libere ( in amunite conditii) , operatiuni de perfectionare active, regimuri vamale suspensive etc. ;

operatiuni scutite fara drept de deducere ( in sensul ca platitorii de TVA nu au drept de deducere TVA aferenta bunurilor si serviciilor cumparate si destinate realizarii acestor operatiuni). In aceasta categorie intra urmatoarele operatiuni:

anumite activitati de interes general cum ar fi : spitalizarea si ingrijirile medicale desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati ; activitatea de invatamant ; servicii care au legatura cu practicarea sporturilor ; realizarea si difuzarea programelor radio si televiziune etc.

anumite operatiuni bancare si financiare cum ar fi : acordarea de credite, operatiuni specifice bancilor, conform reglementarilor in vigoare ; operatiuni de asigurare si reasigurare ; livrari de proteze medicale etc.

anumite operatiuni de import scutite de TVA, din care cele mai importante sunt:

- bunuri introduce in tara de calatori conform regimului vamal;

- importul de bunuri a caror livrare este scutita sip e teritoriul Romaniei;

- bunuri importate destinate comercializarii in regim duty- free;

- importul de mostre fara valoare comercial, echipamente pentru protectia mediului etc.

2.2.5 Baza de impozitare

Baza impozitare este constituita din contrapartida ce a fost obtinuta sau urmeaza a fi obtinuta de furnizor din partea cumparatorului , inclusive subventiile legate de pretul acestor operatiuni , exclusive TVA , pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii si preturile de achizitie sau , dupa caz , pretul de cost determinat, pentru anumite situatii cum ar fi : utilizarea bunurilor in scopuri ce nu au legatura cu activitatea economica sau pentru a fi puse la dispozitie , in vederea utilizarii in mod gratuit , altor persoane fizice sau juridice , daca TVA aferenta acestor bunuri a fost dedusa.

Se includ in baza de impozitare taxele si impozitele ( daca prin lege nu se prevede altfel ) precum si cheltuielile accesori ( comisioanele, cheltuieli de transport , manipulare , ambalare ) decontate cumparatorului sau clientului.

Nu se cuprind in baza de impozitare urmatoarele :

rabaturile , remizele , sconturile acordate de furnizori clientilor conform contractelor,

penalizarile solicitate pentru neindeplinirea clauzelor contractuale;

dobanzile percepute pentru plati cu intarziere, vanzari cu plata in rate,

dobanzi pentru operatiuni in leasing;

sumele achitate de furnizor sau prestator in contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;

ambalajele care circula intre furnizorii de marfa si clienti, prin schimb, fara facturare ;

sumele incasate de la bugetul de stat de catre agentii economici inregistrati la organelle fiscale ca platitori de TVA si care sunt destinate finantarii investitiilor , acoperiri diferentelor de prêt si tarif , finantarii stocurilor de produse cu destinatie speciala.

In cazul refuzurilor totale sau partiale privind cantitatea , preturile sau alte elemente cuprinse in facturi sau in documente similare , suma impozabila va fi redusa corespunzator.

2.2.6 Operatiuni scutite

Sunt scutite de la plata TVA urmatoarele operatiuni :

A) Livrarile de bunuri si prestari de servicii rezultate din ativitatea specifica autorizata , efectuate in tara de :

a) unitatile sanitare , inclusive veterinare si de asistenta sociala : spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete medicale, salvari, camine de batrani si pensionari, case de copii si altele, autorizate sa desfasoare activitati sanitare si de asistenta sociala in statiuni balneoclimaterice ; serviciile de cazare, masa, si transport prestate de agentii economici autorizati care isi desfasoara activitatea in statiuni balneoclimaterice si a caror contravaloare este decontata pe baza de billet de tratament.

b) unitatile si institutiile de invatamant cuprinse in sistemul national de invatamant aprobat prin Legea invatamantului 84/1995 , republicata, cu modificarile ulterioare.

Sunt scutite , unitatile care desfasoara activitati de cercetare -dezvoltare si inovare , subprograme , teme , proiecte precum si actiuni componente ale Programului national de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnica sau ale Planului national de cercetare dezvoltare si inovare.

Sunt scutite , de asmenea , unitatile care desfasoara activitatile mentionate mai susu , realizate cu finantarea in parteneriat international cu Uniunea Europeana , regional si bilateral.

c) liber profesionaistii autorizati , care desfasoara activitatea in mod individual precumsi personae fizice si asociatiile familiale autorizate sa desfasoare activitati economice pe baza liberei initiative.

d) gospodariile agricole individuale si asociatiile de tip privat ale acestora.

e) cantinele organizate pe langa unitatile de invatamant cu exceptia celor care functioneaza in regim de alimentatie publica.

f) casele de economii , fondurile de plasament , casele de schimb valutar , casele de ajutor reciproc, cooperativele de credit si alte societati de credit.

g) societati de asigurare si /sau reasigurare , inclusive cele de intermediere in astfel de activitati.

h) societati de investitii financiare , de intermediere financiara si de valori mobiliare , cum sunt : actiunile, obligatiunile , titlurile si inscrisurile de stat , precum si alte instrumente financiare derivate.

i) Regia Autonoma "Loteria Nationala" si agentii economici autorizati de Comisia de Coordonare , avizare si atestare a jocurilor de noroc sa desfasoare astfel de activitati.

j) lucrari de constructii , amenajari , reparatii si intretinere executate pentru monumente commemorative ale eroilor , victimelor de razboi etc; incasarile din taxele de intrare la case memoriale, muzee , targuri si expozitii, gradini zoologice si botanice, biblioteci; activitati de tiparire si vanzare a timbrelor la valoarea declarata.

2.2.7 Operatiuni de import

Operatiile realizate cu bunuri din import sunt similare celor realizate in tara. Criteriile in functie de care se acorda scutiri de la plata taxei pe valoare adaugata pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii din tara reglementate prin art. 6 A din ordonanta :" Scutirea de tax ape valoare adaugata la unele bunuri si servicii realizate in tara se aplica si la bunurile si serviciile similare din import , ca de exemplu : carne, lapte praf, ulie, soia, unt , medicamente.

Operatiile privind livrari de bunuri si prestari de servicii din tara sunt supuse taxei pe valoare adaugata cu exceptiile prevazute de lege , daca sunt realizate de personae fizice si juridice inregistrate ca agenti economici sau persoane fizice autorizate sa desfasoare o activitate economic ape baza liberei initiative.

Vanzarile de bunuri mobile sau immobile effectuate de personae fizice neinregistrate in calitate de proprietar nu sunt supuse TVA - ului. Exemple :

vanzarea autoturismului , a locuintei si a altor bunuri personale

vanzarea produselor agricole din gospodaria individuala

munca prestatain baza unui contract sau unei conventii.

Importurile de bunuri si servicii sunt supusse TVA - ului cu exceptiile prevazute de lege , indiferent de forma de organizare a importatorului , persoana juridica sau fizica inregistrata sau nu ca agent economic. O persoana fizica sau juridical plateste TVA pentru toate importurile la care plateste si taxa vamala indifferent daca bunurile au fost introduse in tara pentru productie , investitie , comercializare sau in scop personal.

Bunurile introduce in tara de personae fizice neinregistrate ca agenti economici scutite de taxa vamala sunt scutite si de TVA.

Nu sunt scutite de TVA bunurile din import pentru care in legislatie se prevede exceptarea , exonerarea , abolirea sau desfiintarea taxelor vamale:

a) importul de aur al Bancii Nationale a Romaniei

b) reparatiile si transformarile la nave si aeronave romanesti in strainatate

c) licentele de firma si programe , drepturi de transmisie , abonamente la agentii de stiri externe si altele de aceasta natura , destinate activitatii de radio si televiziune.

2.2.8 Cotele de impozitare

In Romania se aplica urmatoarele cote:

A. Cota standard de 19 % pentru operatiunile privind livrarile de bunuri , transferurile imobiliare si prestarile de servicii , din tara si din import

B. Cota redusa de 9 % se aplica pentru carne comestibila de pasari si animale domestice, peste si produse comestibile din peste , lapte praf , lapte si produse lactate , uleiuri si grasimi comestibile , faina , gris, orez, zahar etc. Se mai aplica cota de 9 % de agentii economici producatori de medicamente de uz uman si veterinar, proteze si produse ortopedice , uniforme pentru copiii din invatamantul prescolar si primar, transportul in comun urban de calatori , ingrasaminte chimice si minerale.

C. Cota 0 % pentru exportul de bunuri si prestarile de servicii legate direct de exportul de bunuri efectuat de agentii economici cu sediul in Romania, trasportul de persoane si bunuri in si din strainatate cu nave si avioane romanesti , comandate de beneficiar cu sediul in strainatate, prestari de servicii effectuate in porturi si aeroporturi , aferente navelor de comert maritime si pe fluvii internationale, bunurile si serviciile in favoarea directa a misiunilor diplomatice , a oficiilor consulare si a reprezentatelor interntionale interguvernamentale acreditate in Romania , precum si personalul acestora , in conditiile stabilite de Ministerul Finanteler pe baza de reciprocitate.

2.2.9 Regularizarea tva si modul de aplicare a proratei

Cu ocazia exigibilitatii lunare pe baza documentului privind operatiile realizate se stabileste tax ape valoarea adaugata de plata sau de recuperate. In scopul acesta se procedeaza la compensarea soldurilor conturilor 4426 -" TVA deductibila" si 4427 -"TVA colectata".

Diferenta constatatase regularizeaza astfel :

a) daca TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata, contul 4426 "TVA deductibila " are sold debitor.

4424 = 4426

TVA de recuperat TVA deductibila

Diferenta se compenseaza cu TVA datorata bugetului de stat din lunile urmatoare sau se incaseaza pe baza cererii de rambursare, inregistrarea fiind :

4424 = 4426

TVA de plasat TVA de recuperat

(daca se compenseaza)

5121

(daca se ramburseaza)

In situatia in care din decontarile intocmite pe o perioada de 3 luni conssecutiv sumele datorate bugetului de stat nu acopera integral taxa deductibila , diferena se ramburseaza de organul fiscal competent in termen de 30de zile de la data depunerii decontului aferent lunii a treia si a cererii de rambursare.

b) Daca TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila , contul 4427 TVA colectata are sold final creditor:

4427 = 4423

Daca nu este cazul compensarii cu TVA de recuperate din luna precedenta , diferenta se achita pana la data de 25 ale lunii urmatoare:

4423 = 5121

Prorata de deducere a TVA se determina annual , ca regula generala , dar la cererea justificata a agentilor economici adresata organelor fiscale se poate determina lunar .

Ca mod de calcul , prorate TVA se determina ca raport intre veniturile care dau drept de deducere ( la numerator) si veniturile de la numerator la care se adauga veniturile care nu dau drept de deducere ( la numitor), exprimat in procente. Nu se include veniturile financiare. Procentul obtinut din acest calcul se inmulteste cu totalul TVA deductibila din cursul lunii rezultand TVA deductibila ( de dedus) care se se va deduce corespunzator din TVA colectata, diferenta reprezinta TVA nedeductibila care se imputa asupra cheltuielilor de exploatare.

Veniturile din operatiunile supuse TVA

PRORATA TVA = __________ ______ ____ __________

TOTAL VENITURI

TVA deductibila pe luna TVA aferenta intratilor de bunuri si de referinta inscrisa in = servicii in luna de referinta ( Soldul Decontul TVA debitor * PRORATA TVA cont

4426 "TVA deductibila" pe luna de

referinta )

2.2.10 Functia contabila a conturilor de tva

4423 -" TVA de plata "

Este un cont care are functia contabila de datorii si care arata datoria agentului economic fata de bugetul de stat.

Este cont de pasiv si se crediteaza cu diferentele la finele perioadei intre TVA colectata mai mare si TVA deductibila . Se debiteaza cu platile efectuate catre bugetul statului sau cu TVA de recuperat compensate.

Soldul contului creditor reprezinta TVA exigibila de plata.

4424 - " TVA de recuperat "

Este un cont cu functia contabila de activ si care arata creanta agentului economic asupra bugetului de stat care urmeaza a fi recuperate sau compensate cu eventuala TVA de plata dintr-o perioasa viitoare.

Se debiteaza cu diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre TVA deductibila mai mare decat TVA colectata.

Se crediteaza cu TVA incasata de la bugetul de stat in baza cererii de rambursare sau cu TVA de recuperate compensate in perioadele urmatare cu TVA de plata.

Soldul final debitor erprezinta TVA de recuperate de la bugetul de stat.

4426 - " TVA deductibila"

Este un cont cu functie contabila de active si evidentiaza TVA inscrisa in facturile si alte documente admise de lege , primate de la furnizori.

Se debiteaza cu sumele reprezentand TVA deductibila conform legii.

Se crediteaza cu sumele ce reprezinta TVA deductibila ce depasesc valoarea TVA colectata ce urmeaza a se incasa de la bugetul de stat.

La finele lunii nu prezinta sold.

4427 - "TVA colectata"

Este un cont cu functie contabila de pasiv si evidentiaza TVA inscrisa pe in facturile si alte documente admise de lege , emise de intreprindere pentru bunurile vandute, lucrarile si prestarile de servicii catre terti.

Se crediteaza cu TVA inscrisa in facturile emise catre clienti sau alte documente legale reprezentand vanzari de bunuri si marfuri , lucrari si prestari de servicii., TVA aferenta lipsurilor imputabile.

Se debiteaza cu TVA de plata datorata bugetului statului.

Nu prezinta sold final la sfarsitul perioadei.

4428 - "TVA neexigibila "

Este un cont care poate avea functie contabila fie de activ, fie de pasiv, in functie de situatia existenta. Acest cont evidentiaza TVA neexigibila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri in rate, TVA inclusa in pretul de vanzare cu amanuntul si care devine TVA colectata in momentul vanzarii marfurilor respective, TVA aferenta cumpararilor si vanzarilor de bunuri in baza avizului de insotire a marfii si care devine deductibila sau colectata momentul primirii sau emiterii facturii.

Soldul contului reprezinta TVA neexigibila.

3.CAPITOLUL III

CONCLUZII SI PROPUNERI

Taxa pe valoarea adaugata este o taxa generala de consum care cuprinde toate fazele circuitului economic, respectiv productia, serviciile si distributia pana la vanzarile catre consumatorii finali, inclusiv. Din punct de vedere al bugetului de stat este un impozit indirect care se stabileste asupra operatiilor privind transferul proprietatii bunurilor si asupra prestarilor de servicii.

Aceasta taxa a fost adoptata initial de Franta in anul 1954. In anii urmatori s-a extins in mai multe tari din Europa, America Latina, Africa.

In cadrul masurilor de promovare a reformei economice si financiare din tara noastra, taxei pe valoarea adaugata in revine un loc major fiind considerata o componenta esentiala a unui sistem fiscal modern. Incepand cu 1 iulie 1993 impozitul pe circulatia marfurilor care constituia principala forma a impozitului indirect in Romania a fost inlocuit cu TVA.

Adoptarea de catre Romania a TVA reprezinta si o modalitate de strangere a legaturilor cu tarile comunitare intrucat ea reprezinta o cerinta esentiala pentru membrii Comunitatii Europene, aplicarea ei facilitand legaturile comerciale intre state. TVA a inlocuit practic, impozitul pe circulatia marfurilor, deoarece acesta prezenta un mare neajuns si anume impunerea in cascada (impozitarea repetata).

Principalele coordonate aferente acestui impozit sunt date de campul de aplicare, teritorialitatea, faptul generator si exigibilitatea, baza de impozitare, cotele de impozitare, deductibilitatea si obligatiile persoanelor fizice si juridice circumscrise in perimetrul de aplicare a TVA.

Cotele utilizate pentru calcularea TVA nu sunt diferntiate in functie de venitul sau averea celor care cumpara marfurile, drept urmare cei mai afectati de acest impozit indirect sunt persoanele cu venituri foarte mici, deoarece acesta se percepe, de regula, la vanzarea bunurilor de larg consum.

TVA prezinta urmatoarele avantaje:

creaza conditii egale de concurenta;
imbina sferele preturilor de productie cu cele de consum;
incurajarea investitiilor, prin detaxarea acestora;
protectie echitabila a fiecarei tari in raport cu strainatatea.

TVA este un instrument fiscal care prezinta unele dezavantaje legate de numarul mare de operatiuni financiar-contabile privind administrarea sa (calcularea, evidenta, controlul corectitudinii modului de determinare si de plata, etc.), necesita un volum mare de munca, un personal mai numeros.

Un studiu efectuat intr-un numar de 35 tari, privind efectele implementarii TVA asupra inflatiei a dus la urmatoarele concluzii:

in 29 de state introducerea TVA nu a condus la accelerarea spiralei inflationiste si nu s-au constatat modificari in indicele pretului de consum;
in 6 tari a aparut o oarecare accelerare a inflatiei, deoarece introducerea TVA a fost insotita de indexarea salariilor si o politica de creditare mai relaxanta;
in alte 6 cazuri, cand au avut loc modificari ale cotelor de TVA, deja implementata numai unul a fost asociat cu accelerarea inflatiei, iar in altul s-a constatat o crestere a indicelui pretului de consum. In celelalte 4 cazuri nu a existat nici un efect.

Concluzia cea mai importanta a studiului a fost ca implementarea TVA nu are un impact inflationist asupra economiei, mai ales atunci cand exista un control riguros asupra preturilor, masura ce a fost mai larg utilizata in tarile cu economie de piata dezvoltata.

Apare problema urmatoare - ce nivel al cotelor de profit ar trebui aplicat pentru a descuraja orice tendinta de crestere a preturilor in urma introducerii TVA ? Sa aiba niveluri comparative cu ale TVA sau mai mare?

Dar atunci apare urmatoarea problema - ce implicatie va avea TVA asupra cresterii economice, stiut fiind ca aceasta necesita investitii in retehnologizare. Specialistii straini sustin ca TVA ar fi neutra fata de o suma care poate fi consumata in prezent sau economisita pentru a fi utilizata in viitor spre deosebire de impozitul pe venit care loveste atat suma economisita cat si dobanda aferenta.

Utilizarea mai multor cote de TVA obliga la tinerea unei evidente distincte a bunurilor si serviciilor, la achizitie si la livrare, pe fiecare cota in parte. Cu cat evidenta este mai complicata, cu atat ea este mai costisitoare la agentii economici, iar controlul mai laborios, la organele fiscale.

Cand la produse facand parte din aceasi grupa se practica 2 sau mai multe cote, este necesara precizarea riguroasa a caracteristicilor produselor respective, pentru a preveni taxarea gresita a acestora si comiterea de fraude.

Adeptii cotelor multiple isi motiveaza preferinta prin aceea ca aplicarea de cote reduse la produsele de prima necesitate ori de larg consum asigura o anumita protectie sociala persoanelor cu venituri modeste.

Desi produce efecte pozitive, solutia diferentierii cotelor poate cel mult tempera regresivitatea impozitelor pe consum, dar nu o poate inlatura pe deplin, datorita mai multor cauze. Astfel, exonerarea de impozit a unor produse sau servicii si taxarea altora cu cote reduse vizeaza un segment limitat din ci'onsumul populatiei; acest lucru nu asigura luarea in considerare a capacitatii contributive a fiecarui contribuabil: cuantumul veniturilor realizate cu numarul persoanelor aflate in intretinerea sa. De facilitatile fiscale forfetare acordate la impunerea unor produse de prima necesitate beneficiaza toti consumatorii, deci si cei care realizeaza venituri ridicate. Ca urmare, efortul financiar al statului este artificial majorat.

Cerintele ca impozitul pe consum sa nu favorizeze procesele inflationiste porneste de la faptul ca introducerea de noi impozite de consum, generale sau specifice, ori majorarea celor existente conduce in mod inevitabil la cresterea preturilor, adica produce efecte inflationiste. Daca cresterea fiscalitatii indirecte este importanta, aceasta antreneaza sporirea corespunzatoare a preturilor, iar aceasta din urma antreneaza majorarea salariilor. Intrucat trecerea de la TVA cu multiple cote la taxa cu o singura cota, antreneaza majorarea cotei la produsele anterior impuse cu cote reduse, cresterea preturilor devine o certitudine greu de ignorat. Daca aceasta crestere este importanta, ea poate diminua puterea de cumparare a populatiei si, pe aceasta cale, scaderea cererii solvabile, cu efecte negative asupra productiei in ramurile afectate. De aceea, cand se instituie noi impozite pe consum sau se modifica cele existente, este necesar sa se calculeze impactul acestora asupra preturilor si tarifelor, pentru a putea contracara efectele inflationiste ale cresterii fiscalitatii indirecte.

Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect care se datoreaza bugetului de stat. Declararea ca platitor de TVA este utila atunci cand infiintarea societatii comerciale este legata de o investitie majora pentru demararea activitatii. Aceasta se face inca de la infiintare pentru a se putea exercita dreptul de deducere al TVA-ului aferent investitiei.
Daca activitatea respectiva consta preponderent in prestarea de servicii si se incepe prin a realiza venituri, atunci este util a se declara neplatitor de TVA tocmai pentru ca serviciile vor fi mai ieftine cu 19%, devenind astfel mai competitive. Ministrul Integrarii, Anca Boagiu, a declarat ca exista o hotarare de guvern privind rambursarea TVA la proiectele finantate din fonduri europene. Din cauza aderarii la UE care nu mai permite facturarea fara TVA, unii dintre beneficiarii de fonduri de preaderare s-au vazut nevoiti sa plateasca TVA pe bunuri si servicii, chiar daca legea proiectelor finantate din fonduri europene prevede ca acest tip de cheltuieli este scutit de TVA.Conform documentului ce urmeaza sa fie votat de Executiv, TVA va fi rambursata de la bugetul de stat, insa numai autoritatilor locale.

TVA nerecuperabil este cheltuiala eligibila cu mentiunea ca in cazul in care beneficiarul calculeaza TVA-ul pe baza pro-ratei,rambursarea acestuia se va face dupa depunerea decontului de regularizare

Modificarile aduse Codului Fiscal la 1 ianuarie 2007 au vizat printre altele si alinierea politicii taxei pe valoare adaugata cu reglementarile UE, motiv pentru care au fost eliminate mecanismele de recuperare TVA pentru acizitiile si prestarile de servicii din cadrul proiectele de finantare nerambursabila desfasurate de organizatiile neguvernamentale

Pana la 1 Ianuarie 2007 organizatiile neguvernamentale inregistrate sau nu ca si platitoare de TVA aveau la indemana diverse forme de recuperare a acestei taxe. Odata cu intrarea in vigoare a modificarilor Codului Fiscal acest lucru nu mai este permis. Trebuie mentionat ca pentru cei mai multi finantatori TVA-ul este considerat cheltuiala neeligibila si este special mentionat acest aspect in acordurile bilaterale pe care Romania le-a semnat cu acesti finantatori. Guvernul Romaniei in sedinta de guvern din data de 20 februarie 2007 a adoptat modificarea OUG 63/1993, la doar o zi dupa afisarea publica a proiectului de act normativ pe pagina de internet a Ministerului de Finante, fara a tine seama de cerintele imperative din Legea 52/2003 privind transparenta decizionala cu referire la termenul de 10 zile de publicitateVarianta ordonantei de urgenta, adoptata de Guvern in sedinta din 20 februarie, da posibilitatea tuturor organizatiilor neguvernamentale de a deconta din Fondul National de Preaderare TVA-ul aferent serviciilor sau bunurilor achizitionate exclusiv in cadrul proiectelor finantate prin instrumentele de preaderare (PHARE, ISPA si SAPARD) mecanism care insa nu acopera si recuperarea TVA pentru proiectele finantate de alti donatori straini (ex. Fondul Global, USAID).

Din Fondul National de Preaderare se vor suporta sume pentru acoperirea platii TVA aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executiei de lucrari, finantate, integral sau partial, din contributia financiara a Uniunii Europene si/sau din cofinantarea aferenta, ai caror beneficiari sunt autoritati ale administratiei publice centrale si locale, unitati subordonate, in coordonarea acestora, organisme neguvernamentale, nonprofit, de utilitate publica cu personalitate juridica care functioneaza in domeniul dezvoltarii regionale, organisme neguvernamentale, nonprofit, cu personalitate juridica, Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA si Compania Nationala Caile Ferate din Romania CFR SA. Aceasta prevedere nu se aplica altor operatori economici.

Noul proiect de act normativ reglementeaza exclusiv recuperarea TVA pentru livrarile de bunuri, prestarile de servicii si executia de lucrari, finantate din fondurile de preaderare PHARE, ISPA si SAPARD. Mecanismul de recuperare a TVA se va face prin decontarea acestei taxe din Fondul National de Preaderare. In perioada urmatoare vor fi emise instructiunile prin care se reglementeaza circuitul financiar dintre Fondul National de Preaderare, Autoritatile de Implementare si Beneficiarii finantarilor. In momentul in care Autoritatile de Implementare vor primi banii aferenti platilor catre beneficiari Fondul National de preaderare va vira si contravaloarea TVA aferenta acestor transe. In acest fel beneficiarii vor raporta facturile cu TVA urmand a primi de la Autoritatile de Implementare contravaloarea acestora.

Autoritatile de Implementare vor trebui ca in perioada urmatoare sa modifice contractele cu beneficiarii pentru a face referire la eligibilitatea TVA.

Vor intra sub incidenta acestor prevederi toate organizatiile neguvernamentale indiferent daca sunt sau nu inregistrate ca si platitoare de TVA.

Proiectele finantate din alte fonduri de preaderare nederulate prin intermediul Fondului National de Preaderare, precum Programul Phare Europa dar si alte proiecte finantate direct de Comisia Europeana nu sunt supuse prevederilor OUG 63/1999 modificata. In consecinta pentru acestea TVA-ul urmeaza a fi suportat de catre beneficiar. O solutie fara prea mare sansa de rezolvare este decontarea TVA-ului de catre Uniunea Europeana pentru acest tip de programe, aspect greu de acceptat si de pus in practica tinand cont de politica UE cu privire la eligibilitatea TVA.

In aceeasi situatie se afla si proiectele finantate prin intermediul Fondului Global care nu accepta decontarea TVA pentru investitiile facute de beneficiari in cadrul proiectelor finantate. Desi Ministerul Sanatatii este responsabil direct cu implementarea in Romania a acestui fond care sprijina politica nationala de sanatate privind combaterea HIV-SIDA si tuberculoza, autoritatile publice responsabile nu au ajuns la o rezolvare a acestei situatii putandu-se ajunge la blocarea cheltuirii urmatoarei transe de peste 7 milioane EURO.

In actuala reglementare a OUG 63/1999 nu se poate ca plata TVAului sa fie suportata de catre Fondul National pentru alte programe care nu se deruleaza prin acest fond.

O posibila solutie de rezolvare ar fi modificarea OUG 63/1999 in sensul extinderii ariei de aplicabilitate si la alte acorduri internationale de finantare pe care Romania le-a incheiat. Acest lucru poate fi posibil doar daca ar exista o inventariere de catre Directia Generala a Finantelor Publice Externe a acestor acorduri si o estimare a impactului asupra bugetului.

4.CAPITOLUL IV

BIBLIOGRAFIE

Legea contabilitatii 31/1990

Legea 571/22decembrie 2003

Legea 345/2002 republicata

Cicilia Ionescu,Bazele teoriei si practicii contabile,Editura Fundatiei Romania de Maine

Mihai Ristea,Contabilitatea financiara a intreprinderii,Editura economica

5.CAPITOLUL V

ANEXE