CONTABILITATEA SI AUDITUL AFACERILOR SI ADMINISTRATIILOR PUBLICE

PARTICULARITATI ALE ORGANIZARII CONTABILITATII IN SISTEMUL PUBLIC DE ASIGURARI DE SANATATE

BIBLIOGRAFIE

1. Nicolae, Traian - Norme contabile, Ed. EX PONTO,

Constanta, 2004.

2. Nicolae, Traian Contabilitate financiara. Teorie si

aplicatii, Ed. EX PONTO,

Constanta, 2005.

3. Ministerul Finantelor - Ghid practic de aplicare a

Standardelor Internationale de

Contabilitate, Partea I, Ed.

Economica, 2001.

4. International Accounting - Partea I, ed.CECCAR,

Standards Board (I.A.S.B.) Constanta 2006

Ordinul nr.1.917/2005 - Norme metodologice privind

organizarea si conducerea

contabilitatii institutiilor publice

6. Monitorul Oficial al - Partea I, nr. 1.186 bis /2005

Romaniei

CAP. I : ASPECTE ACTUALE PRIVIND REGLEMENTAREA

CONTABILITATII PUBLICE IN ROMANIA

PREZENTAREA GENERALA A CONTABILITATII PUBLICE

Institutiile publice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara si, dupa caz, contabilitatea de gestiune conform Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.917 / 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind organizarea si conducerea contabilitatii institutiilor publice, planul de conturi pentru institutiile publice si instructiunile de aplicare a acestuia.

Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea, gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a rezultatelor obtinute din activitatea institutiilor publice, trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si pentru utilizatorii externi: Guvernul, Parlamentul, creditorii, clientii, dar si alti utilizatori (organisme financiare internationale).

Contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, rezultatul executiei bugetare, patrimoniul aflat in administrare, rezultatul patrimonial (economic), costul programelor aprobate prin buget, dar si informatii necesare pentru intocmirea contului general anual de executie a bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale .

Institutiile publice reprezinta denumirea generica a ce include Parlamentul, Administratia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, ale autoritatii publice, institutiile publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare a acestora.

Institutiile publice reprezinta denumirea generica a ce includ comunele, orasele, municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele, municipiul Bucuresti, institutiile si serviciile publice din subordinea acestora, cu personalitate juridica indiferent de modul de finantare a activitatii acetora.

Potrivit reglementarilor existente in domeniul finantelor publice si a contabilitatii, contabilitatea publica cuprinde:

a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitilului bugetar;

b) contabilitatea trezoreriei statului;

c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si excedentul sau deficitul patrimonial;

d)      contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate ;

Planul de conturi va cuprinde :

-conturi bugetare - pentru reflectarea incasarii veniturilor si platii cheltuielilor si determinarea rezultatului executiei bugetare (excedent sau deficit bugetar). Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare se realizeaza cu ajutorul unor conturi speciale, deschise pe structura clasificatiei bugetare in viguare. Aceste conturi asigura inregistrarea veniturilor incasate si a cheltuielilor platite, potrivit bugetului aprobat si furnizeaza informatiile necesare intocmirii contului de executie bugetara si stabilirii rezultatului executiei bugetare.

-conturi generale - pentru reflectarea activelor si pasivelor institutiei, a cheltuielilor si veniturilor aferente exercitiului, indiferent daca veniturile au fost incasate iar cheltuielile platite, pentru determinarea rezultatului patrimonial (excedent sau deficit patrimonial);

Conturile contabile vor fi conforme cu prezentele norme, corecte si complete si vor prezenta situatia reala si exacta a patrimoniului si modului de implementare a bugetului.

Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la institutiile publice revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective.

Institutiile publice organizeaza si conduce contabilitatea de regula, in compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii.

Directorul financiar-contabil este persoana care ocupa functia de conducere a compartimentului financiar-contabil si care raspunde si de activitatea de incasare a veniturilor si de plata a cheltuielilor sau, dupa caz, una dintre persoanele care indeplineste aceste atributii in cadrul unei institutii publice care nu are in structura sa un compartiment financiar-contabil sau persoana care indeplineste aceste atributii pe baza de contract, in conditiile legii.

Institutiile publice la care contabilitatea nu este organizata in compartimente distincte sau care nu au personal incadrat cu contract individual de munca, potrivit legii, pot incheia contracte de prestari de servicii, pentru conducerea contabilitatii si intocmirea situatiilor financiare trimestriale si anuale, cu societati comerciale de expertiza contabila sau cu persoane fizice autorizate, conform legii. Incheierea contractelor se face cu respectarea reglementarilor privind achizitiile publice de bunuri si servicii. Plata serviciilor respective se face din fonduri publice cu aceasta destinatie.

Persoanele care raspund de orgaizarea si conducerea contabilitatii trebuie sa

asigure, potrivit legii, conditiile necesare pentru organizarea si conducerea corecta si la zi a contabilitatii, organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de activ si de pasiv, precum si valorificarea rezultatelor acesteia, respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare, depunerea la termen a acestora la organele in drept, pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatiilor financiare, organizarea contabilitatii de gestiune adaptate la specificul institutiei publice.

Institutiile publice consemneaza operatiunile economico-financiare in momentul efectuarii lor in documente justificative pe baza carora se fac inregistrarile in jurnale, fise si alte documente contabile. Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si celor care le-au inregistrat in contabilitate.

Registrele de contabilitate obligatorii sunt : Registrul-jurnal, Registrul-inventar si Cartea mare. Acestea se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel completate inca sa permita, in orice moment, identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate. Registrele de contabilitate se pot prezenta sub forma de registru, foi volante sau listari informatice, dupa caz.

Registrul-jurnal este un document contabil obligatoriu de inregistrare cronologica si sistematica a modificarii elementelor de activ si de pasiv ale institutiei.

Registrul-inventar este un document contabil obligatoriu in care se inregistreaza toate elementele de activ si de pasiv grupate in functie de natura lor, inventariate potrivit legii.

Registrul ' Cartea mare ' este un registru contabil obligatoriu in care se inregistreaza lunar si sistematic, prin regruparea conturilor, existenta si miscarea elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat.

Registrele de contabilitate si formularele comune pe economie, care nu au regim special de inscriere si numerotare, privind activitatea financiara si contabila, pot fi adaptate in functie de specificul si necesitatile institutiilor publice, cu conditia respectarii continutului minim de informatii si a normelor de intocmire si utilizare a acestora.

Raspunderea pentru arhivarea documentelor financiar-contabile revine ordonatorului de credite sau altei persoane care are obligatia gestionarii unitatii beneficiare. Registrele de contabilitate si documente justificative si contabile se pot arhiva, in baza unor contracte de prestari servicii, cu titlu oneros, de catre alte persoane juridice romane, care dispun de conditiile corespunzatoare. Termenul de pastrare a registrelor si documentelor justificative si contabile este de 10 ani cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite, cu exceptia statelor de salarii si a situatiilor financiare anuale care se pastreaza timp de 50 de ani.

CAP. II. STRUCTURA SITUATIILOR FINANCIARE

PENTRU INSTITUTIILE PUBLICE

Potrivit prevederilor Legii contabilitatii nr. 82/1991 republicata, institutiile publice a caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite intocmesc situatii financiare trimestriale si anuale, conform normelor elaborate de Ministerul Finantelor Publice.

Exercitiul financiar reprezinta perioada pentru care trebuie intocmite situatiile financiare anuale, si de regula, coincide cu anul calendaristic. Durata exercitiului financiar fiind de 12 luni. Exercitiul financiar incepe la 1 ianuarie si se incheie la 31 decembrie, cu exceptia primului an de activitate, cand acesta incepe la data infiintarii institutiei publice, potrivit legii.

Situatiile financiare anuale se compun din: Bilant, Contul de rezultat patrimonial, Situatia fluxurilor de trezorerie, Situatia modificarilor in structura activelor nete / capitalurilor, conturile de executie bugetara si anexe la situatiile financiare, care include politici contabile si note explicative.

Institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori de credite secundari sau tertiari, depun un exemplar din situatiile financiare trimestriale si anuale la organul ierarhic superior, la termenele stabilite de acesta.

Bilantul este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta elementele de active, datorii si capital propriu ale institutiilor publice la sfarsitul perioadei de raportare, precum si in alte situatii prevazute de lege. Pentru fiecare element de bilant trebuie prevazuta valoarea aferenta elementului respectiv pentru exercitiul financiar precedent. Daca valorile prezentate anterior nu sunt compatibile, absenta contabilitatii trebuie prezentata in notele explicative. Un element de bilant pentru care nu exista valoare nu trebuie prezentat, cu exceptia cazului in care exista un element corespondent pentru exercitiul financiar precedent.

In bilant elementele de natura activelor sunt prezentate in functie de gradul crescator al lichiditatii, iar elementele de natura datoriilor sunt prezentate in functie de gradul crescator al exigibilitatii. Un activ reprezinta o sursa controlata de catre institutia publica ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare pentru institutie si al carui cost poate fi evaluat in mod credibil. O datorie reprezinta o obligatie actuala a institutiei publice ce decurge din evenimente trecute si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Activele si datoriile curente se prezinta in bilant distinct de activele si datoriile necurente. Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al statului sau unitatilor administrative teritoriale, in calitate de proprietari ai activelor unei institutii publice

dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalurile proprii se mai numesc si active nete

sau patrimoniu net si se determina ca diferenta intre active si datorii. In functie de necesitatile de informare, Ministerul Finantelor Publice poate solicita prezentarea in bilant a unor informatii suplimentare fata de cele care trebuie prezentate in concordanta cu prezentele reglementari.

Contul de rezultat patrimonial prezinta situatia veniturilor, finantarilor si cheltuielilor din cursul exercitiului curent. Veniturile si finantarile sunt prezentate pe feluri de venituri dupa natura sau sursa lor, indiferent daca au fost incasate sau nu. Cheltuielile sunt prezentate pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, indiferent daca au fost platite sau nu. In contul de rezultat patrimonial (economic) sunt prezentate si veniturile calculate (ex. venituri din reluarea provizioanelor si ajustarilor de valoare) care nu implica o incasare a acestora precum si cheltuielile calculate (ex. cheltuielile cu amortizarile, provizioanele si ajustarile de valoare) care nu implica o plata a acestora.

Pentru fiecare element din contul de rezultat patrimonial trebuie prezentata valoarea aferenta elementului corespondent pentru exercitiul financiar precedent. Daca valorile prevazute anterior nu sunt compatibile, absenta comparabilitatii trebuie prezentata in notele explicative. Rezultatul patrimonial este un rezultat economic care exprima performanta financiara a institutiei publice, respectiv excedent sau deficit patrimonial. Acest rezultat se determina pe fiecare sursa de finantare in parte, precum si pe total, ca diferenta intre veniturile realizate si cheltuielile efectuate in exercitiul financiar curent.

Situatia fluxurilor de trezorerie prezinta existenta si miscarile de numerar divizate in fluxuri de trezorerie din activitatea opetionala, care prezinta miscarile de numerar rezultate din activitatea curenta: incasari si plati, fluxuri de trezorerie din activitatea de investitie care prezinta miscarile de numerar rezultate din achizitiile ori vanzarile de active fixe: plati si incasari, fluxuri de trezorerie din activitatea de finantare care prezinta miscarile de numerar rezultate din imprumuturi primate si rambursate ori alte surse de finantare : incasari si plati.

Formularul se completeaza de catre fiecare institutie, cu informatiile privind incasarile si platile efectuate, preluate din rulajele fiecarui cont de la trezorerie sau banci.

Anexele la situatiile financiare sunt parte integranta a acestora, ele contin politici contabile si note explicative.

Notele explicative furnizeaza informatii suplimentare care nu sunt incorporate in situatiile financiare.

NOTA EXPLICATIVA

privind contul de executie la data de 31.12.2008

In privinta salariilor, platile efectuate in anul 2008 au crescut cu 5,25% fata de anul 2007, deoarece s-a acordat in luna ianuarie 2008 sporul de preventie "personalului militar de specialitate madico-sanitar si auxiliar sanitar" in procent de 11% din salariu de baza si sporul pentru lucrari de exceptie si misiuni speciale in procent de 45% din solda lunara (comandantul si directorul medical) si in luna decembrie 2008 prima de stabilitate pentru personalul din sistemul sanitar la nivelul minim al salariului de baza corespunzator functiei.

Indicatori de eficienta:

Tarif pe caz rezolvat 2007 = ch.sal/nr.p.ext = 181.0827/7.560 = 239,53 lei.

Tarif pe caz rezolvat 2008 = ch.sal/nr.p.ext = 190.5895/7.136 = 267,08 lei.

In cazul pieselor de schimb, platile efectuate in anul 2008 au crescut cu 3,5% fata de anul 2007, deoarece s-au achizitionat piese de schimb pentru aparatura medicala existenta de exemplu aparatul de explorari functionale din cadrul compartimentului radio-imagistica.

Indicatori de eficienta:

Tarif pe caz rezolvat 2007 = Ch.p.sch./ nr.p.ext. = 7.114/7.560 = 0,94 lei.

Tarif pe caz rezolvat 2008 = Ch.p.sch./ nr.p.ext. = 7.363/7.136 = 1,03 lei.

In cazul reparatiilor si renovarilor, platile efectuate in anul 2008 au crescut cu 4,29 % fata de anul 2007, deoarece s-a renovat pavilionul bucatarie-administrativ. Renovarea era necesara pentru mentinerea avizelor sanitare favorabile de functionare.

Indicatori de eficienta:

Tarif pe caz rezolvat 2007 = Ch.rep.ren./nr.p.ext.= 130.666 / 7.560 = 17,28 lei.

Tarif pe caz rezolvat 2008 = Ch.rep.ren./nr.p.ext.= 136.271 / 7.136 = 19,10 lei.

In privinta medicamentelor, materialelor sanitare, dezinfectantilor si reactivilor, platile efectuate in anul 2008 au crescut cu 11,61 % fata de anul 2007, deoarece s-au achizitionat reactivi din sursa transferuri pentru efectuarea analizelor de laborator necesare fiselor M.Ap.N si a activitatilor specifice (controale medicale anuale, misiuni externe, expertize medico-militare).

Indicatori de eficienta:

Tarif pe caz rezolvat 2007 = Ch.m.ms.r./nr.p.ext. = 222.856 / 7.560 = 29,48 lei.

Tarif pe caz rezolvat 2008 = Ch.m.ms.r./nr.p.ext. = 248.730 / 7.136 = 34,86 lei.

Total tarif pe caz rezolvat 2007 = 239,53 + 0,94 + 17,28 + 29,48 = 287,23 lei.

Total tarif pe caz rezolvat 2008 = 267,08 + 1,03 + 19,10 + 34,86 = 322,07 lei.

In anul 2008 s-au inregistrat in cadrul altor cheltuieli cu bunuri si servicii, serviciile medicale prestate de catre sectiile exterioare ale spitalului, servicii medicale de inalta performanta prestate de colaboratori externi in baza contractelor incheiate, fata de anul 2007 cand au fost inregistrate in cadrul altor bunuri si servicii pentru intretinere si functionare.

La cresterile relatate mai sus a contribuit si cresterea preturilor in anul 2008 fata de anul 2007, inflatia in anul 2008 fiind calculata cu 8% mai mult fata de anul 2007.

Indicatori de eficienta total :

CAP. III. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII,

A CHELTUIELILOR SI VENITURILOR,

FURNIZORILOR SI CLIENTILOR

Contabilitatea tertilor asigura evidenta datoriilor si creantelor institutiei in relatiile acesteia cu furnizorii, clientii, personalul, bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale de stat, cu debitorii si creditorii diversi, debitori si creditori ai bugetelor, decontari intre institutii publice, precum si evidenta operatiilor ce necesita clasificari ulterioare si alte decontari.

Contabilitatea furnizorilor se tine pe fiecare persoana fizica sau juridica. In contabilitatea analitica furnizorii se grupeaza astfel : interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de plata.

Contabilitatea clientilor se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. In contabilitatea analitica clientii se grupeaza astfel : clienti interni si externi, iar in cadrul acestora pe termene de incasare.

Contabilitatea decontarilor cu personalul evidentiaza drepturile salariale, sporurile, indemnizatiile pentru concediile de odihna, salarii si alte drepturi banesti in bani sau in natura datorate de institutia publica personalului pentru munca prestata.

Potrivit contabilitatii de angajamente, cheltuielile reflecta costul bunurilor si serviciilor utilizate in vederea realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum si subventii, transferuri, asistenta sociala acordata, aferente unei perioade de timp.

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinatia lor. Principalele grupe de cheltuieli sunt : cheltuieli cu salariile, atat pentru angajat cat si pentru angajator, materiale consumabile, materiale auxiliare, combustibili, hrana, medicamente si materiale sanitare, energie si apa, prime de asigurari, deplasare si detasare, protocol, posta si telecomunicatii, executate de terti, ajutoare sociale.

Sumele datorate institutiei publice de catre terte persoane fizice sau juridice, altele decat personalul propriu si clientii, se inregistreaza ca si debitori diversi.

Potrivit contabilitatii de angajamente, veniturile reprezinta impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa caz, aferente unei perioade de timp.

Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de creanta (declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal avize de expeditie, facturi, alte documente legale

intocmite sau in momentul incasarii efective a acestora, in situatia in care nu exista documente anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.

Pornind de la consumurile efectuate pentru fiecare pacient se calculeaza la valoarea contabila corespunzatoare perioadeai de analize urmatoarele :

consumurile efective de medicamente si materiale sanitare ;

costurile materiale directe ale procedurilor si investigatiilor efectuate pacientului, calculate in sectiile paraclinice ; spitalul poate opta pentru calcularea costului total de procedura - fundamentare de tarife - prin alocarea cheltuielilor de personal  ale sectiei paraclinice si a cheltuielilor general administrative ;

cuantum cheltuieli personal medical sectie, alocat pe pacient dupa numarul de zile de spitalizarea efectiva.

Decontul de cheltuieli pentru pacientii spitalizati se calculeaza in baza si in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli, aprobat avand in vedere veniturile si sumele contractate si incasate de spital din contractele de furnizare a serviciilor medicale cu casele de asigurari de sanatate pentru asistenta medicala spitaliceasca si din programe de sanatate finantate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, care se deruleaza prin spital, precum si celelalte venituri ce se incaseaza si se utilizeaza, in conditiile legii, pentru acordarea serviciilor medicale; concomitent se va tine seama de limita de cheltuieli aprobata, pe titluri, articole si aliniate de buget.

La stabilirea valorii decontului se vor lua in calcul cheltuielile efective din contabilitatea unitatii sanitare.

Pentru stabilirea sumei din decontul de cheltuieli pentru fiecare bolnav externat, unitatea sanitara calculeaza :

a.              tariful pe zi de spitalizare pe sectie / compartiment din structura proprie exclusiv contravaloarea medicamentelor, materialelor sanitare sau prestatiilor care se pot identifica la nivel de pacient si evidentia distinct pe decont ;

b.              numarul de zile de spitalizare realizate pe caz externat ;

c.              contravaloarea consumabilelor - medicamente, materiale sanitare sau prestatii care nu sunt comune si se pot identifica si cuantifica la nivel de pacient : (1) medicamente, inclusiv cele din programe ; (2) materiale sanitare, inclusiv cele din programe ; (3) analize de laborator ; (4) alte investigatii ; (5) alocatia de hrana ;

d.              tariful pe zi de spitalizarea pe sectie / compartiment se stabileste anual, urmand sa se modifice, daca este cazul, o data pe trimestru.

Spitalul Militar de Urgenta Alexandru Gafencu Constanta

In contabilitatea institutiilor publice Decontului de cheltuieli pe pacient reprezinta document primar care sta la baza inregistrarilor cheltuielilor si se inregistreaza astfel :

1. se inregistreaza cheltuieli aferente spitalizarii (nr. zile de spitalizare * tarif/zi spitalizare). Tariful pe zi de spitalizare reprezinta pretul de cost pe pacient aprobat de ordonatorul principal de credite si comitetul director :

421.0102 595 lei

"Cheltuieli cu salariile personalului" "Personal - salarii datorate"

610.200103 = 401.010102 217 lei

"Cheltuieli cu incalzire si iluminat" "Furnizori - cu incalzire si iluminat"

610.200104 = 401.010102 90 lei

"Cheltuieli cu apa, canal si salubriatate" "Furnizori - cu apa, canal si salubriatate"

6028.200102 = 3028.0202 58 lei

"Cheltuieli cu materiale pentru curatenie" "Materiale consumabile pentru curatenie"

6028.200109 = 401.010102 47 lei

"Cheltuieli cu intretinere si reparatii"  "Furnizori - cu intretinere si reparatii"

6028.2002 = 3028.0205 35 lei

"Cheltuieli cu reparatii curente" "Materiale pentru reparatii curente"

6811.71010201 = 2813.2504 134 lei

"Cheltuieli cu amortizarea instalatiilor "Amortizarea instalatiilor

si aparaturii medicale si aparaturii medicale

2. se inregistreaza cheltuielile pentru hrana :

= 3027.02 49 lei

"Cheltuieli cu hrana pentru oameni"  "Hrana pentru oameni"

se inregistreaza cheltuielile pentru medicamente pe perioada spitalizarii

6029.200401 = 3029.020401 27,94 lei

"Cheltuieli cu medicamente"  "Medicamente"

se inregistreaza cheltuielile pentru materialele sanitare :

6029.200402 = 3029.020425 7 lei

"Cheltuieli cu materiale sanitare"  "Materiale sanitare"

se inregistreaza analizele de laborator

6027.200403 = 3029.0206 76 lei

"Cheltuieli cu reactivi" "Reactivi"

se inregistreaza alte investigatii (ex. servicii medicale de inalta performanta prestate de colaboratori externi in baza contractelor incheiate intre parti) :

628.203030 = 401.010102 87 lei

"Alte cheltuieli cu bunuri si servicii" "Furnizori de bunuri si servicii"

Spitalul Militar de Urgenta Alexandru Gafencu Constanta

In contabilitatea institutiilor publice Decontului de cheltuieli pe pacient pe sectia chirurgie generala se inregistreaza astfel :

1. se inregistreaza cheltuieli aferente spitalizarii (nr. zile de spitalizare * tarif/zi spitalizare) :

= 421.0102 158 lei

"Cheltuieli cu salariile personalului" "Personal - salarii datorate"

610.200103 = 401.010102 98 lei

"Cheltuieli cu incalzire si iluminat" "Furnizori - cu incalzire si iluminat"

610.200104 = 401.010102 15 lei

"Cheltuieli cu apa, canal si salubriatate" "Furnizori - cu apa, canal si salubriatate"

6028.200102 = 3028.0202 15 lei

"Cheltuieli cu materiale pentru curatenie" "Materiale consumabile pentru curatenie"

6028.200109 = 401.010102 15 lei

"Cheltuieli cu intretinere si reparatii"  "Furnizori - cu intretinere si reparatii"

6028.2002 = 3028.0205 20 lei

"Cheltuieli cu reparatii curente" "Materiale pentru reparatii curente"

6811.71010201 = 2813.2504 15 lei

"Cheltuieli cu amortizarea instalatiilor "Amortizarea instalatiilor

si aparaturii medicale si aparaturii medicale

2. se inregistreaza cheltuielile pentru hrana :

= 3027.02 14 lei

"Cheltuieli cu hrana pentru oameni"  "Hrana pentru oameni"

se inregistreaza cheltuielile pentru medicamente pe perioada spitalizarii

6029.200401 = 3029.020401 20,14 lei

"Cheltuieli cu medicamente"  "Medicamente"

se inregistreaza cheltuielile pentru materialele sanitare :

6029.200402 = 3029.020425 5 lei

"Cheltuieli cu materiale sanitare"  "Materiale sanitare"

se inregistreaza analizele de laborator

6027.200403 = 3029.0206 72 lei

"Cheltuieli cu reactivi" "Reactivi"

se inregistreaza alte investigatii (ex. servicii medicale de inalta performanta prestate de colaboratori externi in baza contractelor incheiate intre parti) :

628.203030 = 401.010102 38 lei

"Alte cheltuieli cu bunuri si servicii" "Furnizori de bunuri si servicii"

Spitalul Militar de Urgenta Alexandru Gafencu Constanta

In contabilitatea institutiilor publice Decontului de cheltuieli pe pacient pe sectia oftalmologie se inregistreaza astfel :

1. se inregistreaza cheltuieli aferente spitalizarii (nr. zile de spitalizare * tarif/zi spitalizare):

= 421.0102 195 lei

"Cheltuieli cu salariile personalului" "Personal - salarii datorate"

610.200103 = 401.010102 102 lei

"Cheltuieli cu incalzire si iluminat" "Furnizori - cu incalzire si iluminat"

610.200104 = 401.010102 65 lei

"Cheltuieli cu apa, canal si salubriatate" "Furnizori - cu apa, canal si salubriatate"

6028.200102 = 3028.0202 35 lei

"Cheltuieli cu materiale pentru curatenie" "Materiale consumabile pentru curatenie"

6028.200109 = 401.010102 25 lei

"Cheltuieli cu intretinere si reparatii"  "Furnizori - cu intretinere si reparatii"

6028.2002 = 3028.0205 32 lei

"Cheltuieli cu reparatii curente" "Materiale pentru reparatii curente"

6811.71010201 = 2813.2504 50 lei

"Cheltuieli cu amortizarea instalatiilor "Amortizarea instalatiilor

si aparaturii medicale si aparaturii medicale

2. se inregistreaza cheltuielile pentru hrana :

6027.200301 = 3027.02 21 lei

"Cheltuieli cu hrana pentru oameni"  "Hrana pentru oameni"

se inregistreaza cheltuielile pentru medicamente pe perioada spitalizarii

6029.200401 = 3029.020401 22,06 lei

"Cheltuieli cu medicamente"  "Medicamente"

se inregistreaza cheltuielile pentru materialele sanitare :

6029.200402 = 3029.020425 5 lei

"Cheltuieli cu materiale sanitare"  "Materiale sanitare"

se inregistreaza analizele de laborator

6027.200403 = 3029.0206 5 lei

"Cheltuieli cu reactivi" "Reactivi"

CAP. IV.  STUDIUL COSTURILOR SPITALICESTI

LA NIVEL DE PACIENT

4.1.1. PREZENTAREA GENERALA A SPITALULUI MILITAR DE URGENTA CONSTANTA

Spitalul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica, publica, publica cu sectii private sau privata, cu scop patrimonial sau nepatrimonial, care furnizeaza servicii medicale.

Unitatile spitalicesti care furnizeaza servicii de medicina de urgenta se infiinteaza si functioneaza numai ca spitale publice.

Serviciile medicale acordate de spital sunt: preventive, curative, de recuperare si paliative, de ingrijire in caz de graviditate si maternitate, precum si a nou-nascutului.

Spitalul participa la asigurarea starii de sanatate a populatiei. Competentele, pe tipuri de spitale, se stabilesc prin norme aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Spitalul trebuie sa indeplineasca conditiile de autorizare sanitara de functionare si, dupa caz, de acreditare prevazute de lege. Spitalele sunt obligate sa detina sau sa obtina autorizatia sanitara de functionare. Spitalelor care nu obtin autorizatia sanitara de functionare in termenul prevazut prin norme elaborate de Ministerul Sanatatii Publice li se suspenda activitatea partial sau total. Taxa de acreditare se suporta de spital. Nivelul taxei se aproba prin ordin al ministrului sanatatii, la propunerea Comisiei Nationale de Acreditare a Spitalelor.

In spitale se pot desfasura si activitati de invatamant, postliceal, universitar si postuniversitar, precum si de cercetare stiintifica medicala. Criteriile pentru desfasurarea activitatilor de cercetare stiintifica medicala se propune de catre Academia de Stiinte Medicale si se aproba prin Ordin al ministrului sanatatii, cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetarii, iar criteriile pentru desfasurarea activitatilor de invatamant se elaboreaza si se aproba de catre Ministerul Sanatatii Publice, cu avizul Ministerului Educatiei si Cercetarii. Colaborarea dintre spitale si institutiile de invatamant superior medical, respectiv unitatile de invatamant medical, se face pe baza de contract incheiat conform metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului educatiei si cercetarii. Cercetarea stiintifica medicala se efectueaza pe baza de contract de cercetare, incheiat intre spital si finantatorul cercetarii, avizat de Academia de Stiinte Medicale.

Spitalele au obligatia sa desfasoare activitati de educatie medicala continua pentru personalul propriu, suportate din veniturile proprii ale acestora.

Spitalul asigura conditii de cazare, igiena, alimentatie si de prevenire a infectiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Orice spital are obligatia de a acorda primul ajutor si asistenta medicala de urgenta oricarei persoane care se prezinta la spital, daca starea sanatatii persoanei este critica. Dupa stabilizarea functiilor vitale, spitalul va asigura, dupa caz, transportul obligatoriu medicalizat la o alta unitate medico-sanitara de profil.

Dupa criteriul patologiei:

a) spitalul de urgenta este spitalul care dispune de o structura complexa de specialitati, dotare cu aparatura medicala corespunzatoare, personal specializat, avand amplasament si accesibilitate pentru teritorii extinse. In structura spitalului de urgenta functioneaza obligatoriu departamentul de urgenta care, in functie de necesitati, poate avea si un serviciu mobil de urgenta - reanimare si transport medicalizat;

b) spitalul general este spitalul care are organizate in structura, de regula, 3 din cele 4 specialitati de baza, respectiv medicina interna, obstetrica-ginecologie si chirurgie;

c) spitalul pentru bolnavi cu afectiuni cronice este spitalul in care durata de spitalizare este prelungita datorita specificului patologiei. Bolnavii cu afectiuni cronice si probleme sociale vor fi preluati de catre unitatile de asistenta medico-sociale, precum si de catre asezamintele de asistenta sociala prevazute de lege;

4.1.2. ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA SPITALULUI MILITAR DE URGENTA CONSTANTA

Pentru spitalele militare din sistemul de aparare, functia de comanadant sau director general se ocupa de o persoana numita de conducatorul ministerului sau institutiei care are in structura spitalul, conform reglementarilor proprii.

In cadrul spitalului se organizeaza consiliul de etica a carui structura si atributii se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii. Consiliul consultativ al spitalului are rolul de a dezbate principalele probleme legate de activitatea spitalului.

Membrii consiliului consultativ sunt:

a) doi reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice sau ai unitatii deconcentrate cu personalitate juridica dupa caz;

b) doi reprezentanti numiti de consiliul judetean ori local, respectiv al consiliului general al municipiului Bucuresti, dintre care unul specialist in finante publice locale, sau de ministerele ori institutiile cu retea sanitara proprie, dupa caz;

c) managerul;

d) doi reprezentanti ai universitatii sau facultatii de medicina, pentru spitalele clinice, universitare, institutele si centrele medicale clinice ;

e) doi reprezentanti ai mediului de afaceri nominalizati de Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

Consiliul consultativ se numeste prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Managerul, persoana fizica sau reprezentantul desemnat de managerul persoana juridica trebuie sa fie absolvent al unei institutii de invatamant superior si sa faca dovada ca a urmat cursuri de perfectionare in management sau management sanitar. Cursurile de perfectionare sunt cele acceptate de Ministerul Sanatatii Publice si se stabilesc prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Modelul contractului de management, in cuprinsul caruia sunt prevazuti si indicatorii de performanta a activitatii, se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice, cu consultarea ministerelor cu retea sanitara proprie. Nivelul indicatorilor de performanta a activitatii se stabileste anual de catre directia de sanatate publica teritoriala sau de catre Ministerul Sanatatii Publice, respectiv ministerul de resort, in functie de subordonarea spitalului.

Functia de comandant sau director general este incompatibila cu :

a) exercitarea unor functii in cadrul unei autoritati executive, legislative ori judecatoresti, pe toata durata mandatului, precum si cu detinerea de orice alte functii salarizate.

b) detinerea de parti sociale sau de actiuni, personal, sau de catre rudele si afinii pana la gradul al IV lea, la societati comerciale sau organizatii nonguvernamentale care stabilesc relatii comerciale cu spitalul la care sunt angajati.

c) detinerea unei functii de conducere, salarizata, aleasa sau numita, in cadrul Colegiului Medicilor din Romania, Colegiul Medicilor Dentisti, Colegiul farmacistilor din Romania, Ordinul Asistentilor Medicali, sau a filialelor locale ale acestora sau a organizatiilor sindicale de profil.

Personalul de conducere are obligatia de a depune o declaratie de interese cu privire la incompatibilitatile prevazute mai sus in termen de 15 zile de la numirea in functie, la Ministerul Sanatatii Publice. Aceasta declaratie va fi actualizata ori de cate ori vor interveni schimbari care trebuie inscrise in acestea. Actualizarea se face in termen de 30 de zile de la data inceperii modificarii sau incetarii functiilor sau activitatilor. Declaratiile se vor afisa pe site-ul spitalului respectiv. Modelul declaratiei de interese se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice

Structura organizatorica a unui spital poate cuprinde, dupa caz: sectii, departamente, laboratoare, servicii de diagnostic si tratament, compartimente, servicii sau birouri tehnice, economice si administrative, serviciu de asistenta prespitaliceasca si transport urgente, structuri de primiri urgente si alte structuri aprobate de Ministerul Sanatatii Publice.

Activitatile organizatorice si functionale cu caracter medico-sanitar din spitale sunt reglementate si supuse controlului Ministerului Sanatatii Publice, autoritatea centrala in domeniul asistentei de sanatate publica. Activitatea profesionala, precum si respectarea manoperelor si a procedurilor medicale sunt supuse reglementarilor in vigoare. Problemele de etica si deontologie profesionala sunt de competenta, dupa caz, a Colegiului Medicilor din Romania, a Colegiului Farmacistilor din Romania, a Colegiului Medicilor Dentisti sau a Ordinului Asistentilor Medicali din Romania.

Principalele forme de spitalizare sunt:

a) spitalizare continua;

b) spitalizare de zi;

c) spitalizare de o zi.

In functie de modul de infiintare si organizare, precum si de regimul juridic al proprietatii, este un spital public, organizat ca institutie publica. In functie de modul de finantare, acesta prezinta o finantare mixta, adica beneficiaza atat de fonduri publice precum finantarea de la Casa O.P.S.N.A.J. si de la Directia Medicala, cat si de fonduri private precum incasari din serviciile prestate de catre spital. Din punct de vedere al invatamantului si al cercetarii stiintifice medicale, spitalele se clasifica prin ordin comun al ministrului sanatatii publice si al ministrului educatiei si cercetarii.

Spitalele pot avea in componenta lor structuri care acorda servicii ambulatorii de specialitate. Furnizarea acestor servicii se negociaza si se contracteaza in mod distinct cu casele de asigurari de sanatate in cadrul asistentei medicale spitalicesti. De exemplu, Spitalul Militar de Urgenta Constanta incheie anual contract de furnizare se servicii medicale pe tipuri de asistenta medicala - ambulatoriul de specialitate - consultatii clinice si analize de laborator si radioimagistica, stomatologie si activitatea de spital - sectii spital cu Casa Asigurarilor de Sanatate a Armatei Ordinii Publice Sigurantei Nationale si Justitiei. Anual apar norme metodologice de aplicare a contractului cadru in conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul asigurarilor sociale de sanatate; in urma acestor norme metodologice de aplicare a contractului cadru Casa O.P.S.N.A.J prelucreaza aceste norme in functie de specificul activitatii fiecarui furnizor de servicii medicale.

Scoala Nationala de Management Sanitar valideaza cazurile raportate lunar de catre spitalul nostru, pe baza carora Casa O.P.S.N.A.J deconteaza serviciile medicale spitalicesti.

Dupa obtinerea autorizatiei sanitare de functionare, spitalele intra in procesul de acreditare, care se efectueaza la cererea acestora. Daca, in termen de 5 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, spitalele finantate din fonduri publice nu au inceput procesul de acreditare, vor pierde dreptul de a mai fi finantate din aceste fonduri. 

Acreditarea garanteaza faptul ca spitalele functioneaza la standardele stabilite potrivit prezentei legi, privind acordarea serviciilor medicale si conexe actului medical, certificand calitatea serviciilor de sanatate in conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de acreditare.

Acreditarea se acorda de catre Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor care functioneaza in cadrul Ministerului Sanatatii Publice si se finanteaza de la bugetul de stat. Veniturile incasate de catre Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor sunt venituri extrabugetare ale Ministerului Sanatatii Publice.

Componenta, atributiile, modul de organizare si functionare a Comisiei Nationale de Acreditare se aproba prin ordin al ministrului sanatatii publice. Din Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor vor face parte si reprezentanti ai Presedentiei, Guvernului si Academieii de Stiinte Medicale.

Procedurile, conditiile de acreditare, standardele de calitate medicala si indicatorii corespunzatori, precum si categoriile de acreditare a spitalelor se elaboreaza de catre Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor si se aproba prin ordin al minitrului sanatatii publice. O data la 5 ani spitalele sunt supuse reacreditarii.

4.1.3. STRUCTURA ORGANIZATORICA SI SALARIALA A PERSONALULUI DIN SPITAL

Sectiile, laboratoarele, departamentele si serviciile medicale ale spitalului sunt conduse de catre un sef de sectie, sef de laborator, sef de departament sau sef de serviciu. Aceste functii se ocupa prin concurs organizat conform normelor Ministerului Sanatatii Publice.

La numirea in functie, acestia vor incheia cu directorul general un subcontract de administrare, pe un mandat de 3 ani, ca act aditional la contractul de munca, in cuprinsul caruia sunt prevazuti indicatori specifici de performanta. Calitatea de sef de sectie este incompatibila cu orice alta functie cu exceptia celei de cadru didactic universitar, dar numai pentru o singura norma didactica.

Sefii de sectie vor face public prin declaratie pe proprie raspundere cu afisare pe site-ul spitalului respectiv si al Ministerului Sanatatii Publice, legaaurile de rudenie pana la gradul IV, inclusiv, cu personalul angajat in sectia pe care o conduce.

Spitalul are obligatia sa inregistreze, sa stocheze, sa prelucreze si sa transmita informatiile legate de activitatea sa, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice.

Raportarile se fac catre Ministerul Sanatatii Publice si/sau unitatile deconcentrate cu personalitate juridica ale Ministerului Sanatatii Publice, dupa caz

si constituie baza de date, la nivel national, pentru decizii majore de politica sanitara si pentru raportarile necesare organismelor Uniunii Europene si Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Spitalul are obligatia sa furnizeze caselor de asigurari de sanatate informatiile medicale care au stat la baza contractelor de furnizare de servicii medicale.

Documentatia primara, ca sursa a acestor date, va fi pastrata, securizata si asigurata sub forma de document scris si electronic, constituind arhiva spitalului, conform reglementarilor legale in vigoare.

Regulamentele de organizare si functionare, precum si regulamentele interne ale spitalelor si fisele posturilor personalului angajat vor fi elaborate si aprobate de conducerea spitalului. In spitalele publice functiile de sef de departament, sef de sectie, sef de compartiment, sef de laborator ori de farmacist-sef vor putea fi ocupate numai de catre medici, farmacisti, biologi, chimisti si biochimisti, cu o vechime de cel putin 5 ani in specialitatea respectiva. Sefii de sectie au ca atributie exclusiva indrumarea si realizarea activitatii de acordare a ingrijirilor medicale in cadrul sectiei respective si raspund de calitatea actului medical.

Salarizarea personalului de conducere din spitalele, precum si a celorlalte categorii de personal se stabileste in functie de gradul de pregatire profesionala a fiecaruia in parte, potrivit legii.

4.1.4. FINANTAREA SPITALELOR

Spitalele sunt institutii publice finantate din venituri proprii si functioneaza pe principiul autonomiei financiare. Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele incasate pentru serviciile medicale prestate pe baza de contracte incheiate cu casele de asigurari de sanatate si din alte surse, conform legii. Acestea monitorizeaza lunar executia bugetara, urmarind realizarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor in limita bugetului aprobat. Raportarile se efectueaza lunar catre unitatile deconcentrate cu personalitate juridica ale Ministerului Sanatatii Publice sau catre Ministerul Sanatatii Publice in functie de subordonare. Spitalele primesc sume de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, care vor fi utilizate numai pentru destinatiile pentru care au fost alocate.

De la bugetul de stat se asigura:

a) desfasurarea activitatilor cuprinse in programele nationale de sanatate;

b) dotarea cu echipamente medicale de inalta performanta, in conditiile legii;

c) investitii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor aflate in executie;

d) expertizarea, transformarea si consolidarea constructiilor grav afectate de seisme si de alte cazuri de forta majora;

e) modernizarea, transformarea si extinderea constructiilor existente, precum si efectuarea de reparatii capitale.

Spitalele pot realiza venituri proprii suplimentare din:

a) donatii si sponsorizari;

b) legale;

c) asocieri investitionale in domenii medicale ori de cercetare medicala si farmaceutica;

d) inchirierea temporara, a unor spatii medicale, dotari cu echipamente sau aparatura medicala catre alti furnizori de servicii medicale;

e) contracte privind furnizarea de servicii medicale incheiate cu casele de asigurari private sau agenti economici;

f) editarea si difuzarea unor publicatii cu caracter medical;

g) servicii medicale, hoteliere sau de alta natura, furnizate la cererea unor terti; 

h) servicii de asistenta medicala la domiciliu, furnizate la cererea pacientilor;

i) contracte de cercetare si alte surse.

Contractul de furnizare de servicii medicale al spitalului public cu Casa de Asigurari de Sanatate reprezinta sursa principala a veniturilor in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli si se negociaza de catre consiliul de administratie cu conducerea casei de asigurari de sanatate, in functie de indicatorii stabiliti in contractul-cadru de furnizare de servicii medicale.

In cazul refuzului uneia dintre parti de a semna contractul de furnizare de servicii medicale cu casa de asigurari de sanatate, se constituie o comisie de mediere formata din reprezentanti ai Ministerului Sanatatii Publice, respectiv ai ministerului de resort, precum si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, care, in termen de maximum 10 zile, solutioneaza divergentele.

Spitalele pot incheia contracte de furnizare de servicii medicale si cu casele de asigurari de sanatate private.

Proiectul bugetului de venituri si cheltuieli al spitalelor publice se elaboreaza de catre conducerea spitalului pe baza normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului sanatatii publice, cu consultarea ministerelor si a institutiilor cu retele sanitare proprii. Bugetul de venituri si cheltuieli al spitalelor publice se aproba, in conditiile legii.

Executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza lunar si trimestrial directiilor de sanatate publica, Ministerului Sanatatii Publice, respectiv ministerului de resort, in functie de subordonare.

Executia bugetului de venituri si cheltuieli se raporteaza lunar si trimestrial si consiliului local si/sau judetean, dupa caz, daca beneficiaza de finantare din bugetele locale.

Unitatile deconcentrate cu personalitate juridica ale Ministerului Sanatatii Publice analizeaza executia bugetelor de venituri si cheltuieli lunare si trimestriale si le inainteaza Ministerului Sanatatii Publice, respectiv ministerului de resort, dupa

caz. Daca se constata abateri fata de indicatorii din contractul de administrare, directia de sanatate publica le sesizeaza si face propuneri pe care le supune spre aprobare conducerii Ministerului Sanatatii Publice.

Auditul public intern se exercita de catre structura deoncentrata a Ministerului Sanatatii Publice pentru spitalele cu mai putin de 400 de paturi.

Controlul asupra activitatii financiare a spitalului public se face, in conditiile legii, de catre Curtea de Conturi, Ministerul Sanatatii Publice, de ministerele si institutiile cu retea sanitara proprie sau de alte organe abilitate prin lege.

Fondul de dezvoltare a spitalului se constituie din urmatoarele surse:

a) cota-parte din amortizarea calculata lunar si cuprinsa in bugetul de venituri si cheltuieli al spitalului, cu pastrarea echilibrului financiar;

b) sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum si din cele casate cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare;

c) sponsorizari cu destinatia 'dezvoltare';

d) o cota de 20% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la finele exercitiului financiar;

e) sume rezultate din inchirieri sau concesionari.

Fondul de dezvoltare se utilizeaza pentru dotarea spitalului, iar soldul fondului de dezvoltare ramas la finele anului se reporteaza in anul urmator.

Sumele obtinute din inchirierea sau concesionarea bunurilor constituie venituri proprii ale spitalului si se utilizeaza pentru cheltuieli curente si de capital, in conformitate cu bugetul de venituri si cheltuieli aprobat.

Decontarea contravalorii serviciilor medicale contractate se face conform contractului de furnizare de servicii medicale, pe baza de documente justificative, in functie de realizarea acestora, cu respectarea prevederilor contractului-cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate.

4.2. STUDIU DE CAZ

In studiul de caz voi prezenta modalitatea de calcul a unei zi de spitalizare a unui pacient pe spital si individual. Spitalul Militar de Urgenta Constanta este structurat pe mai multe tipuri de asistenta, dupa cum urmeaaz :

ambulatoriu clinic unde sunt incluse cabinete medicale precum : cabinet de ginecologie, cabinet de dermatologie, cabinet de oftalmologie, cabinet stomatologic;

ambulatoriu paraclinic unde sunt incluse : laboratorul de analize si radiologia;

spitalul unde sunt incluse celelalte sectii si compartimente : boli interne sau madicala, chirurgia si terapia intensiva, psihiatrie, neurologie, O.R.L.,boli infectioase, pneumoftiziologie, dermato-venerice.

Costurile spitalicesti sunt influentate de cheltuielile directe si indirecte ale spitalului. De exemplu in cadrul spitalului cheltuielile directe sunt reprezentate de cheltuieli de personal pe sectii de spital si cheltuieli cu medicamentele, iar cheltuielile indirecte sunt reprezentate de cheltuielile de personal administrative, reactivi, utilitati si alte cheltuieli pentru buna desfasurare a activitatii medicale.

Cheltuielile indirecte de personal se calculeaza in functie de proportia cheltuielilor directe. Din totalul cheltuielilor indirecte compartimentele : laboratorul de anatomo-patologie, radiologie si laboratorul de analize se repartizeaza in functie de numarul de investigatii medicale efectuate pe sectii si compartimente de spital.

In cadrul ambulatorului de specialitate clinic se relizeaza consultatii in cabinete. In ambulatoriu de specilalitate paraclinic se efectueaza analize de laborator si radiologie cu bilete de trimitere. Cabinetele stomatologice furnizeaza servicii dentare.

Ponderea cea mai mare in cadrul cheltuielilor materiale o au cheltuielile cu medicamentele. Medicamentele se elibereaza pe foi de condica de catre farmacie. La sfarsitul lunii compartimentul farmacie raporteaza compartimentului financiar-contabil consumul de medicamente pe sectii de spital.

Norma de hrana pentru pacientii se repartizeaza in functie de zilele de spitalizare pe sectii de spital.

In cadrul spitalului se face distinctie intre sectie si compartiment din punct de vedere a doua aspecte :

numarul de paturi alocat;

gradul de operabilitate.

De aceea, in functie de numarul de paturi alocat avem sectii precum medicala sau boli interne (60 de paturi) si chirurgia cu terapia intensiva (80 de

paturi) si compartimente precum : neurologia (15 paturi), O.R.L. (15 paturi), oftalmologia (25 de paturi), dermato-venetice (15 paturi), psihiatrie (15 paturi)

Iar din punct de vedere al gradului de operabilitate avem sectii precum chirurgia (67,75 %) si compartimente precum O.R.L. (48,76 %) si oftalmologie (84,13 %). Acest grad de operabilitate se calculeaza in functie de numarul de pacienti operati pe fiecare sectie in parte.

Modalitatea de calcul al costului de spitalizare a unui pacient externat nu este concret stabilita de catre Ministerul Sanatatii, ci aceasta metoda este stabilita de fiecare institutie spitaliceasca in parte in functie de organizarea si functionarea spitalului.

Literature de specialitate (Mogyorosy, Smith, 2005) agreeaza ca principii de baza in procesul de calculare a costurilor urmatorilor pasi:

formularea foarte clara a problemei cu includerea obiectivului, utilitatii rezultatelor si perioadei de timp alocate;

descrierea foarte clara a serviciilor (ca obiect de cost).

Alegerea unei metodologii depinde de tipul de serviciu pentru care urmeaza a se calcula costurile, beneficiul adus de acest proces si eficienta economica a procesului in sine. Pana in prezent nu exista o metodologie universala acceptata de calculare a costurilor. In functie de scopul pentru care vor fi utilizate datele de cost (stabilire de preturi, control managerial, supervizare, planificare bugetara etc.) se poate alege o anumita metodologie. Indiferent de metodologia aleasa, aceasta va urma trei pasi distincti:

1. identificarea resurselor utilizate pentru furnizarea serviciului;

2. cuantificarea resurselor si calcularea de unitati de cost;

3. atasarea unei sume monetare pentru fiecare unitate cuantificata.

Formula generala de calcul pe pacient este

Tariful pe zi de spitalizare este alcatuit din media: cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu utilitatile, cheltuieli cu materiale de curatenie, amortizarea mijloacelor fixe si alte cheltuieli indirecte aferente numarului total de pacienti externati dintr-o luna.

Decontarea serviciilor medicale se realizeaza conform contractelor incheiate cu C.A.S.A.O.P.S.N.A.J., prin care se negociaza tariful pe caz rezolvat, precum si numarul maxim de cazuri lunare ce vor fi decontate. La sfarsitul lunii se factureaza total cazuri rezolvate ori tarif negociat la inceputul anului.

CONSUMUL MEDIU PE PACIENT

REZOLVAT (EXTERNAT) PE ANUL 2008

NUMARUL DE ANALIZE DE LABORATOR EFECTUATE PE SECTII

Consum reactivi pe sectii de spital

Materiale de laborator

Total valoare analize = 248.759.400

CHELTUIELI DIRECTE

CONSUM DE MATERIALE SANITARE SI DEZINFENTANTI PE SPITAL

NORMA DE HRANA PE ZILE DE SPITALIZARE PE PACIENTI

CHELTUIELI DIRECTE

CONSUM DE MEDICAMENTE

CONSUM UTILITATI

CHELTUIELI CU ENERGIA, APA, TELEFON, TELECOMUNICATII

CHELTUIELI DIRECTE - SALARII