 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
COLEGIUL ECONOMIC
Profil : SERVICII
Specialitatea : Tehnician in Activitati
Financiare si Contabile
PROIECT
Pentru obtinerea certificatului de competente profesionale
Studiul de calitate , distributie,
promovare si inregistrarea in
contabilitate a produselor finite .
Argument
Am ales aceasta tema deoarece mi se pare destul de interesanta mai ales pe viitor o sa imi foloseasca sa stiu cum sa imi aleg o mobila de calitate, care ii modul de pastrare a mobilei, defectele ce apar, cum se distribuie, care sunt factorii care influenteaza distrugerea mobilei, cum o pot proteja de factorii care o pot distruge. Dar mai ales sunt interesata de lemnul din care este facuta mobila care este cel mai bun lemn. Esentele diferitelor lemne care fac mobile mai deosebita la culoare, la calitate, la aspect.
Ceea ce m-a atras la aceasta tema este si moda. Care este moda anului acestuia sa vad care a fost moda altor ani din ce s-a facut mobila in antichitate cum era pastrat un mobilier.
Cu aceasta ocazie am aflat foarte multe lucruri care pe viitor ma vor ajuta in alegerea mobilei si probabil ii voi ajuta si pe ceilati cu informatii despre mobila.
Mi-a placut la aceasta tema si faptul ca mai aflu din ce este facuta mobile felul cum este facuta speciile lemnoase care se folosesc la fabricarea mobilei.
Arhitectura mobilei din antichitate m-a atras cel mai mult deoarece curiozitatea felului cum arata m-a uimit. Culorile si stilul bizantin a fost fascinant. Stilurile contemporane a fost ceea ce a dat farmecul si curiozitatea oricarei mobile deoarece stilurile implicau multa imaginatie eleganta stil si bun gust.
Sunt bucuroasa ca am ales aceasta tema deoarece am fost informata de foarte multe lucruri despre mobile si nu numai.Sper sa va starensc interesul de a citi aceste pagini care sigur va vor fi folositoare pentru mobila dumneavoastra si a fiecaruia.
I Mobila
Factorii care influenteaza calitatea mobilei.
Procesul de curbare a lemnului este infuentat de o gama larga de factori . Cunoasterea lor este necesara pentru a conduce in asa fel procesul de curbare incat pierderile de material lemnos sa fie minime . Umiditatea lemnului .Procesul de curbare are loc sub actiunea presarii neuniforme a lemnului pe grosimea piesei ce se incovoaie .Deacea cu cat cantitatea de apa libera din golurile celulare va fi mai mare cu atat mai greu decurge procesul de curbare .
Umiditatea optima pentru curbarea transversala a lemnului este de 25-30% adica in jurul punctului de saturatie a fibrei deoarece la aceasta umiditate lemnul opune cea mai mica rezistenta la compresiune si pe langa aceasta el va realiza cea mai mare deformare prin compresiune . Pentru curbarea frontala datorita posibilitatilor diferite deplasare a apei in lungul fibrelor umiditatea optima a lemnului variaza intre 15-18 %. In cazul unor variatii prea mari a umiditatii lemnului se produc ruperi de fibre datorita presiunii interne a aburului cat si rezistentelor reduse la intandere si compresiune.Temperatura lemnului . Dat fiind faptul ca odata cu cresterea temperaturii lemnului are loc scaderea rezistentei la compresiune si la atare lemnu; se curbeaza mai usor este necesar ca temperatura sa fie cat mai ridicata dar la o expunere indelungata a lemnului la temperaturi inalte si la valori mari ale umiditatii se produce o scadere brusca a stabilitatii fibrelor . Pentru a evita aparitia cutelor este necesara o scurta racire de 5-10 minute la atringerea temperaturii de 288-293k. Incalzirea optima a lemnului in vederea curbarii se realizeaza atunci cand distributia campului de temperatiri in sectiunea piesei este identica cu distributia tensiunilor de intandere si compresiune aceasta fiind mai mare in zonele extreme si mai mic in stratul neutru . Se vrecomanda ca temperatura de tratare a lemnului in vederea curbarii sa fie in jur de 373 k . Duratade tratare si presiunea . Pe langa umiditatea si temperatura lemnului o influenta deosebita asupra calitatii operatiei de curbare o au durata de tratare termica cum si presiunea la care se realizeaza acest complicat proces fizico-chimic. Un rol important in procesul de curbare il prezinta si procedeul util;izat pentru plastifierea lemnului respectivb natura agentului termic : apa , anur , solutii ureice , a apei amoniacale ,moniac gazos , curenti electrici de inalta frecventa .
Gradul de comprimare a lemnului . In timpul curbarii gradul de comprimare are o influenta considerabila asupra aparitiei crapaturilor in piesele ce se prelucreaza . Gradul de prelucrare este dependent de sistemul de cubare si de specia lemnoasa utilizata . Gradul de comprimare in cazul curbarii tranzversale este de 0,25-0,30 pentru speciile foioase tari 0,5-0,6 pentru speciile foiose moi si rasinoase . In cazul curbarii frontale si a celei longitudinale gradul de comprimare atinge valori maxime de 0,4-0,6 la foioasele tari si de 0,7 la foioasele moi si la rasinoase .
Viteza de curbare este influentata in mare masura de umiditatea si dimensiunile lemnului . La randul sau viteza de curbare influenteaza productivitate masinilor si instalatiilor de curbat ca si variatiile de umiditate si temperatura ale lemnului in cazul in care aceste sunt mici., In ultimul timp s-au realizat masini de curbat a caror viteza de lucru atinge 150-160 grade pe secunda . din experienta unor sectoare de curbat din cadrul fabricilor de mobila s-a ajuns la concluzia ca viteza optima de curbare pentru piese din lemn de fag este de 40-60 de grade pe secunda in functie de forma si dimensiunile sectiunii transversale ale pieselor cat si raza de curbura R.
Gradul
de plastifiere . Parametrul de baza care sintetizeaza cele aratate mai sus in
cazul curbarii este gradul de plastifiere a lemnului. Acesta se cracterizeaza
prin marimea deformatiei totale elastice si plastice a lemnului astfel incat in
piesa supusa incovoierii sa nu apara crapaturi iar forma pe care o ia in timpul
curbarii sa ramana
Factorii care inflenteaza caltatea materialelor
pe baza de lemn
Rezistentele lemnului si ale materialelor pe baza de lemn au constituit
obiectul unor ample studii efectuate in
In cele ce urmeaza se vor face cateva referiri sumare la factorii care influenteaza rezistentele lemnului si ale materialelor pe baza de lemn scotandu-se in evidenta factorii care au un rol important in operatiile de presare ,densificare ,curbare si mulare.
Unghiul dintre directia eforturilor si directia fibrelor sau inelelor anuale are o influenta considerabila asupra rezistentelor lemnului ,cresterea acestui unghi duce la scaderea accentuata a rezistentelor .Aceasta face ca debitarea riglelor in vederea curbarii sa se faca in asa fel incat fibrele sa fie paralele cu muchiile riglei iar abaterile sa fie de maximum 5mm.
Viteza de aplicare a sarcinilor influenteaza in mod pozitiv cresterea rezistentei . Aceasta trebuie corelata si cu viteza de deformare de realizare efectiva a curgerii plastice astfel incat sa nu se produca ruperi sau smulgeri de fibre .
In cazul furnirelor grposimea acestora , umiditatea temperatura si directia
fibrelor sunt cei mai importanti factori care influenteaza si determina rezistenta acestor materiale .
Furnirele subtiri sunt mai rezistente decat cele groase iar o variatie mica a
unghiului subtiri sunt mai rezistente decat cele groase iar o avariatie mica a
unghiului dintre directia fibrelor si a efortului determina o scaderea
pronuntata a rezistentei ,influenta densitatiii si a umiditatii si a umiditatii
asupra rezistentelor placilor aglomerate din aschii de lemn .
Materii prime si materiale utilizate pentru obtinerea mobilei .
In obtinerea mobilei se folosesc numeroase
materii prime si auxiliare.
Dintre materiile prime principale mentionam:cheresteaua, semifabricatele din
lemn,
alte materii prime (metal, piele, mase plastice, textile, sticla etc.).
Materiile prime
principale s-au tratat anterior. Se mai folosesc si materii prime si materiale
secundare
care au rol tehnologic.
Principalele materiale secundare folosite in
obtinerea mobilei:
1 Cleiuri Materiale cu proprietati
adezive care, aplicate intre doua
suprafete prin uscare sau polimerizare, realizeaza o
coeziune puternica.
2 Baituri Materiale cu ajutorul carora
se da culoarea. Se prepara
dupa anumite retete, din coloranti organici de sinteza
dizolvati in apa distilata cu adaos de diferite substante.
3 Lacuri Formeaza pe suprafata mobilierului
o pelicula solida,
elastica, cu sau fara luciu. Se utilizeaza lacuri pe baza de
derivati celulozici, lacuri poliesterice, carbamidice etc.
4 Articole de feronerie cuprind
accesorii si articole marunte ca: manere,
broaste, balamale etc. Sunt realizate din otel, fonta
cenusie, aluminiu, materiale plastice etc. Sau acoperite
anticoroziv prin nichelare, cromare etc.
5 Materiale pentru tapiterie cuprind
materiale pentru:
- tapiteria fetelor: stofe de mobila, piele,
inlocuitori ai pielii, plusuri, goblenuri etc.
- Captusirea interioara: zegras, vata de bumbac,
panza de sac, sifon, sfoara, materiale pentru
cusutul si formarea cantului etc.
Principalele operatii in obtinerea mobilei
cuprind:
- obtinerea reperelor simple si complexe;
- finisarea reperelor si panourilor;
obtinerea subansamblelor si montarea lor;
- finisarea finala a piesei de mobila (ansamblu).
Materii prime si materiale utilizate pentru obtinerea mobilei :
cherestea de fag aburita,fasin,platin ulm,stejar,carpen,mesteacan,artar,jugastru si lemn exotic. Cherestea de rasinoase,anin,plop,salcie;
pal presate, pal extrudate,placi agglomerate din puzderii (pap),pal melaminate,pal emailate,texturate panel ;
placi din fibre de lemn dure;
placi din fibre de lemn emailate si melaminate;
placi din fibre de lemn cu pasta mecanica;
placaj de
fag,rasinoase,de plop,de tei,de platin,frasin si
furnire estetice indigene,furnire exotice,furnir lamelin(furnir stratificat decorative)furnirom(hartie decorative inlocuitoare de furnir),folii din materiale plastice(pvc)sau inlocuitori de furnir de suport celulozic(hartii)cu sau fara imitatii de furnir;
furnire tehnice de fag sau alte specii;
piese sau accesorii din metal sau materiale plastice.
Specii si recunoasterea lemnului de diferite esente
Brad Lemn fara duramen, de culoare alb-galbui cu nuante albastrui-cenusii, fara luciu. Inelele anuale sunt clar distincte, cu contur regulat, cu lemn tarziu pronuntat, ceea ce determina o textura fina pana la mijlocie.
Molid Lemn fara duramen, colorant alb-galbui deschis, slab vargat cu luciu pe sectiunea radiala. Inelele anuale slab distincte cu contur reg textura fina si un id lemn fara duramen, colorant alb-galbui deschis, slab varg ulat.
Tisa Lemn cu duramen clar distinct brun-rosiatic, uneori cu dungi mai inchise. Alburnul este foarte ingust, alb-galbui. Inelele anuale clar distincte, inguste, ondulate fin, cu textura fina si uniforma, fara canale rezinifere. Nodurile numeroase dau aspect deosebit, prin desenele frumoase care apar la debitarea furnirelor tangentiale.
Cires Lemn cu duramen brun-galbui-cenusiu, pana la rosiatic-brun, cu dungi ciocolatii si verzi. Alburn alb-cenusiu-rosatic. Inele anuale vizibile. Razele medulare fine formeaza oglinzi joase pe sectiunea radiala. Porii, vizibili cu lupa, sunt dispusi semiinelar. Prezinta textura mijlocie.
Fag Lemn alb-rosiatic, fara duramen colorant distinct. Prin aburire culoarea se uniformizeaza si devine mai inchisa. Razele medulare clar vizibile formeaza oglinzi mari pe sectiunea radiala. Inele anuale vizibile usor retrase in dreptul razelor medulare. Porii uniform imprastiati sunt nevizibili cu ochiul liber. Prezinta textura fina.
Frasin Lemn cu duramen brun-deschis pana la brun-cenusiu sau brun-roscat.
Alburn lat alb-galbui. Inele anuale vizibile datorita porilor mari din lemnul timpuriu. Razele medulare nu se vad cu ochiul liber (lemn mat ) . Are textura grosiera, aspra. Prezinta des fibra ondulata, care formeaza
desene foarte apreciate pe sectiunile longitudinale.
Nuc Lemn cu duramen brun inchis, cu dungi negricioase. Alburn lat albcenusiu. Porii sunt uniform imprastiati, mari, usor vizibili cu ochiul liber si umpluti cu substante negricioase. Razele medulare fine formeaza oglinzi numeroase, joase, pe sectiunea radiala. Are textura fina, cu desene frumoase.
Paltin Lemn fara duramen, alb sau alb-galbui, cu luciu pronuntat pe sectiunea radiala, dat de razele medulare care formeaza oglinzi numeroase, joase si foarte lucioase. Inelele anuale sunt vizibile. Are textura fina si uniforma.
Prezinta des fibra ondulata si noduri mici, grupate, care dau desene deosebit de apreciate (paltin cret, mazarat, coada de paun, ochi de vulture etc.)
Par Lemn fara duramen, alb-galbui-rosiatic. Razele medulare dese, fine formeaza pe sectiune radicala oglinzi jose. Porii uniform imprastiati sunt mici, nevizibili cu ochiul liber. Inelele anuale usor vizibile. Are textura fina si uniforma.
Plop tremurator Lemn alb cenusiu, mat, cu inele anuale vizibile. Textura fina, fara desene.
Salcam apreciat. Lemn cu duramen galben auriu pana la brun-verzui. Alburn ingust albgalbui.
Razele medulare foarte fine dau un luciu auriu sectiunii radiale,foarte apreciat. Porii dispusi tipic inelar sunt mari, vizibili cu ochiul liber si apar ca zgarieturi evidente pe sectiuni longitudinale . Inelele anualesunt delimitate de porii din lemnul timpuriu. Are textura grosiera.
Stejar Lemn cu duramen brun-galbui pana la brun-rosiatic. Alburn alb-galbuibrun. Razele medulare bine vizibile, inalte formeaza oglinzi mari pe sectiunea radiala. Porii dispusi tipic inelar sunt bine vizibili cu ochiul liber. Inelele anuale sunt delimitate de porii mari din lemnul timpuriu.
Are textura uniforma, dar aspra, cu desene frumoase pe sectiunile longitudinale (in special pe sectiunea radiala).
Tei Lemn fara duramen, alb-galbui-rosiatic. Raze medulare rare, mici. Porii mici nevizibili cu ochiul liber sunt uniform imprastiati. Inelele anuale nu sunt distincte. Are textura fina, fara desene caracteristice.
Ulm Lemn cu duramen brun-ciocolatiu. Alburn alb-galbui-rosiatic. Raze medulare numeroase, slab vizibile cu ochiul liber, formand oglinzi brunroscate, joase pe sectiunea radiala. Inelele anuale sunt delimitate de porii mari din lemnul timpuriu. Are textura grosiera cu desene frumoase pe sectiunile longitudinale.
Stejar
Stejar Rosu
Fag
Paltin
Paltin European
Mesteacan
Cires
Frasin
Molid
Merbau
Iroko
Doussie
Jatoba
Nuc
Jarrah
Wenge
Sub actiunea razelor solare, culoarea lemnului poate varia in timp, decolorandu-se. Acest fenomen e mai evident la unele specii exotice cum ar fi tauri sau jatoba, dar nu e scutit nici, mai cunoscutul la noi, lemn de cires.
Esente
de lemn exotic:
- Africa : Ayous,
- Brazilia: Marupa, Tauari, Cerejeira;
- Indonezia: Seraya/Meranti, Teak Burma.
Exista cateva esente care merita mentionate:
Yesquero
Verdolago - galben maro cu fibre inchise. Are o textura cu fibra evidentiata distinct in nuante graduale de la deschis spre inchis, potrivit in spatii de birouri.
Full Plank Un lemn exotic inchis la culoare cu nervuri si noduri usoare.
Full Plank Twin Plank Natur Merbau are caracter distinctiv si durabil.
Odata cu trecerea timpului, frumusetea, duritatea si maturitatea acestuia pot
fi mentinute cu un efort minim.
Lemnul merbau este rosiatic- maroniu cand este tanar, insa
devine mai inchis la culoare datorita luminii soarelui, chiar si
pana la maro inchis. Structura fibrei este dreapta si foarte des
impletita.
Specia (Intsia Bijuga) se gaseste in cateva tari
ecuatoriale din sud vestul Asiei pana in Malaesia si Indonezia. Merbau creste
pana la o inaltme de doar
Densitatea arborelui merbau este de 800 kg/m³,
duritatea lui fiind mare: duritate Brinell- 4.1 - 4.9.
Parchetul din lemn de
iroko este unul valoros, exotic. Timpul si lumina zilei ii dezvaluie structura
naturala, intensificandu-i nuanta galbuie inspre o nuanta mai intensa de maro.
Arborele tanar are o nuanta galbuie, insa la lumina
soarelui tinde spre o nuanta de rosu- maroniu inchis cu dungi maro inchis.
Structura fibrei este dreapta sau usor ondulata.
Specia (Chlorofora excelsa) este raspandita in padurile
ecuatoriale din Guineea pana in Mozambic. Iroko creste pana la o inaltime de
Densitatea lui iroko este de 600 kg/m³, iar duritatea
este medie spre mare: duritate Brinell - 3.2 - 3.8.
Karelia - esente de lemn - Jatoba
Suprafata sa dura foarte buna rezista la trafic intens si creaza un
aspect de patina, care intensifica atat culoarea cat si nuanta, tranformand
Jatoba intr-o frumusete neintrecuta. Jatoba apartine categoriei de parchet din
lemn "lux".
Lemnul este maro rosiatic pronuntat si se inchide si mai
mult dupa montare. Alburnul este mai deschis la culoare decat inima rosie. Doar
inima rosie este folosita pentru parchetul din lemn. Structura fibrei este
medie spre macrogranulara si este, de cele mai multe ori impletita.
Ciresul brazilian - Jatoba (Hymenaea courbaril) este
folosit pentru parchetul din lemn
Densitatea este de 710 kg/m³, iar duritatea este
mare, duritate Brinell - 7,1 - 7,8.
Jatoba nu este recomandat pentru locatii unde a fost instalata incalzire in pardoseala si nici nu se comercializeaza in tarile nordice.
Structura
si
compozitia chimica a lemnului reflectate in calitatea mobilierului
Lemnul prezinta o macrostructura si o
microstructura.
In structura microscopica a lemnului deosebim celule de
forme si
dimensiuni diferite in functie de rolul pe
care il au, de
ex: de
rezistenta, de
conducere a substantelor nutritive, etc.
In structura macroscopica deosebim urmatoarele zone, din
centrul lemnului spre exterior, astfel: maduva, duramenul, alburnul, cambiul si
coaja (scoarta). Tot in macrostructura se
mai
cuprind inele anuale, raze medulare si
Cambiu
Maduva este
pozitionata central si
are
Alburn o culoare mai
inchisa decat restul lemnului. duramen Ea prezinta proprietasi mai
scazute fata de
restul lemnului si
de
aceea in operatiile de
debitare (taiere) se
elimina.
Duramenul este
partea cea mai
importanta din
lemn care asigura rezistenta lemnului, are un tesut dens foarte rezistent si
putin permeabil la lichide. La unele specii este
distins colorat de
alburn (ex: nuc, plop, stejar, salcam,
Alburnul este
zona formata dintr-un tesut mai poros, mai
putin rezistent si
cu un continut mai
mare de
apa. Cu timpul alburnul se transforma
in duramen prin procesul de
duramenificare.
Cambiul este
format dintr-un strat generator de celule vii
care inconjoara tulpina.
Coaja are rol de
protectie si
de
conducere a substantelor nutritive. Din ea se
extrag diferite substante (ex: substante tanante).
Inelele anuale sunt cercuri de lemn
aproximativ concentrice care formeaza maduva, duramenul si
alburnul. Fiecare inel anual este format din
2 zone:
-zona de
lemn timpuriu care este
formata dintr-un tesut mai poros de
culoare mai
deschisa, se
afla inspre interiorul inelului anual si
corespunde primei perioade de vegetatie
(primavara, vara);
-zona de
lemn tarziu formata dintr-un tesut mai
dens, de
culoare mai
inchisa, situandu-se la exteriorul inelului anual si format in a doua perioada de
vegetatie (toamna, iarna).
Razele medulare apar sub forma unor linii
continue sau intrerupte cu latimi diferite pe directie radiala si difera in
functie de
specie. Se
observa cu ochiul liber si dau luciul lemnului. Sectiunile radiale ale lemnului
evidentiaza luciul mai
mult decat sectiunile tangentiale. Luciul lemnului se
evidentiaza sub
forma de
benzi la speciile exotice:
Porii apar sub
forma de
goluri mici, iar numarul si marimea lor determina porozitatea lemnului. Porii
sunt mai
mari la lemnul timpuriu decat la zona de
lemn
tarziu.
Compozitia chimica a lemnului
Lemnul este
format din
celuloza in proportie de 50-70%, de
aceea lemnul este
materia prima pentru hartie, fibre textile,
etc.
Contine hemiceluloza care ca si
celuloza este
un polizaharid si se
cuprinde intre 15-30%.
Lignina este
o substanta amorfa care insoteste celuloza si se
gaseste in proportie de pana la 30%.
Rasina este
o substanta furnizata de anumite specii de
rasinoase. Sunt extrase si prelucrate pentru obtinerea multor produse.
Substantele tanante se
gasesc in coaja si lemn: stejar, molid, brad, castan si sunt folosite in industria
tabacirii pieilor si blanurilor.
Uleiuri eterice sunt extrase in special din
esentele exotice, folosite in cosmetica, parfumerie.
Gume se
gasesc in special la lemnul exotic cu intrebuintari industriale.
Caracteristicile si proprietatiile lemnului reflectat in calitatea produselor din lemn
Proprietatile
lemnului reflectate in calitatea produselor din
lemn si mobila
Culoarea difera dupa specie, dupa modul de
debitare si variaza in limite foarte largi de
la alb-galbui (plop), alb-crem (paltin), cafeniu deschis (stejar), brun cafeniu
cu nervuri negre inchise (nuc), brun-roscat sau rosu inchis (mahon, kasip,
trandafir, palisandru), pana la negru (abanos).
Dupa culoare deosebim specii:
-unicolore la care duramenul are aceeasi culoare ca
si
alburnul;
-bicolore la care duramenul este destinct
colorat fata de
alburn.
Prezinta importanta pentru produsele din lemn
si furnirele estetice.
Luciul este
dat in principal de
razele medulare si debitarea radiala evidentiaza cel mai
bine luciul.
Desenul este
dat de
forma si marimea elementelor anatomice, respectiv inele anuale, raze medulare,
Desenul cel mai
valoros este
dat de
debitarea tangentiala.Debitarea tangentiala da desenul cel mai
frumos comparativ cu debitarea radiala, la care desenul este
simplu evidentiindu-se inelele anuale ca
linii paralele.
Speciile de
foioase dau un desen mai frumos decat cele de
rasinoase, datorita structurii lor mai
neuniforme.
Specii indigene cu desen frumos: nuc, cires, frasin, mesteacan. Desenul frumos se
obtine si prin anomaliile de crestere:
noduri, fibra creata.
Textura este
data de
forma, dimensiunile si gruparea elementelor anatomice, in special data de
palpare
si se
apreciaza cu calificative ca: foarte
fina (
Umiditatea lemnului este
o proprietate foarte importanta deoarece lemnul "lucreaza" si sub
forma prelucrata. Lemnul in general are umiditatea de
16-18%, dar poate ajunge si pana la 30%. Cand umiditatea relativa a aerului (
Proprietati mecanice
Se refera la rezistenta la tractiune, la compresie, la uzura, la despicare,
duritatea lemnului.
Proprietatile mecanice sunt influentate de directia de aplicare a fortei fata
de orientarea fibroasa, de continutul de umiditate, de specia lemnoasa si de
defectele lemnului.
Valoarea rezistentelor la solicitarile perpendiculare pe fibre este mai mare
decat a celor aplicate la sarcini paralele cu fibrele. Aceasta arata ca lemnul
este un material anizotrop.
Proprietatile termice ale lemnului
Prezinta importanta pentru lemnul de constructii. Proprietatile termice difera
in functie de directie si conductibilitatea lemnului este mica datorita
porozitatii. Desi coeficientul de conductibilitate esten mic, el este de 2 ori
mai mare pe directie paralela cu fibrele, fata de directia perpendiculara pe
fibre.
Proprietati acustice caracterizate
de proprietatile de absortie, de transmisie si reflexie
Principalele defecte ale lemnului reflectate in calitatea produselor din lemn si mobila
Defectele
lemnului si influenta lor asupra calitatii mobilei
1.Defecte de forma ale lemnului rotund, brut
2.Defecte de structura anatomica
3.Defecte datorate factorilor biologici
4.Defecte datorate factorilor externi
1.Curbura consta in devierea axei de la linia verticala in unul sau mai multe
planuri. Se intalneste mai ales la foioase, influenteaza proprietatile
mecanice, randamentul in debitare si constituie cauza formarii unui alt defect
numit fibra
inclinata.
Ovalitatea - dezvoltarea in forma ovala in sectiune transversala a lemnului.
Aceasta se exprima in procente si se calculeaza prin raportul dintre diferenta
dintre diametre fata de diametrul cel mai mare:
Canelura reprezinta formarea de valuri longitudinale a suprafetei laterale a
lemnului, astfel ca sectiunea transversala nu are un contur circular, ci un
contur ondulat, sinuos. Este insotit de un alt defect, coaja infundata in lemn.
Conicitate anormala - consta in descresterea pronuntata si continua a
diametrului lemnului de la baza la varf peste limitele prevazute normative.
Acest defect apare mai ales la foioase, afecteaza proprietatile mecanice si
determina pierderi mari la debitare.
2.Excentricitatea maduvei - deplasarea laterala a maduvei fata de centrul
sectiunii transversale. Piesele obtinute dintr-un astfel de lemn au o deformare
mare si afecteaza proprietatile mecanice.
Devierea fibrelor cuprinde fibra rasucita, creta si incalcita.
-Fibra rasucita este un defect grav deoarece piesele din lemn se pot prelucra
foarte greu sau chiar nu se pot prelucra. De aceea acest lemn este declasat in
lemn de foc.
-Fibra creata (ondulata) consta in devierea fibrelor de lemn si a celorlalte
elemente anatomice (inele anuale, raze medulare) dupa linii ondulate relativ
regulate. Acesta nu este un defect deoarece prezenta ei in lemn mareste
valoarea estetica a lemnului. Se intalneste la paltin, frasin si
Nodurile sunt cele mai frecvente defecte si apar la locul de legatura a
ramurilor cu trunchiul. Din cauza acestor defecte lemnul se prelucreza greu si
chiar nu poate fi prelucrat. Uneori nodurile nu sunt defecte marind valoarea
estetica. Ex: cand sunt foarte mici (noduri ochi cu diametrul de 3-
Noduri mari se intalnesc la nuc si maresc valoarea estetica.
Dupa modul de legatura a ramurilor cu trunchiul distingem:
-noduri concrescute la care inelele anuale ale ramurei sunt in legatura
continua cu inelele anuale ale trunchiului;
-noduri partial concrescute sunt partial in legatura continua cu inelele anuale
ale trunchiului;
-noduri cazatoare cand inelele anuale ale ramurei nu sunt in legatura cu
inelele anuale ale trunchiului si cad.
Dupa marime nodurile sunt:
-nod punct pana la 3mm;
-nod ochi intre 3-
-nod foarte mic intre 6-
-nod mic intre 8-
-nod mijlociu intre 20-
-nod mare peste
Dupa coloratie si starea de sanatate:
-nod putred;
-nod sanatos;
-nod
negru;
-nod normal colorat;
-nod intens colorat.
3.Datorita compozitiei chimice formata din celuloza, hemiceluloza si lignina si
a umiditatii relativ mari, lemnul constituie mediul prielnic dezvoltarii
microorganismelor, insectelor, ciupercilor.
Coloratiile lemnului - coloreaza lemnul producand schimbari in componenta
chimica;
-inima rosie a fagului (duramen fals). Influenteaza flexibilitatea lemnului, de
aceea lemnul cu acest defect nu poate fi utilizat la mobilierul curbat;
-albastreala lemnului - prezenta unei coloratii albastre cu nuante cenusii sau
verzui, datorita actiunii unor ciuperci. Nu afecteaza proprietatile mecanice,
ci numai aspectul exterior dupa finisare.
Putrezirea apare in diferite stadii si determina aparitia de crapaturi, devine
uneori sfaramicios si din aceasta cauza lemnul este declasat ca lemn de foc.
4.Se manifesta prin aparitia crapaturilor in lemn care sunt defecte grave din
cauza discontinuitatii. Sunt datorate gerurilor, vanturilor, caldurilor
puternice.
Cadranura (inima stelata) se manifesta sub forma de crapaturi din interior spre
exterior ca urmare a putrezirii maduvei.
Rulura poate fi totala sau partiala si se manifesta prin crapaturi pe directia
inelelor anuale.
Gelivura - crapaturi de la periferie spre interior datorita gerurilor
puternice.
Defectele de forma apar in timpul cresterii arborelui.
Aparitia a doua sau mai multe ramificatii (fig. 10) poarta numele de infurcire; in aceasta zona lemnul nu este adecvat pentru utilizare.
Din aceeasi categorie a defectelor de forma fac parte curbura, conicitatea, labartarea, excentricitatea, ovalitatea, canelura:
Defecte de forma
a - curbura intr-un singur plan, simpla ; b - insabierea ; c - curbura intr-un singur plan, multipla ; d - curbura in planuri diferite ; e - conicitatea ; f - ovalitatea ; g - canelura.
Defectele de structura constau in fibre rasucite, crete, incalcite, inimi concrescute, noduri, lemn mort
Intalnite in mod frecvent, nodurile [81] constituie defecte deoarece au insusiri diferite de cele ale lemnului din jurul lor, chiar si atunci cand sunt sanatoase. Clasificarea nodurilor se face dupa o varietate de criterii: dupa duritatea lemnului si gradul de sanatate, dupa forma sectiunii nodului, dupa pozitie si grupare sau dupa gradul de legatura cu masa lemnului
Noduri
a - nod concrescut; b - nod partial concrescut; c - nod cazator.
Aceste defecte conduc la reducerea proprietatilor mecanice, dar au avantajul ca se poate obtine furnir cu proprietati estetice deosebite.
Defectele cauzate de factori biologici - sunt datorate mediului prielnic dezvoltarii microorganismelor, ciupercilor si insectelor. Aparitia galeriilor, a gaurilor de insecte si schimbarea culorii (albastreala, inima rosie a fagului) sunt cateva din defectele ce pot sa apara datorita acestor factori. Putregaiurile reprezinta stadiul la care a ajuns lemnul, in stare avansata de descompunere, cand sunt modificate compozitia chimica, culoarea, proprietatile mecanice ale lemnului
Defectele cauzate de clima sau intemperii - sunt datorate gerului, vantului sau temperaturilor ridicate cand uscarea nu se face corespunzator. Din aceasta categorie fac parte :
gelivura - crapatura cauzata de gerul timpuriu ce apare de la exterior la interior;
cadranura - se prezinta sub forma unor raze, de la centru spre exterior si este provocata de putrezirea maduvii.
rulura - crapaturi inelare
Defecte din timpul prelucrarii lemnului - acestea apar la debitare, cand poate avea loc rasucirea busteanului la gater, fetele sau canturile nu sunt paralele sau pot sa apara franjuri la muchiile de jos ale busteanului.
Defecte aparute in timpul depozitarii - se manifesta prin curbare, arcuire, rasucire sau bombare. In realitate este un defect de forma, grav, prin faptul ca influenteaza proprietatile lemnului brut ca si pe cele ale pieselor de cherestea si ale produselor finite care se obtin din acestea.
Calitatea si sortimentul semifabricatelor brute si ameliorate din lemn
Calitatea si sortimentul de semifabricate brute si ameliorate din lemn
Acestea se obtin printr-un proces de industrializare mai redus, cu unelte mecanice sau manuale. Cele mai importante sortimente sunt: cherestea
furnirul.
Cheresteaua obtinuta din diferite esente, De diferite specii pe directie longitudinala radiala semiradiala si tangentiala la masini speciale, iar produsele de baza rezultate sunt: scanduri, dulapi, grinzi, sipci s.a.
Caracterizarea merceologica a produselor din lemn si mobila
La debitarea radiala inelele anuale formeaza cu fata piesei un unghi intre 60-90°; la cea semiradiala intre 45-60° , iar la debitarea tangentiala un unghi intre 0-45°
Moduri de debitare a cherestelei: 1) debitare radiala; 2) debitare
semiradiala; 3) debitare tangentiala
Clasificarea cherestelei se poate face dupa gradul de prelucrare, continutul
de umiditate, dimensiuni, specie lemnoasa si prezenta defectelor
1. Grad de prelucrare
neecarisata (netivita)
ecarisata sau tivita
2. Um - verde (peste 30% apa)
zvantata (24-30%)
iditate
uscata (15-18%)
3.
Dimensiuni
(0,3-
rasinoase: lunga (min.
scurta (1-2,7
subscurta
foioase: lunga (m
scurta (1-
subscurta (0,4-0,9)
4. Specia lemnoasa, prezenta
defectelor naturale si de
prelucrare
rasinoase: clasa Extra (E), Tombant (T), clasa III, IV si V
foioase: clasa A,B,C si Ddiferit prin decup nului brut,rotund
indigene (nuc, cires, paltin, frasin etc.) cat si de la speciile exotice
Furnirul
este o placa de
lemn subtire cu grosimea de la 0,03-
Din punct de vedere al aspectului destinatiei, furnirele pot fi: estetice si
tehnice. Furnirele estetice se obtin din esente cu desen si culori deosebite
atat de la speciile indigene (nuc, cires, platin, frasin etc) cat si de la
speciile exotice (palisandru, par african,
Dupa modul de obtinere:
furnire derulate (centric si excentric);
furnire decupate (tangential, radial si semiradial).
Dupa desen: furnir cu flacari, inflorat, cu dungi late, cu ochiuri etc.
Dupa specia lemnoasa: foioase tari, foioase moi, rasinoase.
Semifabricatele brute din lemn ameliorat
Placajul se obtine prin incleierea unui numar impar de straturi de furnir, care se aseaza in asa fel incat directia fibrelor (dintr-un strat) sa fie perpendiculara (in plan) pe directia fibrelor din stratul urmator. Caracteristicile fizico - mecanice ale placajelor sunt influentate de specia lemnoasa, grosimea straturilor de furnir, adezivul folosit, conditiile de presare. Controlul calitatii placajelor determina impartirea dupa numarul si marimea defectelor in 5 clase de calitate A, B, C, D, E.
Marcarea trebuie sa indice specia lemnoasa, clasa de calitate, dimensiunile, grosimea (in mm), numarul de straturi de furnir.
Panelul - este compus dintr-un miez de sipci acoperite cu furnir pe ambele fete. Directia fibrelor furnirului este perpendiculara pe directia fibrelor miezului.
Prezenta defectelor naturale sau datorate prelucrarii fac sa existe diferite calitati de panel (calitatea I si II).
Placile celulare - prezinta o rama de lemn de rasinoase sau foioase, iar in interior un miez cu goluri. Pe cele doua fete ale ramei se aseaza placaje sau placi din fibre de lemn (PFL).
Lemnul stratificat (LS) sau lemn lamelat se obtine prin incleierea cu rasini sintetice a unui numar mare de straturi de furnir din aceeasi specie. Se caracterizeaza prin proprietati superioare lemnului masiv (densitatea este superioara).
Calitatea si sotimentul de Semifabricate ameliorate din lemn
fizico - chimic
Aplicarea tratamentelor de ameliorare in cazul unor specii lemnoase de slaba calitate (plop, salcie, mesteacan) si pentru valorificarea rumegusului de lemn, a aschiilor sau fibrelor lemnoase face sa putem diferentia urmatoarele tipuri de semifabricate:
v semifabricate din lemn ameliorat fizico - mecanic ;
v semifabricate din lemn ameliorat fizico - chimic;
Din prima categorie fac parte placajul, panelul, placile celulare, lemnul densificat si stratificat.
Din aceasta categorie fac parte placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) si placile din fibre de lemn (PFL). Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) se obtin prin presarea la cald a aschiilor de lemn incleiate cu rasini sintetice. Placile din aschii de lemn au o rezistenta mecanica buna, capacitate de izolare fonica si termica, planeitate buna. Prezinta insa si un dezavantaj - absorbtie de apa destul de ridicata in primele 24 ore si, din acest motiv, uneori, ridica probleme privind stabilitatea, in timp, a unor piese de mobilier. Defectele ce pot sa apara impart aceste sortimente in clasa A, B sau C.
Placile din fibre de lemn (PFL) se obtin prin incleierea fibrelor rezultate din defibrarea deseurilor din lemn sau stuf, in sau canepa. Se poate adauga rumegus, in proportie de pana la 20 %, fara ca produsul sa-si diminueze caracteristicile de calitate.
In cazul in care se aplica o serie de procedee ca melaminarea, emailarea, acoperirea cu folii din materiale plastice sau metalice se obtin semifabricatele din lemn innobilat.
Astfel, in cazul produselor melaminate, placile de PAL sau PFL se acopera cu filme dintr-o hartie speciala impregnata cu o rasina sintetica (melamino - formaldehidica, ureo - formaldehidica, fenol - formaldehidica). Produsele capata un aspect estetic deosebit, dublat de o rezistenta mecanica superioara, precum si o rezistenta buna la agenti fizico - chimici.
Emailarea - consta in acoperirea suprafetei semifabricatului de lemn cu unul sau mai multe straturi de email (o suspensie de pigmenti si materiale de umplutura in solutii ce contin substante peliculogene.
Imprimarea si lacuirea - consta in imprimarea pe suprafata placii a unui desen decorativ si acoperirea lui cu un lac incolor.
Dupa cum se poate observa incadrarea in clase diferite de calitate depinde de materia prima utilizata.
Lemnul masiv, grinzile duo si lemnul stratificat folosite la case reprezinta un pas inainte din punct de vedere tehnic si calitativ fata de lemnul de constuctie clasic. Printr-o sortare calitativa bazata pe norme foarte stricte, in procesul de productie se obtin elemente din lemn innobilat cu calitati exceptionale privind rezistenta si stabilitatea formelor.
Semifabricate din lemn innobilat: furnir, paleti, panouri, panel, placaje, podele laminate, placi innobilate, PAL, PFL & MDF, utilaje, intermediere.
IV Distributia si promovarea
Conform
situatiei prezentate, scopul efectuarii acestei cercetari selective este
stabilirea oportunitatii extinderii distributiei prin deschiderea unei filiale
pe piata germana. In prealabil se va proceda la cunoasterea imaginii
mobilierului romanesc in ochii consumatorului german.
Considerandu-se ca toate firmele romanesti ce exporta mobilier pe piata germana
ofera in linii mari aceleasi tipuri de mobilier, ce raspunde unor standarde
identice, cercetarea nu va viza o marca anume, incercandu-se mai degraba
conturarea unei marci nationale de mobilier, asa cum este Fabricat in Romania,
desi aceasta include mult mai multe categorii de produse si se adreseaza deocamdata
numai pietei interne.
3.Stabilirea obiectivelor, ipotezelor si variabilelor cercetarii
Obiectiv: Determinarea gradului de cunoastere a mobilierului romanesc pe piata
germana.Ipoteza: Mobilierul romanesc este putin cunoscut pe piata germana
datorita tarii sale de provenienta si mai mult prin intermediul caracteristicilor
sale.
Variabila conceptuala: Gradul de cunoastere reprezinta masura in care un
individ cunoaste produsul - dupa
Variabile operationale: Gradul de cunoastere a mobilierului romanesc de catre cumparatorii
germani variaza de la necunoastere totala la o foarte buna cunoastere, existand
si posibilitatile intermediare ale unei cunoasteri slabe sau a uneia
bune.Conform situatiei prezentate, scopul efectuarii acestei cercetari
selective este stabilirea oportunitatii extinderii distributiei prin
deschiderea unei filiale pe piata germana.
In prealabil se va proceda la cunoasterea imaginii mobilierului romanesc in
ochii consumatorului german. Considerandu-se ca toate firmele romanesti ce
exporta mobilier pe piata germana ofera in linii mari aceleasi tipuri de
mobilier, ce raspunde unor standarde identice, cercetarea nu va viza o marca
anume, incercandu-se mai degraba conturarea unei marci nationale de mobilier,
asa cum este Fabricat in Romania, desi aceasta include mult mai multe categorii
de produse si se adreseaza deocamdata numai pietei interne.
PROMOVAREA VANZARILOR DE MOBILIER
Promovarea
O mare parte din produsele de mobilier realizate in Romania sunt destinate
exportului. In cazul acestora, o modalitate de promovare foarte uzitata este
Internetul. Mobila fabricata in Romania este foarte cautata in afara granitelor
tarii,
iar o pagina web bine realizata (preferabil si in una/doua limbi de circulatie
internationala) poate atrage numerosi clienti externi, dar si locali.
O alta modalitate de promovare accesibila este presa scrisa, in special cea
locala, mai ales la inceput, cand piata vizata este de cele mai multe ori una restransa.
Costurile de inceput pentru o fabrica axata exclusiv pe mic mobilier, este
suficient un spatiu (hala de productie) mai restrans. Se efectueaza deplasari in
Promovarea se face utilizand urmatoarele mijloace:
MASS-MEDIA -ziare locale, posturi TV si radio locale: sunt publicate machete publicitare cu prezentarea produselor din mobila in general sau cu ocazia lansarii si promovarii unui anumit produs.
PUBLICITATE RADIO-TV
Sprijinirea procesului de vanzare prin publicitate, radio, TV, se face de catre Compartimentul Relatii Publice din subordinea Directorului General.
La solicitarea Compartimentului Relatii Publice sunt realizate machetele publicitare necesare in conformitate cu forma si continutul acestora precizate de Compartimentul Relatii Publice in cererea inaintata.
Elaboreaza
corespondenta cu firmele din
CM primeste pe adresa de e-mail
diverse cereri de oferta din
Se primesc cereri de oferta si prin fax sau se solicita informatii despre produse, la care, daca intra in competenta sa, CM raspunde fie prin fax, fie telefonic, dupa caz.
INTERNET
pagina de prezentare a produselor de mobilier
site de prezentare a produselor de mobilier
ANUARE
Anuarul Europages 2001-
Anuarul international de marketing J+W International Busines
Anuarul "The Dun & Bradstreet Central & Eastern Europe".
Pagini Aurii
MATERIALE DE PROMOVARE
Fise tehnice de produs
Mape de prezentare a societatii
Pliante de produs
Flyers pentru produsele noi
Mostre de produse prezentate cu ocazia participarii la targuri si expozitii.
PARTICIPARI
V Inregistrarea in contabilitate a materiilor prime
In
cadrul planului de conturi general, din clasa a 3-a face parte grupa
.
.
.
piese de schimb, baracamente si amenajari provizorii, etc)
.
favorabile - in minus dintre costul de achizitie si pretul standard aferente materiilor
prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de
inventar)
Conturile de stocuri si productie in curs de executie sunt conturi de activ. Se
debiteaza cu valoarea stocurilor intrate in gestiunea entitatii prin
achizitionare de la furnizori , realizate din productia proprie si din alte
surse si se crediteaza cu valoarea stocurilor iesite din gestiunea unitatii
patrimoniale prin consum, vanzare si alte destinatii.
Continutul conturilor de stocuri se evindetiaza diferit in functie de metoda
inventarului folosit permanent sau
intermitent, astfel:
a. in cazul folosirii metodei inventarului permanent, conturile de stocuri si
comenzi
in curs de executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se
crediteaza cu iesirile de valori materiale pe masura ce se realizeaza aceste
operatiuni;
b. in cazul folosirii metodei inventarului intermitent, la incheierea
exercitiului, in debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la sfasitul
perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea exercitiului, in
credit, stocurile de la inceputul perioadei in categoria cheltuielilor, pentru
perioada urmatoare de gestiune in cazul materialelor si marfurilor si ca
venituri, in cazul produselor si productiei in curs de fabricatie.
Monografii contabile :
A. In cazul utilizarii inventarului
permanent
Exemplu 1 : O entitate care tine
evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc initial de
o achizitionare de materii prime conform facturii:
% = 401 714
301 600
4426 114
o cheltuieli de transport achitate in numerar:
% = 5311 71
301 60
4426 11
o achitare cu ordin de plata a materiilor prime :
401 =5121 714
o consum de materii prime conform bonului de consum
601 = 301 740
Nota: Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este :
(600+60):600 =1,10 lei/ kg
Valoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80
=740
Exemplu 2: O entitate care tine evidenta stocurilor la
prêt standard prezinta la inceputul lunii noiembrie urmatoarea situatie
privind materiile prime :
- stoc initial :
- diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron;
- achizitie in numerar :
- consum de materiale :
o achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2 ron/kg.
% = 401 1.249
301 1.000
308 50 ( (2,10- 2 )*500=50)
4426 199 (1050 *0,19 = 199)
o achitarea in numerar a facturii :
401 = 5311 1.249
o consum de materiale inregistrate la pret standard
(
601 = 301 1.200
Coeficientul privind diferente de pret
K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05
o diferente de pret aferente consumului de materiale :
1.200* 0,5 = 60 ron
601 = 308 60
Ce se intampla atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului
standard ?
- presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de
achizitie este 1,8 ron/kg.
Monografiile contabile in acest caz vor fi:
o achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 1,8
ron/kg.
% = 401 1.071
301 1.000
308 100
4426 171
-achitarea in numerar a facturii :
401 = 5311 1.071
-consum de materiale inregistrate la
pret standard
(
601 = 301 1.200
-Coeficientul privind diferente de pret
K = (SI
308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= -0,0571
-diferente de pret aferente consumului de materiale :
1.200 * -0,0571
601 = 308 68,52
B. In cazul utilizarii inventarului
intermitent
Exemplu1: O entitate care utilizeaza
metoda inventarului intermitent tine evidenta stocurilor la cost de achizitie .
Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achizitie, care se include
in cheltuieli este de 200 ron . S-a efectuat o cumparare de combustibil de 500
ron plus TVA cu plata in numerar.
La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil
de 100 ron.
-includerea in cheltuieli a a soldului initial de combustibil pornind de la
premisa ca se vor consuma in cursul perioadei :
6022 = 3022 200 ron
-achizitionarea de combustibil cu plata in numerar :
% = 5311 595 ron
6022 500
4426 95
-inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere:
6022 =
3022 100
Exemplu2:Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de
achizitie de 0,90 ron/l,
-includerea in cheltuieli a soldului initial :
0,90
ron/l *
601 = 301 360 ron
-receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie:
% = 542 714
601 600
4426 114
-cheltuieli de transport achitate in numerar :
% = 531 71
601 60
4426 11
Nota :Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate (600+60):600= 1,10
ron/l
Costul unitar mediu ponderat (360 + 660) :1000 = 1,02 ron/l
-inregistrarea stocului final de materii
prime stabilit prin inventariere : 200 * 1,02 ron/l=204 ron
601 = 301 204
Exemplu de registru jurnal :
Achizitie de materii prime in valoare de 900 lei ; tva 19 %;
Prestari de servicii catre clienti in valoare de 1000 lei; tva 19 %;
Achizitie marfuri in valoare de 2000 lei ; tva 19 % pe baza avizurilor de insotire a marfurilor ;
primire factura pentru marfuri achizitionate;
Vanzare marfuri la pret de vanzare 2500 lei ; tva 19 % pe baza avizului de insotire a marfii ;
descarcarea din gestiune a marfurilor vandute la cost de achizitie ;
eliberarea facturii pentru marfurile vandute;
regularizare tva ;
inchiderea conturilor de venituri;
inchiderea conturilor de cheltuieli.
Stabilirea rezultatului exercitiului .
Registru jurnal
|
Nr.crt |
Data operatiei |
Explicatie |
Simbol conturi |
Sume |
||
|
Debitoare |
Creditoare |
Debitoare |
Creditoare |
|||
|
Achizitie materii | ||||||
|
Prime | ||||||
|
Prestari servicii | ||||||
|
Marfuri cu aviz | ||||||
|
Primire de factura | ||||||
|
Vanzari cu aviz |
| |||||
|
de intocmit | ||||||
|
Descarcarea | ||||||
|
gestinii cu | ||||||
|
Marfuri | ||||||
|
Eliberarea facturii | ||||||
|
pt marfuri vandute | ||||||
|
Regularizare TVA | ||||||
|
pe baza de nota | ||||||
|
Inchidere conturi | ||||||
|
de venituri | ||||||
|
Inchidere conturi | ||||||
|
de cheltuieli | ||||||
Rezultatul exercitului = total venituri - total cheltuieli
= 3690-2000
=270
Bibliografie:
Manual de merceologie clasa a-XI-a
Autori: Dinu Vasile, Gavriliu Vasile, Ghita Aurora, Stefanescu Dumitru
Anul: 1996
Manual de merceologie calas a-X-a
Autori: Ileana Raducanu, Roxana Procopie.
Anul: 2000
WWW.OBTINEREA MOBILEI SI INFLUENTA EI ASUPRA CALITATII - MERCEOLOGIE INDUSTRIALA.RO
https://www.preferatele.com/docs/merceologie /5/obtinerea-mobilei-si3.php
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
