Contabilitate

Index » legal » Contabilitate
» Contabilitatea efectelor comerciale

Contabilitatea efectelor comerciale

CONTABILITATEA

EFECTELOR COMERCIALE CONTABILITATEA RELATIILOR CU TERTII

Datoriile si creantele pe care intreprinderea si le creaza in legatura cu infiintarea sa,ca si pe parcursul desfasurarii activitatii, in functie de termenul de decontare, se grupeaza in obligatii si creante pe termen lung ( peste un an ) si obligatii si creante pe termen scurt.

Datoriile si creantele pe termen scurt, cunoscute si sub denumirea de decontari curente, de exploatare sau decontari cu terti, sunt determinate de relatiile intreprinderi cu partenerii de afaceri ( furnizori si clienti ), cu personalul, cu bugetul statului si cu alte organisme publice . De asemenea, in aceasta categorie de decontari se incadreaza si cele din operatii de participatie, ca si cele intre exercitiile financiare.

Avandu-se in vedere ca operatiile de incasare a creantelor si achitare a datoriilor se fac, de regula, ulterior creerii lor, apare ca strict necesara reflectarea acestor datorii si creante in evidenta contabila. Evidenta creantelor si datoriilor in planul de conturi se evidentiaza prin clasa IV < Conturi de terti >, in cadrul careia conturile au fost sistematizate in mai multe grupe corespunzatoare diferitelor categorii de decontari.

CONTABILITATEA DATORIILOR COMERCIALE : FURNIZORI SI EFECTE COMERCIALE DE PLATIT

Pentru evidenta datoriilor comerciale pe care intreprinderea si le creeaza, in calitatea sa de beneficiar de bunuri materiale, se folosesc, dupa caz, conturile : 401

< Furnizori >, 404 <Furnizori imobilizari> si 408 < Furinizori facturi nesosite> .

Decontarea datoriilor fata de furnizori se poatew face :

prin achitarea lor pe baza de facturi si instrumente de plata corerspunzatoare formelor de decontari utilizate

pe seama creditului comercial acordat de furnizori, in scop beneficiarul emite furnizorului un bilet la ordin, sau acesta accepta cambia emisa de furnizor.

Aceste inscrisuri numite efecte de comert sunt titluri negociabile care reprezinta creante decontabile la vedere sau pe termen scurt, in beneficiul persoanelor care le poseda .

Pentru evidenta obligatiilor de plata, stabilite prin intermediul efectelor de comert, se folosesc,dupa caz, conturile de pasiv 403 < Efecte de platit > si 405 < Efecte de platit pentru imobilizari > .

Exemplu :

Se achizitioneaza pe baza unei facturi materiale consumabile :

% = 401

Furnizori

Materiale auxiliare

4426

T.V.A deductibila

Daca furnizorul accepta sa-i acorde clientului un credit comercial, in contabilitatea clientului se va face inregistrarea :

401 = 403

Furnizori Efecte de platit

La scadenta, se achita valoarea biletului la ordin posesorului acestuia la banca :

403 = 5121

Efecte de platit Conturi la banci in lei

Daca furnizorul, detinator al biletului la ordin, solicita achitarea inainte de scadenta consimtand in acest scop la o reducere , inregistrarea la client va fi :

403 = %

Efecte de platit 5121

Conturi la banci in lei

767

Venituri din sconturi obtinute

CONTABILITATEA CREANTELOR COMERCIALE : CLIENTI SI EFECTE COMERCIALE DE PRIMIT

Prin evidenta creantelor unitatii patrimoniale determinate de livari de produse si marfuri executari de lucrari si prestari de serevicii se folosesc conturile 411 < Clienti> 416 < Clienti incerti > si 418 < Clienti - facturi de intocmit>. De asemenea, pentru evidenta creditului comercial acordat cvlientilor, se foloseste contul 413 < Efecte de primit >.

Contul 413 < Efecte de primit > se foloseste pentru evidenta creantelor stabilite pe baza de efecte comerciale, rezultate din realatiile cu clienti.

Exemplu :

Se livreza produse finite pe baza facturi :

411 = %

Clienti 701

Venituri din vanzarea

produselor finite

4427

T.V.A colectata

In situatia ca unitatea furnizoare ar acorda clientului un credit comercial , acceptand, un bilet la ordin emis de catre client, in conntabilitatea unitatii furnizoare se inregistreaza :

413 = 411

Efecte de primit Clienti

Cu prilejul primiri de la client a efectului de comert anterior acceptat se face inregistrarea :

5113 = 413

Efecte de incasat Efecte de primit

La scadenta se incaseaza efectul de comert depus in acest scop la banca :

5121 = 5113

Conturi la banci Efecte de incasat

EFECTE DE COMERT

Folosite in practicile comerciale romanesti pana la instaurarea sistemului economic socialist, restranse in ultimi zeci de ani la sfera relatiilor comerciale cu strainatatea, efectele comerciale vor intra cat de curand in uzantele de decontare si de creditare ale intreprinderilor din tara noastra.

Efectele de comert sunt titluri negociabile care reprezinta creantele decontabile la vedere sau pe termen scurt, in beneficiul persoanelor care le poseda.

Sub aspect patrimonial, efectul comercial incorporeaza o creanta transmisibila odata cu trecerea acestuia din propieteatea unei persoane in propietatea alteia. Pentru ca initial un astfel de efect nu era utilizat decat in contextul comercial, el a primit numele de efect de comert.

Efectele comerciale se disting de titlurile financiare ( valori mobiliare ). Acestea din urma sunt de asemenea titluri negociabile, dar ele sunt emise pe catogorii de titluri care confera titularilor dreptul identice si au o scadenta de obicei mai lunga .

Atunci cand practica le-a creat, efectele de comert aveau rolul de instrumente de transfer de fonduri. Astazi rolul lor se leaga mai ales de pozitia de instrumente de plata sau de instrumente de credit.

In practica tarilor cu economie de piata, gama de efecte comerciale este foarte diversa : cel mai vechi este cambia care, prin forma sa, este un act de comert; biletul la ordin semnat de un comerciant este supus unei reglementari foarte apropiate cambiei; warantul este un billet la ordin garantat printr-un gaj ; cecul, desi nu este un act de comert prin forma sa ( fiind tratabil in contextul operatiilor de banca ) se bucura de o legislatie actuala copiata dupa cea referitoare la cambia ; biletele la purtator, abandonate o vreme, si-au regasit aplicatii noi si importante in cadrul titlurilor de creante negociabile.

Avand in vedere numarul de persoane care intervin in momentul crearii efectelor, acestea se clasifica in :

efecte care solicita interventia a doua persoane ( biletul la ordin, warantul, factura protestabila etc.)

efecte care presupun interventia a trei persoane ( cambia si cecul ). Dincolo

de operatiile de comert exterior, se pare ca practica intena din tara noastra va simila intr-o prima etapa cambia si biletul la ordin . Cat priveste cecul,el va face obiectul trezoreriei.

Cambia ( numita si trata ) este un inscris prin care creditorul numit tragator, da ordin unei alte persoane, numita tras, sa plateasca o suma determinata, la vedere sau la o anumita data, unei terte persoane numita brneficiar. Ordinul tragatorului poata sa prevada si plata unei sume de catre tras, la ordinul benficiarului.

Cambia va putea indeplini o tripla functionalitate :

-Functia de instrument de incasare la initiativa creditorului ( tragatorului ) : tragatorul remite cambia, de obicei, bancii sale care, dupa ce ii va achita sumele cuvenite( in cadrul operatiei de scontare), va prezenta efectul comercial trasului , la scadenta, in vederea incasarii.

-Functia de instrument de credit cea ce, in limbaj financiar, poarta numele de mobilizare a creantelor comerciale. Aceasta functie apare in cazul in care tragatorul, beneficiarul sau purtatorul sdconteaza efectul comercial ceea ce presupune ca, odata cu prezentartea efectului in banca, sa-I fie creditata suma inscrisa in cambia.

Remarca: scontarea ( efectelor ) este operatia de credit prin care banca pune la dispozitia purtatorului uni efect comercial neajuns la scadenta suma corespunzatoare inscrisului, avand in contra partida propietatea asupra acestor creante cu toate profiturile aferente.

Scontarea efectelor are drept scop mobilizarea creantelor intreprinderii asupra clientilor sai. Creanta va fi deci reprezentata prin insusi efectul comercial, adica de o cambia trasa de furnizor asupra cilentului sau, fie de un bilet la ordin subscris de ciient in beneficiul clientului. Bancile acorda intreprinderilor un plafon de creditare prin scontare, a a carei marime depinde de : cifra de afaceri, durata creditului, posibilitatile care acestea le au pentru a face fata prin mijloace propii cazurilor de < clintii insolvabili >

-Functia de instrument de plata, atunci cand tragatorul, beneficiarul sau purtatorul efectului prezinta cambia ca mijloc de decontare unui creditor al sau, operatia ce poarta numele de andosare. Andosare este mentionarea prin semnatura data de andosant pe verso unui efect comercial sau al orcarui titlu de plata ca purtatorul acestuia comanda aceluia ce trebuie sa-l plateasca, sa efectueze plata in favoarea unui tert sau la ordinul acestuia din urma. Numarul de andosari poate fi nelimitat.

Biletul la ordin este un inscris prin care o persoana, numita subscriptor, se angajeaza sa verse la o anumita data o suma determinata unei alte persoane, numita beneficiar ; plata unei sume se poate face si la ordinul beneficiarului.

Spre deosebire de cambia care este crerata la initiativa creditorului, biletul la ordin este creat la initiativa debitorului. Subscriptorul ( debitorul ) este in acelasi timp tragator si tras.

Un bilet la ordin trebuie sa mentioneze urmatoarele informatii : denumiea titlului, promisiunea pur si simplu de a plati o suma determinata, indicarea scadentei, indicarea locului de plata, numele beneficiarului, locul si data subscrierii, semnatura subscriptorului.

Un bilet la ordin nu poate sa fie emis din ordinul furnizorului decat atunci cand factura specifica acest lucru. Daca furnizorul nu primeste biletul la ordin in urmatoarele 30 de zile ( de la data facturarii ), aceasta poata se emita o cambie pe care debitorul ( clientul) trebuie sa o accepte .

Biletul la ordin beneficiaza de acelasi facilitati de circulatie si de transmitere prin andosare ca si cambia. Totodata ele este al doilea instrument ( din punct de vedere al ponderii ) de mobilizare de credite.

In calitate de instrument de plata datoriilor comerciale, el este aplicat mai ales de marile intreprinderi. Deoarece biletul la ordin este transmis cu intarziere in vederea mobilizarii creditelor, beneficiarii lor prefera sa le deconteze cu clientii prin intermediul cambiilor.

Trecand la aspectele pur contabile, voi prezenta in continuare urmatoarele operatii principale generate de gestiunea efectelor comerciale :

a) Crearea efectelor de comert

Crearea unui efect transforma o creanta ordinara intr-o creranta mobilizabila care are caracteristici juridice diferite. Este deci normal sa se faca distinctia intre angajamentele ordinare si efecte, atat la creditor cat si la debitor.

-Intreprinderea creditoare : decontarea poate sa se faca prin intermediul unei cambii emise de credito asupra debitorului sau in urma primiri unui bilet la ordin subscris de debitor.

Creanta mobilizata va fi inregistrata in contul de activ 413 < Efecte de primit >, indiferent ca scadenta efectului este mai mare sau mai mica de un an.

Urmarirea efectelor de primit se face printr-un jurnal specializat fie de maniera extracontabila ( scadentiar ) fie de o maniera contabila ( jurnal auxiliar ale efectelor de primit ). Jurnalul auxiliar ar contine atunci : numele si simbolului contului clientului in cauza, natura si numarul efectului comercial, scadenta, locul de plata, valoarea nominala, iesirea efectului pentru scontare.

-Intreprinderea debitoare : decontarea datoriei poate sa se faca cu intermediul unui cambii acceptate sau prin subscrierea unui bilet la ordin si genereaza interventia contului 403 < Efecte de plata > sau 405 < Efecte de plata pentru imobilizari>.

b) Decontarea efectelor comerciale se poate face fie prin incasarea directa de catre tragator sau beneficiarul efectului, a contravalori acestora, fie ca urmare a incasarii prin banca sau prin oficiul postal, ca efect al operatiei de andosare

c) Circulatia efectelor comercile se realizeaza prin operatiile de andosare, nevizand decat beneficiarii succesivi ai acestor creante mobilizate. Cu alte cuvinte, procesul de crculatie nu presupune interventia trasului, cu exceptia situatiei in care se procedeaza la anularea efectelor. Explicatia neinterventiei trasului este simpla : datoria inscrisa in creditul contului 403 < Efecte de plata > ramane nemodificata, indiferent de numarul de andosari, pana la scadenta ( plata contravalorii efectului ) sau pana la anularea eventuala a acestuia.

In schimb, tragatorul, deci beneficiarul initaial, este obligat sa contabilizeze unul din urmatoarele cazuri:

-Cazul I : andosarea la ordinul tertilor : andosantul va inregistra iesirea efectului din portofoliul sau creditand contul 413 < Efecte de primit> ;pe de alta parte, andositul inscrie intrarea efectului debitand acelasi cont. Andosarea unei cambii este, in principiu, in mod solid dar garant al acestuia la scadenta. Marimea nominal totala a efectelor care au fost andosate de intreprindere ( indiferent ca aceste efecte au fost trase de intreprindere sau ca au fost primite de la debitor in procesul de andosare) trebuie sa figureze angajamentele de gratei date.

-Cazul II : efecte remise spre scontare si scontarea acestora

Scontarea permite purtatorului ( in contextul problematice de fata, tragatorului ) unui efect sa mobilizeze creanta reprezentata de acest inscris inainte de scadenta sa . Cambia este supusa andosarii la ordinul unitatii bancare care devine propietare pana la scadenta, in schimbul platii imediate a nominalului inscrisului diminuat cu dobanzile aferente ( calculate in functie de scadenta ) si cudiversele comisioane.

Suma retinuta de banca vine sa remunereze serviciile pe care aceasta le presteaza purtatorului efectului, si poarta denumirea de agio.

Se considera ca printre elementele ale < agio >- ului, unele sunt asimilate cheltuielilor financiare ( contul 666 < Cheltuieli privind dobanzile > ) iar altele, serviciilor bancare ( contul 627 < Cheltuielieli privind serviciile bancare si asimilate)

-Cazul III : cambiile asupra tertilor in beneficiul altor terti

In cazurile precedente s-a regasit situatia cea mai frecventa in care tragatorul si primul beneficiar reprezinta aceiasi persoana. Nu sunt putine situatiile in care cambia este emisa de tragator din ordinul unui tert, cea ce ii confera calitatea de instrument de decontare intre tragator si acest tert.

d) Remiterea efefctelor spre incasare si incasarea acestora

Plata efectului de catre tras nu poate sa fie reclamata decat la scadenta. In acest sens beneficiarul ( purtatorul ) remite efectul bancii sau oficiului postal cu zece zile inaintrea scadentei. El nu poate sa dispuna de contravaloarea efectului (diminuata cu comisioanele bancii ) decat la cateva zile dupa scadenta .intervalul dupa remitere si scadenta este mai mic sau mai mare in functie de faptul ca daca purtatorul si trasul sunt deserviti de aceasi banca sau de banci diferite .

Este normal ca beneficiarul (purtatorul ) efecului sa inregistreze iesirea acestuia din portofoliul si intrarea in starea de < in curs de incasare >. Miscarile efectelor in curs de incasare sunt urmarite cu ajutorul contului de trezorerie ( de activ ) 5113 < Efecte de incasat >

e) Emiterea efectelor spre scontare

Si in acest caz se va utiliza un cont de asteptare 5114 < Efecte remise spre scontare > care are un rol si o functie analoage contului 5113.

Virarea de catre banca a sumelor corespunzatoare scontarii efectului se face chiar intr-un termen mai scurt decat cel necesar remiterii spre incasare ( una sau doua zile de la remitere ), deoarece in circuitul scontarii apare numai relatia intre remitent si banca sa. De aceea in marea majoritate a intreprinderilor contul 5114 este mai putin util contul

La inventar, atunci cand scadenta unor efecte este fixata in cursul exercitiului urmator si cand intreprinderea beneficiara ( purtatorul ) are suficiente motive sa se indoiasca de plata acestora de catre trasi, se poate constitui un provizion pentru riscuri ( riscuri de neincasare a efectului devine o pierdere probabila ).

Dincolo de operatiile principale privind gestiunea efectelor de comert, expuse mai sus, cateva probleme cu caracter curent sau punctual pot sa retina atentia :

Tinerea practica a conturilor de efecte

Deoarece marea majortate a efectelor au scadenta fixata la sfarsitul lunii, pentru o buna planificare a miscarilor de trezorerie intreprinderile vor prefera sa creeze conturi de efecte pe scadente.

Spre exemplificare, o intreprindere poate sa deschida subconturi de scadente la sfarsitul lunii curente si urmatoarele 3 luni

Totodata subconturile corespunzatoare trebuie in mod normal sa fi fost inchise (sodate) cu execeptia producerii unor incidente ale caror efecte contabile vor fi tratate pe parcursul prezentului paragraf.

Indiferent daca intreprinderea procedeaza sau nu la deschiderea si utilizarea subconturilor de efecte comerciale, ea este obligata sa inscrie efectele, tinand cont de scadenta acestora, in doua registre scadentare : unul al efectelor de primit si celalalt al efectelor de plata.

- Tendinte privind utilizarea efectelor

Practica utilizarii efectetor comerciale este una generatoare de costuri mari, mai ales pentru intreprinderile din industria usoara care pot ajunge sa traga mii de cambia de valoare mica aupra clientilor lor, de obicei reprezentati de mici comercianti.

Se pare ca in ultimii ani s-au gasit solutii de creditare destinate sa substituie, total sau partial, efectele comerciale :

Creditul de Mobilizare a Creantelor Comerciale ( C.M.C.C ) este o formula de creditare care permite reunirea intr-un singur bilet al unui ansamblu de creante evidentiate in facturi care au scadente identice sau apropiate. Totalul biletului care inlocuieste sute de trate este suma care urmeaza a fi creditata de banca. Daca o astfel de formula nu a avut succesul scontat aceasta se datoreza faptului ca, spre deosebire de efectele comerciale, C.M.C.C. prezinta mai putine garantii pentru furnizori.

Extrasul cambilor ( < lettre de change releve> , in franceza ). Aceasta formula s-a bucurat de mult succes, ea fiind legata de utilizarea instrumentului informatic. Creantele intreprinderii consermnate in facturi sunt utilizate pe benzii magnetice care, remise de banca, fac obiectul prelucrarii automate, atat pentru incasarea creantelor ( prin < compensatie > intre banci ) cat si pentru acordarea creditului de scont cuvenit firmei, credit calculat in functie de totalurile pe scadente ale extrasului cambiilor ( E.C.) .

Cele doua formule expuse mai sus afecteaza in contabilitatea intreprinderii beneficiare : masa lichiditatilor deblocate de banca si marimile < agio > , pe de o parte, masa datoriei fata de bancher ( datorie la scadenta a creantelor remise ), pe de alta parte .

Reinnoirea efectelor de comert

In decontarea efectelor comerciale pot survenii mai multe tipuri de incidente generate de obicei de dificultatile de trezorerie ale trasului care solicita fie reportarea scadentei efectului existent fie anularea efectului deja creat si inlocuirea lui printr-un efect cu o scadenta mai indepartata. In prima situatie trasul va plati dobanzii de intarziere. In cea de a doua, el cere tragatorului sa inlocuiasca efectul cu un altul care difera de primul prin :

scadenta sa amanata cu o luna sau mai multe luni ;

valoarea majorata a nominalului efectului, care sa includa in plus dobanzile de iontarziere si cheltulielile de reinnoire, puse in sarcina trasului aflat in dificultate.

Reinnoirea efectelor prezinta trei situatii :

Situatia I : efectul se afla inca in posesia tragatorului ( sau beneficiarului initial, daca este vorba de un bilet la ordin.

Reinnoirea depinde de bunavointa tragatorului care procedeaza la efectuare a trei operatii : anulare efectului initial, determinarea si impunerea dobanzilor de intarziere si a cheltuielilor de recuperat si crearea unui nou efect

Situatia II : Efectul nu se mai afla in posesia tragatorului : el a fost negociat sau dat spre incasare.

Tragatorul desi nu mai este in posesia efectului, poate uneori sa-l recupereze de la andosit care este reprezentat fie de societatea bancara care a scontat efectul, fie de cea care a primit efectul la incasare, fie de la tert ( de exemplu, un furnizor al tragatorul

In aceasta situatie tragatorul inregistreaza in contabilitate recuperarea efectului si cheltuielile anexe, dupa care il anuleaza si creaza un nou efect.

Situatia III : Avansuri de fonduri acordate trasului

In fapt tragatorul ezita cel mai adesea sa reclame efectul la banca deoarece :

pe de o parte, restituirea de catre banca nu este totdeauna posibila ( efectul rescontat de banca la o alta banca ; apropierea scadentei etc. )

pe o alta parte, retragerea unui efect discrediteaza nu numai trasul ci si tragatorul remitator

Intr-o astfel de situatie tragatorul este uneori tentat sa acorde trasului un avans de fonduri necesar platii efectului ; el creaza apoi o noua cambie al carui nominal este egal cu marimea avansului majorat cu dobanzile, taxele de timbru si cheltuielile de corespondenta.

O alta speta a aceleiasi situatii este ca un alt posibil beneficiar al efectului, de cat tragatorul ( deci un andosit ) sa avanseze trasului fondurile necesare platii efectului la scadenta.

- Efecte neplatite

Spre deosebire de cazurile precedente, cambia initiala nu este reinnoita. In schimb, se va oglindi in contabilitate o creanta orduinara fata de clientul anterior tras, creanta a carei marime este data de suma intre nominalul efectului neplatit si cheltuielile bancare facute de tragator pentru intocmirea protestului datorat neplatii. Concomitent, creanta ordinara este supusa procesului de provizionare , marimea provizionului pentru depreciere fiind cel mult egala cu marimea efectului. Deprecierea este calculata in functie de probabilitatea de recuperare a creantei.

Starea de neplata poata sa fie constata in doua ipostaze :

atunci cand efectul este prezentat la incasare de tragator ;

atunci cand efectul este prezentat la incasare de un tert andosit

Situatia I :

Exemplu :

Furnizorul F prezinta societati S1 o cambie, ajunsa la scadenta. In urma refuzului platii de catre tras , furnizorul intocmeste un protest. Creanta ordinara este provizionata, probabilitatea de recuperare fiind de 75

In contabilitatea furnizorului se vor inregistra urmatoarele operatii :

Anularea efectului neplatit, efectuarea cheltuielilor de protest si constatarea

creantei ordinare :

411 = %

Clienti 413

Efecte de primit

5121

Disponibilul la banca in lei

Consituirea provizionului pentru deprecierea creantei ordinare :

= 491

Cheltuieli de Provizioane pentru

exploatare deprecierea creantelor

privind provizioane clienti

deprecierea activelor

circulare

In contabilitatea trasului nu se efectueaza nici o inregistrare.

Situatia II :

Exemplu :

Furnizorul F a negociat efectul ( tras asupra lui S1) la banca B ; cambia nu este platita la scadenta si ca atare este returnata tragatorului de banca sa.

In contabilitatea tragatorului F :

1) Constatarea de catre furnizor a creantei ordinare pe care o are asupra societati

S1, formata din nominalului efectului neplatit la care se adauga cheltuielile de returnare :

= 5121

Clienti Disponibil la banca

In lei

Provizionul pentru deprecierea creantei ordinare se constituie tinand cont de probabilitatea ei de recuperare ( vezi situatia 1 ).

In contabilitatea andositului ( banca B ) se inregistreaza creanta ordinara fata de tragatorul F, anulandu-se creanta mobilizata si oglindind cheltuielile de returnare (imputate tragatorului) :

411 = %

Clienti 413

Efecte de primit

708

Venituri din activitati

anexe

In contabilitatea trasului : nu este operata nici o inregistrare ; datoria continua sa figureze in creditul contului 403 < Efecte de plata>

Daca furnizorul f ar fi remis efectul spre incasare, intrepretarea contabila a neplati ar fi generat inregistrarea :

Clienti 5113

Efecte de incasat

5121

Disponibil la banca

in lei

Remarca : atunci cand efectele neplatite sunt numeroase, beneficiarul poate deschide un subcont tranzitoriu intitulat < Efecte neplatite >, debitat cu nominalul efectelor de primit devenite neplatite la care se adauga cheltuielile anexe, si creditat cu

aceiasi marime, cu ocazia solutionarii litigiului.

Soldul debitor al subcontului < Efecte neplatite > exprima marimea totala a creantelor in litigiul provenind din efecte neplatite.

Biletele de fonduri sunt biletele la ordin, in principiu cu scadenta mai mare de un an, subscrise cu beneficiul unui vanzator al unui fond de comert.

Aceasta forma de efecte comerciale nu au fost, deocamdata, prevazuta in mod expres in practica comerciala viitoare si, implicit, in proiectul de norme contabile, dar credem ca utilizarea lor este doar o problema de timp.

Cu ocazia achizitionarii unui fond de comert , este putin probabil ca intreprinderea sau persoana cumparatoare sa poata plati integral pretul cuvenit.

Pretul este fractonat in mai multe parti dintre care una este achitata la cumparare iar celelalte, la diversele scadente mai mult sau mai putin indepartate. Cumparatorul subscrei biletele de fonduri, din ordinul vanzatorului si se angajeaza sa plateasca acestuia o fractiune de pret la fiecare dintre scadente.

Valoarea nominala a fiecarui bilet se compune din :

-principal, adica fractiunea de pret a valorii fondului care mai ramane de platit

-dobanzile calculate prorata temporis asupra sumei datorate in fiecare moment

Biletle de fonduri nu constituie finantare a operatiilor de exploatare, ci a celor de investitii.

OPERATII SPECIFICE PRIVIND

CONTURILE DE EFECTE

COMERCIALE

Discutate din punct de vedere financiar efectele comerciale pot fi tratate ca instrumente de mobilizare a datoriilor- creantelor si ca instrumente de decontare.

In calitatea de instrumente de mobilizare, efectele comerciale reprezinta o modalitate de transformare a datoriilor-creantelor in valori negociabile sub forma titlurilor de valoare disponibile pentru actvitatea de trezorerie. Analizate ca instrumente de decontare efectele comerciale sunt folosite pentru plata datoriilor fata de terti sau incasarea creantelor.

In contabilitate,crearea efectelor comerciale genereaza inregistrarile :

a) in contabilitatea tragatorului ( beneficiarului )

413 = 411

Efecte de primit Clienti

b) in contabilitatea trasului ( platitorului )

401 = 403

Furnizori Efecte de platit

Decontarea efectelor comerciale:

a) in cazul in care au fost incasate- platite in mod direct, fara interventia

bancilor

in contabilittatea tragatorului

531 = 413

Casa in lei Efecte de primit

in contabilitatea trasului :

403 = 531

Efecte de platit Casa in lei

b) in cazul in care decontarea se efectueaza prin intermediul bancilor sau a altor institutii financiare se plateste un comision pentru servicii bancar efectuat :

in contabilittea tragatorului:

% = 413

512 Efecte de primit

Conturi la banci

627

Cheltuieli cu

serviciile bancare asimilate

-in contabilitatea trasului :

403 = 521

Efecte de platit Conturi la banci

Efectele comerciale circula prin andosari. Aceste operatii nu vizeaza decat beneficiarii succesivi de efecte si nu clientii,cu exceptia cazului cand are loc anularea efectelor.

Pentru tras sau subscriptor, pentru datoria inscrisa in creditul contului 403 <Efecte de platit>, andosarile nu determina nici o inregistrare inainte de plata la scadenta sau anularea efectului.

Pentru tragator andosarile determina inregistrarile:

a) andosarile la ordinal tertilor : creantele asupra clientului sub forma efectelor comerciale sunt folosite pentru decontarea datoriilor fata de furnizor din ordinal acestuia.

401 = 403

Furnizori Efecte de primit

( in contabilitatea andosantului)

413 = 411

Efecte de primit Clienti

b) efectele sunt remise la scontare

Bancherul sconteaza cumpara imediat efectele remitentului si plateste disponibilitatile cuvenite, calculate pe baza relatiei :

Valoarea scontata = valoarea nominal -agio

Agio=scontul+comisionul variabil asimilat scontului

Pentru remitent, agio-ul constituie o cheltuiala finaciara, fara a fi supusa T.V.A.

% = 413

666 Efecte de primit

Cheltuieli privind

dobanzile

512

Conturi la banci

Pentru efectele remise la scontare se pot utiliza conturile 5113< Efecte de incasat> si 5114< Efecte remise spre scontare> in toate cazurile in care momentul depuneri spre incasare sau remiterii la scontare si pana la incasarea efectiva consemnata in extrasul de cont .

a) remiterea efecteolor la incasare in momentul N :

5113 = 413

Efecte de incasat Efecte de primit

b) incasarea efectelor la momentul N-+1

% = 5113

512 Efecte de incasat

Conturi curente

la banci

Cheltuieli cu serviciile

bancaere

Daca efectele remise la incasare sunt scontate inainte de termen intra in rolcontul 5114 < Efecte remisespre scontare> inregistrarile fiind :

a) remiterea efectelor pentru a fi scontate inainte de termen

5114 = 413

Efecte remise Efecte de primit

spre scontare

b) scontarea efectului inainte de termen

% = 5114

627 Efecte remise

Cheltuieli cu spre scontare

Serviviile bancare

666

Cheltuieli privind

Dobanzile

512

Conturi la banci

c) efecte trase asupra tertilor in beneficiul altor terti

Intreprinderea A ( tragator )

401 = 411

Furnizori Clienti

Intreprinderea B (tert)

413 = 411

Efecte de primit Clienti

Intreprinderea C ( trasul )

401 = 403

Furnizori Efecte de platit

In cazul reinnoiri efectelor comerciale de primit in contabilitate intevin operatiile :

a) efectul comercial este inca in posesia tragatorului, anularea depinde de bunavointa tragatorului.

- anularea efectului initial

In contabilitatea tragatorului

411 = 413

Clienti Efecte de primit

In contabilitatea trasului

403 = 401

Efecte de platit Furnizori

-crearea unui nou efect, la valoarea nominala a vechiului efect+cheltuielile si dobanzile de intarziere

In contabilitatea tragatorului

413 = 411

Efecte de Clienti

primit

In contabilitatea trasului

% = 403

401 Efecte de platit

Furnizori

668

Alte cheltuieli

Financiare

b) efectul comercial nu se mai afla in posesia tragatorului si trebuie reclamat prntru a fi recuperat de la andosit

In contabilitatea tragatorului se fac urmatoarelor inregistrari :

- recuperarea efectului de la unitatea bancara unde s-a depus spre incasare

413 = 5113

Efecte de primit Efecte de incasat

- cheltuielile suplimentare de recuperare

Cheltuieli cu Conturi la banci

serviciile bancare

411 = 627

Clienti Cheltuieli cu servicii

Bancare

In contabilitatea trasului nu se face nici o inregistrare

c) tragatorul acorda trasului un avans de fonduri

O asemenea situatie intervine in cazul in care tragatorul nu reclama efectul la banca din motive de evitare a propiei discreditari sau nu este posibila restituirea de catre bancher . Pentru a depasi situatia, tragatorul acorda trasului un avans banesc necesar plati efectului si creaza n nou efect a carui valoare nominala este egala cu marimea avansului majorat cu cheltuielile diverse si dobanzile penalizatoare .

Inregistralile contabile care intervin sunt :

- acordarea avansului in fonduri

-tragator

411 = 512

Clienti Conturi la banci

-tras

512 = 401

Conturi la banci Furnizori

-cheltuieli diverse si dobanzi penalizatoare

-tragator

411 = %

Clienti 635

Cheltuieli cu alte impozite

taxe si varsaminte asimilate

708

Venituri din activitati diverse

766

Venituri din dobanzi

-tras,nu se efectueaza nici o inregistrare

-crearea noului efect

-tragator

413 = 411

Efecte de Clienti

Primit

-tras

% = 403

401 Efecte de platit

Furnizori

668

Alte cheltuieli

financiare

Operatii privind efectele neplatite

a) Efectul este prezentat la incasare de catre tragator

-in contabilitatea tragatorului se anuleaza mobilizarea creantei

411 = %

Clienti 413

Efecte de primit

Casa

-in contabilitatea trasului, nu se opereaza nici o inregistrare.

b) Efectul este prezentat la incasare de catre un tert andosit

-tras ,nu se opereaza nici o inregistrare, datoria figureaza in contul 403 < Efecte de platit > pana la decontarea sa.

-tragatorul, pentru valoarea nominala a efectului si cheltuielile datorate bancii

411 = 512

Clienti Conturi la banci

-andositul ( banca )

411 = %

Clienti 413

Efecte de primit

708

Venituri din activitati diverse

Daca efectul ar fi fost remis la incasare de catre furnizor si contabilizat de acesta in contul 5113< Efecte de incasat > , in contabilitatea furnizorului s-ar fi facut inregistrarea :

411 = %

Clienti 5113

Efecte de incasat

512

Conturi la banci

FUNCTIUNILE CONTURILOR

DE EFECTE COMERCIALE

CONTUL 403 < EFECTE DE PLATIT >

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de platit pe baza de efecte comerciale ( bilete la ordin, cambia ).

Contul 403 < Efecte de platit > este un cont de Pasiv.

Soldul contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de platit.

Corespondentele acestui cont sunt :

DEBIT :

- platile efectuete la scadenta pe baza de efecte comerciale (

-diferentele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor comerciale sau evaluarea acestora la sfarsitul exercitiului(765)

CREDIT :

-valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (401)

-diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului din evaluarea soldului in valuta

CONTUL 405 < EFECTE DE PLATIT PENTRU IMOBILIZARI >

Cu ajuorul acestui cont se tin evidenta obligatiilor de plata catre furnizorii de imobilizari pe baza de efecte comerciale.

Contul 405 < Efecte de platit pentru imobilizari > este un cont de Pasiv.

Soldul contului reprezinta valoarea efectelor de platit pentru imobilizarilor achizitionate.

Corespondentele contului sunt :

DEBIT :

-platile efectuate catre furnizorii de imobilizari pe baza de efecte comerciale, la scadenta acestora (512).

-diferentele favorabile de curs valutar constatate la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului (765).

-datorii prescrise sau anulate (758).

CREDIT :

-valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit pentru imobilizari (404).

-diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului din evaluarea soldului in valuta (665)

CONTUL 413 < EFECTE DE PRIMIT >

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor de incasat pe baza de efecte comerciale.

Contul 413 < Efecte de primit > este un cont de activ .

Soldul contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.

Corespondentele acestui cont sunt :

DEBIT :

-sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate (411)

-diferentele favorabile de curs valutar, aferente efectelor comerciale de incasat la inchiderea exercitiului (765)

CREDIT :

-efectele comerciale primite de la clienti (511)

-sumele incasate de la clienti prin conturi curente (512)

-diferente nefavorabiloe de curs valutar la primirea efectelor comerciale (665)

-diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor datorate de clientii externi a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale (665)

ARGUMENT

Un efect comercial reprezinta o promisiune neconditionata de a plati o anumita suma la cerere sau la o data viitoare fixata. Persoana care semneaza efectul comercial si astfel promite sa plateasca este numita tragator. Persoana careia trebuie sa se plateasca suma specificata este numita beneficiar sau purtator.

Companiile care produc bunuri de lunga durata si valoare mare cum ar fi utilaje sau automobile accepta adesea efectele de comert care pot fi vandute bancilor ca moneda de finantare.

In contabilitatea efectelor de comert este important sa se cunoasca modul de calcul al urmatoarelor valori : scadenta, durata efectului, dobanda si rata dobanzii, valoarea finala , scontul si incasarile din scontare. Scontarea este operatiunea prin care creditorul deduce dobanda in avans in momentul acordarii unui imprumut ion contul efectelor de comert.

Inregistrarile contabile referitoare la efectele de incasat se impart in 5 categori :

1) Primirea efectului

2) Incasarea efectului

3)Inregistrarea unui efect refuzat la plata

4) Scontarea efectului

5) Inregistrarile de regularizare

Efectele comerciale de platit pe termen scurt care apar de asemenea in cursul normal al activitatii sunt datorii reprezentate de cambii. Aceste efecte comerciale pot fi utilizate pentru garantarea creditelor bancare, pentru achitarea contravalorii unor bunuri si servicii primite de la furnizori si pentru garantarea creditului obtinut prin alte surse .

Ca si in cazul efectelor de incasat, efectele de platit pot fi inscrise pe fata ( cambia)

sau pot fi deduse in avans prin discount (reducerea din valoarea nominala a cambiei).

APLICATIE PRACTICA

Privind principalele operatii economice si financiare cu efecte comerciale.

Lucrarea practica cuprinde un numar de operatii economice si financiare care au avut loc in legatura cu elementele patrimoniale intr-o intreprindere.

Aceste operatiuni au loc in fabrica de sticla din Calarasi S.C. SHERY S.A. ,in luna mai, anul 2004. Pentru fabricarea sticlei se foloseste nisip de la S.C COSTI CONSTRUCT S.A. Situatia initiala la 1 mai este :

-Capital social.400 000 000 lei

-Rezerve din reevaluare.20 000 000 lei

-Rezerva legala..50 000 000 lei

-Efecte comerciale de platit.30 000 000 lei

-Constructii..250 000 000 lei

-Echipamente tehnologice125 000 000 lei

-Materii prime.25 000 000 lei

-Produse finite.150 000 000 lei

-Furnizori280 000 000 lei

-Clienti.10 000 000 lei

-Efecte comerciale de primit.10 000 000 lei

-Conturi la banci..200 000 000 lei

-Casa in lei..10 000 000 lei

In cursul lunii au loc urmatoarele operatiuni :

Se vand produse finite, catre S.C. JOHNNY S.R.L in valoare de 150 000 000 lei, T.V.A. 19% , conform facturii fiscale numarul 31041 din 03.05.2004. S.C JOHNNY va plati printr-un efect comercial scadent la 03.07.2004.

In 06.05.2004 S.C SHERY S.A. plateste un efect de comert scadent la data de 07.05.2004, catre S.C. COSTI CONSTRUCT S.A. , in valoare de 30 000 000 lei .

La data de 09.05.04. S.C. DUDU S.A. refuza sa plateasca valoarea efectului de comert (10 000 000 lei) S.C. SHERY face un proest la banca in valoare de un milion pe care il plateste conform chitantei 441137. Conform AGA la data de 15 mai se hotareste majorarea capitalului social prin emisiunea de actiuni si includerea rezervelor . Aportul va fi depus in banca . S.C. SHERY se aprovizioneaza cu materii prime de la COSTI CONSTRUCT care primeste o cambie scadenta la 15.08.2004 in valoare de 200 000 000 lei, T.V.A 19%. 21.05.04 S.C. SHERY plateste 80 000 000 lei unui furnizor conform extrasului de cont numarul 81 din Se incaseaza in numerar un client in valoare de 10 000 000lei.La data de 23.05.04 se plateste efectul comercial catre COSTI CONSTRUCT si se primeste o reducere de 10%.Plata se face conform extrasului de cont numarul 82 din23.05.04. Se primeste din partea lui DUDU valoarea efectului plus o dobanda de 15% la data de 25.05.04 se achizitioneaza de la COSTI CONSTRUCT materii prime in valoare de 100 000 000 lei. Plata se face cu bilet la ordin scadent la 31.08.04. SE dau in consum materiile prime conform bonului de consum . 29.05.04 conform bonului de predare numarul 118 se inregistreaza obtinerea de produse finite in valoare de 200 000 000 lei . Se vand catre S.C. DUDU produse in valoare se 100 000 000 lei printr-o cambie scadenta 31.08.04 .Deoarece SHERY datoreaza intreprinderii COSTI CONSTRUCT aceiasi valoare pe care DUDU i-o datoreaza , a transferat cambia de la o S.C. la alta .

1)Vanzarea de produse finite

178 500 000 411= %

701 150 000 000

4427 28 500 000

2)Acordarea unui efect comercial

413=411 178 500 000

3)Plata unui efect comercial

403=5121 30 000 000

4)Inregistrarea efectului comercial refuzat la plata

11 000 000 411= %

5311 1 000 000

5)Majorarea capitalului social