 |
|
 |  |
|
|
| |
 | Administratie | Contabilitate | Contracte | Criminalistica | Drept | Legislatie |
Cele doua functii, audit extern si audit inter, sunt net diferentiate, dar in acelasi timp intre acestea exista si relatii de complementaritate.
Principalele diferente intre functia de audit intern si audit extern pot fi sintetizate astfel:
|
Nr. crt. |
Domenii de referinta |
Audit intern |
Audit extern |
|
Statutul auditorului |
Face parte din functiile unitatii |
Ofera servicii si este independent din punct de vedere juridic. În sectorul privat, auditorii sunt numiti de actionari, care stabilesc perioada de timp cuprinsa in audit si tot acestora le raporteaza. În sectorul public prin analogie se solicita o certificare. |
|
|
Beneficiarii auditului |
Managerii de la toate nivelele |
Toti cei care doresc o certificare a conturilor: banci, autoritati, actionari, clienti, furnizori etc. |
|
|
Obiectivele auditului |
Evaluarea sistemului de control intern, asigurarea managementului ca acesta functioneaza |
Certificarea exactitatii conturilor si situatiilor financiare, care consta in regularitatea, sinceritatea si imaginea fidela a declaratiilor financiare finale. Cu aceasta ocazie, auditul extern evalueaza si el sistemul de control intern, dar numai pentru elemente de natura financiar-contabila. |
|
|
Domeniul de aplicare a auditului |
Domeniul este vast, deoarece include nu numai toate functiile entitatii dar si dimensiunile lor. Domeniul auditului intern depaseste domeniul cifrelor. De ex. auditarea compartimentului juridic, a cantinei apartinand unitatii, a cabinetului medical. |
Înglobeaza tot ceea ce participa la determinarea rezultatelor, la elaborarea situatiilor financiare finale si numai la acestea, dar din toate functiile entitatii. |
|
|
Periodicitatea auditului |
Activitatea efectuata permanent in cadrul entitatii prin actiuni planificate, in functie de analiza riscurilor. |
Îsi desfasoara misiunile in general in mod intermitent si in momente propice certificarii conturilor, respectiv dupa sfarsitul semestrului, anului, in restul perioadelor nefiind prezent in entitate. |
|
|
Legatura cu factorii din unitate |
Schimba mereu interlocutorii in functie de misiunea planificata si din acest punct de vedere auditul intern este periodic pentru cei auditati. |
Are mereu aceiasi interlocutori din entitate. Din acest punct de vedere auditul extern este permanent pentru cei auditati. |
|
|
Independenta |
Este independent in exercitarea functiei sale in sensul unei independente a gandirii fata de subiectele pe care le auditeaza. În acelasi timp este dependent prin faptul ca: - apartine organizatiei; - depinde de norme profesionale pe care trebuie sa le respecte |
Are independenta specifica titularului unei profesii libere, reglementata juridic si statutar. Este independent fata de clientul sau. |
|
|
Metoda |
Este o abordare in functie de riscuri si are deviza: "oricare ar fi sectorul de activitate, se va audita cu aceleasi tehnici si instrumente". În acest sens exista metodologie specifica, putem spune originala. |
Are o metoda prescrisa, standardizata si se bazeaza pe inventare, analize, comparatii, rapoarte etc. |
|
|
Prevenirea fraudelor |
Se intereseaza de toate problemele organizatiei |
Se intereseaza numai de fraudele care pot afecta conturile. |
|
|
Perspectiva auditului |
Nu incearca sa asigure, ca situatiile financiare sunt rezonabile, deoarece aceasta este sarcina auditului extern. |
Nu efectueaza audit intern, deoarece nu are norme metodologice pentru aceasta. |
Datorita necesitatii intelegerii diferentelor dintre functia de audit intern si cea de audit extern exista si alte consideratii referitoare la obiectivele celor doua activitati:
a) organizatia are mai multe functii, printre care si functia financiar-contabila. În domeniul auditului intern intra si aceasta functie si ea ar putea fi examinata din punct de vedere al regularitatii, eficacitatii si managementului. Aceasta examinare a auditorilor interni nu se confunda cu auditul financiar-contabil exercitat de auditul extern, deoarece acesta nu urmareste aceleasi obiective si nu foloseste aceleasi metodologie, astfel:
auditul financiar-contabil (auditul extern) realizeaza certificarea regularitatii, sinceritatii si imagini fidele a conturilor si a declaratiilor financiare-finale;
auditul intern efectuat asupra functiei financiar-contabile a entitatii evalueaza sistemul de control intern al acesteia si prezinta recomandari si concluzii pentru imbunatatirea functionalitatii.
b) Auditul intern si extern au pozitie diferita fata de controlul intern. Pentru auditul extern controlul intern este un mijloc, pentru auditul intern apare ca un obiectiv:
Între auditul intern si auditul extern exista o complementaritate de care beneficiaza in mod deosebit practicienii si care este reglementata de standardele profesionale a celor doua categorii de auditori astfel:
- Auditul intern este un complement al auditului extern deoarece acolo unde exista functia de audit intern, auditorul extern este in mod natural inclinat sa aprecieze in mod diferit calitatea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a conturilor care ii sunt prezentate. În practica, poate chiar sa foloseasca anumite lucrari ale auditului intern pentru a-si forma opinia sau pentru a-si sustine demonstratia. Acest aspect este prevazut de Standardul International de Audit 610 "Luarea in considerare a activitatii de audit intern".
- Auditul extern este un complement pentru auditul intern avand in vedere ca, acolo unde un profesionist si-a exercitat meseria, este un mai bun control si un element profesional de comparatie. Auditul intern poate ajunge sa profite de pe urma unor lucrari ale auditului extern pentru a-si formula recomandarile si a-si sustine concluziile.
Auditul intern si cel extern au in comun urmatoarele reguli pe care trebuie sa le respecte:
interzicerea oricarui amestec in gestiune;
utilizarea acelorasi instrumente si tehnici, chiar daca metodologia de aplicare este diferita.
De exemplu: auditul extern si intern al functiei contabile.
Auditorul extern, in analiza functiei contabile pentru a aprecia regularitatea, sinceritatea si imaginea fidela a conturilor, examineaza mai amanuntit:
- exhaustivitatea inregistrarilor;
- veridicitatea cifrelor;
- evaluarea corecta a operatiunilor;
- perioada de inregistrare;
- corectarea situatiilor in functie de obligatiile legale.
În vederea indeplinirii acestor obiective, auditorul extern apreciaza sistemul de control intern din punct de vedere al regularitatii conturilor si rezultatelor.
Auditorul intern, in studiul functiei contabile, examineaza:
- respectarea regulilor de functionare stabilite de entitate (repartizarea sarcinilor, proceduri de lucru) cauzele si eventualele consecinte;
- ansamblul sistemului de control intern care guverneaza functionarea contabilitatii care permit responsabilului sa aiba un mai bun control asupra activitatii. De aceea, el trebuie sa se preocupe atat de pregatirea profesionala a contabililor, cat si de organizarea muncii. Toate aceste informatii permit formarea unei pareri privind controlul asupra operatiilor contabile si deci recomandarea unor solutii potrivite de imbunatatire a acestuia. Auditorul intern exercitand functia in interesul entitatii se implica in cultura entitatii si are o contributie esentiala in asigurarea bunului mers al acesteia.
Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate
