Titlurile de credit

Titlurile de credit sunt inscrisuri sau documente ce incorporeaza dreptul patrimonial prevazut in ele, asa incat titularul care le detine este si titularul dreptului incorporat.

Titlurile de credit se caracterizeaza prin: formalitate, literalitate si autonomie.

Dupa modul de circulatie, tilurile de credit pot fi: nominative, la ordin sau la purtator, iar dupa continut ele pot fi: representative ale marfurilor, titluri care dau dau dreptul la o anumita prestatie din partea debitorului sau titluri care incorporeaza drepturi complexe.

1.1        Cecul, cambia si biletul la ordin

In legislatia noastra nu exista o reglementare unitara a titlurilor de credit. Ele sunt reglementate in codul comercial ( conosamentul) sau in legi speciale (cambia, cecul, biletul la ordin) sau in polita de asigurare.

1.1.1      Cecul

Cecul este un instrument de plata utilizat pe scara larga in tarile cu economie avansata (in anii '80 mai mult de 90 % din platile interne in SUA erau reglate prin cec), fiind utilizat in plati interne si internationale (inclusiv in turism).

In tara noastra cadrul legal al platii prin cec este dat de Legea nr. 59/ 1934 asupra cecului.
  Cuprinsul cecului, conform prevederilor legale din tara noastra, trebuie sa includa denumirea de 'cec' redata in titlu, ordinul neconditionat de a plati (de a face viramentul) suma de bani mentionata, denumirea bancii care trebuie sa plateasca, locul platii, data si locul emiterii, semnatura tragatorului.

  Cecul este un inscris (un ordin scris - prin intermediul unui formular tipizat, pus la dispozitie de catre banci pentru titularii de conturi de cecuri) prin care o persoana (tragator, emitent) da ordin unei banci (tras), la care persoana respectiva are un disponibil in cont, de a plati o suma de bani determinata unei terte persoane (beneficiarul cecului), plata facandu-se la vedere. Pentru emiterea cecurilor, titularii trebuie sa dispuna de conturi care sa acopere sumele ordonate de cecul emis, pe baza de disponibil, depozit bancar sau pe baza de credit (mai este utilizat si termenul de provizion), lipsa sumelor de acoperire fiind aspru pedepsita de lege in orice tara fiind socotita drept infractiune.
  Principala functie a cecului este cea de mijloc de plata, beneficiarul platii putand fi o persoana (beneficiar) mentionata de tragator (acesta fiind un cec de plata) sau poate fi chiar tragatorul (fiind vorba despre un cec de retragere).

Deci, debitorul unei plati trage un cec in favoarea creditorului, acesta din urma putand incasa contravaloarea cecului de la banca emitentului.
  El mai poate fi utilizat si pentru obtinerea de numerar de la banci (cec de numerar - in acest caz emitentul trage un cec pe numele sau, asemenea unei retrageri de disponibil din cont sub forma de numerar) sau pentru amanarea platii (credit pe termen scurt din momentul nasterii obligatiei de plata pana cand cecul este efectiv incasat, numai in anumite situatii - cecul se emite la o data cand proviziunea nu este constituita dar se va constitui pana in ziua inaintarii cecului spre incasare/ decontare, in acest interval de timp beneficiarul acordand 'credit' tragatorului, asemenea cazului unor cambii, sau cecul este predat de catre beneficiar bancii sale, pentru scont sau pentru incasare, in ambele situatii banca creditand imediat contul remitentului cu suma corespunzatoare, fara a mai astepta incasarea la tras).

Asadar, functiile cecului sunt:
a. instrument de retragere din soldul creditor al propriului cont bancar;
b. instrument de plata cu moneda scripturala;
c. instrument de credit.
    Exista unele operatii care urmaresc cresterea sigurantei platii prin cec, cele mai utilizate fiind garantarea unui cec prin aval, pentru intreaga suma sau o parte a acesteia -  'solicitarea platii prin cec in avans'. Aceasta forma este des folosita atunci cand exista riscuri majore, utilizarea sa atunci cand nu este cazul dand o impresie negativa care prejudiciaza deseori relatiile contractuale.
              In cazul incalcarii prevederilor legale privitoare la cec se ajunge invariabil la incidentul de plata si/ sau interdictia bancara.
  Incidentul de plata este reprezentat de imposibilitatea unui tragator (beneficiar al unui cec) de a opera si/ sau incasa una sau mai multe file cec. In general, incidentul va apare odata cu depunerea spre incasare a filei/ filelor cec respective, moment in care banca tragatorului, BNR si banca trasului (emitentului) vor 'intra' intr-o procedura tipica (precizata expres de normative legislative) initiata de refuzul de plata/ interzicerea platii din diferite motive.

1.1.2      Cambia

Cambia este un titlu de credit sub semnatura privata care pune in legatura in procesul crearii sale 3 persoane: tragatorul, trasul si beneficiarul. Titlul este creat de tragator in calitate de creditor, care da ordin debitorului sau numit tras sa plateasca o suma fixata la o data determinata in timp, fie unuibeneficiar, fie la ordinul acestuia din urma. Pentru a fi valabila, cambia trebuie sa contina mentiunile obligatorii cuprinse in Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordinmodificata prin Legea nr. 83/1994.
Prezentarea standardului obligatoriu de continut al cambiei.

Cambia, ca instrument de plata si ca titlu de credit, a avut de-a lungul secolelor un rol deosebit in dezvoltarea si promovarea comertului european si mondial. Astfel, Conventia Internationala de la Geneva din 1930 a asigurat in interiorul tarilor europene si in relatiile economice internationale un cadru comun normativ de mare utilitate in extinderea relatiilor comerciale.

Reintroducerea expresa a legislatiei cambiei prin O. G. nr.11 / 4 august 1993 si apoi prin Legea nr. 83/1994 nu este decat o reconfirmare romaneasca a legislatiei internationale a cambiei.

Caracteristica principala este transferabilitatea cambiei. Transferul de creanta de la persoana la persoana, de la un creditor, la alt creditor are un caractar oneros si se realizeaza pe baza interesului, nemijlocit, al fiecareia din partile contractante. Intervine astfel negociabilitatea cambiei. Deci, se practica pentru cambia transferata un anumit pret acceptat de ambele parti, sau mai precis negociat si acceptat.

De regula, sistemul de stabilire a pretului actual este un sistem cu valabilitate generala, aplicabil pentru oricare asemenea tranzactie, dar in principiu partile au libertatea de a negocia si de a stabili un pret convenabil pentru ambele parti. 

Transferul de creante ca element specific al functionalitatii cambiei a fost instituit ca principiu al dreptului cambial, bazandu-se pe cesiunea de creante si subrogare.

Persoanele care au avut temporar calitatea de a fi beneficiar al cambiei, cedand cambia altei persoane, nu sunt absolvite, in continuare de obligatia de a asigura plata 

1.1.3      Biletul la ordin

Biletul la ordin este socotit a fi o varianta a cambiei si este un inscris prin care o persoana fizica sau juridica (emitentul) se obliga sa plateasca unei alte persoane (beneficiarul), sau la ordinul acesteia, o suma de bani la scadenta (la un anumit termen sau la prezentare). Deci, se poate observa ca, fata de mecanismul cambial, in cazul biletului la ordin exista doar emitent (care cumuleaza functiile tragatorului si trasului, fiind debitorul obligatiei de plata) si beneficiar (creditorul platii), cu toate ca biletului la ordin ii sunt aplicabile, in general, toate prevederile referitoare la cambie cum sunt girul, avalul, scadenta, plata, regresul, etc.. El reprezinta un angajament de plata asumat prin formula 'voi plati', motiv pentru care nu se pune problema acceptarii.
 

Elementele biletului la ordin sunt: denumirea de 'bilet la ordin' inserata in titlu, locul si data emiterii, locul platii, promisiunea de plata cu trecerea sumei in cifre si litere, scadenta, obligatia (mgajamentul) neconditionat de plata, numele, adresa si semnatura emitentului, numele celui caruia i se va plati. Daca lipseste scadenta, biletul la ordin este platibil la vedere, iar daca lipseste locul platii, este luat in considerare cel mentionat dupa numele semnatarului.

1.1.4      Investirea cambiei si a biletului la ordin cu formula executorie

Formula executorie aplicata pe cambie (si pe biletul la ordin) de catre judecatorie este reglementata de art.269 alin.1 C.pr.civ. Procedura consta in investirea cu forta executorie a unei hotarari judecatoresti definitive si are drept efect obligarea organelor publice sa procedeze la executarea ei.

S-a considerat utila investirea cambiei cu formula executorie, desi cambia are valoarea unui titlu executor, pentru a da posibilitatea judecatorului sa examineze indeplinirea conditiilor formale de validitate a cambiei.

Incheierea de investire cu formula executorie nu este supusa apelului (art.61 alin.3 l58/1934), dar per a contrario incheierea de respingere este supusa apelului.

Incheierea de investire cu formula executorie, fiind data intr-o procedura gratioasa, nu este nici un impediment ca in cazul respingerii cererii de investire sau a apelului, cel interesat poate sa recurga la actiunea cambiala directa sau de regres.           Desi legea nu prevede expres obligatia depunerii protestului de neplata odata cu cererea de executare, este neindoielnic ca, in cazul in care posesorul cambiei intentioneaza sa urmareasca un debitor de regres, atat prin actiune cambiala directa, cat si prin executare cambiala, trebuie sa dovedeasca prin actul de protest refuzul de plata al acceptantului. In aceasta situatie posesorul-creditor al cambiei trebuie sa detina odata cu cererea de executare si protestul de neplata. De altfel, aceasta obligatie rezulta in mod implicit din art.61 alin.5, care prevede ca actul de protest trebuie sa fie reprodus in cuprinsul somatiei de executare.

Art. 61 alin.3 reglementand situatia cambiilor emise in strainatate, prevede ca acestea vor avea aceleasi efecte executorii ca o cambie emisa in tara, daca valoarea de titlu executor este admisa de legea locului unde cambia a fost emisa. Este aplicarea principiului locus regit actum, adica legea locului de emisiunea cambiei si nu legea locului de executare a acesteia.

Art. 61 din L.58/1934 care reglementeaza investirea cambiei este dezvoltat prin Normele – Cadru emise de Banca Nationala a Romaniei privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cambii si bilete la ordin pct.320.

Retineti!

Judecatoria este instanta cu competente in materia investirii cu formula executorie a tilurilor cambiale. Grefierul este acela care redacteaza incheierea de investire. Pentru acest motiv, el trebuie sa aiba o serie de cunostinte minimale din materia dreptului cambial. A se vedea Anexele 22-23 p. 82-83