Ancheta judiciara - caracterizare generala

ANCHETA JUDICIARA - CARACTERIZARE GENERALA

In cazul savarsirii unei infractiuni, aflarea adevarului si determinarea autorului sa-si recunoasca vina si sa faca marturisiri cat mai complete referitoare la aceasta ii revine anchetatorului, iar demersul efectuat in asemenea imprejurare poarta numele de ancheta.

Ancheta judiciara se poate defini drept o cercetare efectuata de catre un organ de stat (anchetator) desfasurata sistematic si organizata stiintific, in vederea strangerii dovezilor privitoare la o fapta ilegala, apoi a prelucrarii si verificarii acestora pentru a lamuri imprejurarile in care fapta s-a produs si pentru a stabili raspunderile (Mitrofan & colab., 1992).

Din perspectiva psihologica ancheta judiciara (urmarirea penala si cercetarea judecatoreasca) reprezinta o relatie interpersonala de tip special care reuneste, de regula, doua persoane cu interese opuse: un anchetator (conducatorul anchetei) care cauta sa dezvaluie un adevar, si un anchetat care, de cele mai multe ori, cauta sa-l acopere, sa-l ascunda sau sa-l prezinte intr-o maniera care sa limiteze cat mai mult consecintele care ar urma sa decurga.

In cadrul anchetei judiciare, orice demers pe care il intreprinde anchetatorul trebuie sa plece de la principiul prezumtiei de nevinovatie, care asigura obiectivitate rezultatelor acesteia.

In relatia anchetator-anchetat, indiferent daca acesta din urma este invinuit (sau inculpat), martor sau persoana nevinovata, elementul de interactiune il constituie convorbirea. In aceasta situatie insa, convorbirea nu trebuie inteleasa in forma simpla a unui dialog, a unei discutii, ci ca un proces deosebit de complex, un demers anevoios, o stare conflictuala profund tensionata in care, pe de o parte se incearca obtinerea de date cat mai veridice, iar pe de alta, ascunderea sau denaturarea acestora, esecul fiind posibil la oricare din cei doi protagonisti.

Ancheta judiciara presupune parcurgerea a doua faze care se succed logic, si anume, ancheta de urmarire penala si cercetarea judecatoreasca. Uneori prima faza poate lipsi (cand partile se adreseaza direct instantei de judecata sau in situatiile de extindere a actiunii penale datorita suficientei probelor cand cercetarea judecatoreasca indeplineste obiectivele urmaririi penale).

Ancheta de urmarire penala este infaptuita de specialisti apartinand politiei si Ministerului Public (procurori), iar cercetarea judecatoreasca este de competenta magistratilor.