CUNOASTEREA PERSONALITATII INFRACTORULUI DE CATRE ORGANELE JUDICIARE

Sectiunea I - Obligatia organelor judiciare
de a cunoaste personalitatea infractorului

Aceasta obligatie rezulta din numeroase texte de lege. Astfel, in art. 202 Cod de procedura penala, este prevazuta obligatia de a determina cauzele infractiunii, precum si "orice alte date de natura sa serveasca la solutionarea cauzei". Consideram ca aici sunt incluse si datele privitoare la persoana faptuitorului. De asemenea, dispozitiile art. 70 Cod de procedura penala, prevad ca inculpatul trebuie ascultat si in legatura cu date necesare stabilirii situatiei personale. Aceste prevederi trebuie coroborate cu cele ale art. 263, in care se precizeaza ca in rechizitoriu trebuie sa se se expuna si date privitoare la persoana inculpatului.

Pe langa aceste texte cu aplicare generala, le mentionim si pe cele ale art. 482 Cod de procedura penala privind ancheta sociala pentru minori.

In Codul penal intalnim numeroase texte referitoare la aceste obligatii. Astfel, art. 62 face referire directa la persoana condamnatului, iar art. 72 prevede ca la individualizarea pedepsei se tine seama si de persoana infractorului.

Sectiunea a II-a - Consideratii privind persoana infractorului

Notiunea de personalitate are sfere diferite, dupa cum desemneaza insusirile spirituale ale omului sau meritele deosebite ale acestuia.

Personalitatea infractorului are o sfera mai restransa, proprie, rezultata din cuprinsul art. 17 Cod penal, care defineste infractiunea ca o fapta a omului ajuns la o anumita limita de varsta si care este sanatos si responsabil sub aspect psihic.

Studiul infractorului reprezinta un obiectiv de seama al criminologiei, alaturi de studiul infractiunii si al criminalitatii.

Sectiunea a III-a - Factorii care influenteaza formarea personalitatii

Sunt grupati in doua categorii: obiectivi si subiectivi. Dintre factorii obiectivi fac parte: familia, scoala si mediul socio-profesional, iar factorii subiectivi sunt temperamentul si caracterul.

Sectiunea a IV-a - Repere bio-psiho-sociale ale personalitatii infractorului

§1. Varsta

Este studiata la criminologie, deoarece este cunoscut ca anumite fapte se savarsesc cu precadere la anumite grupe de varsta. Astfel, faptele de violenta se comit de persoanele adulte, deoarece copiii si batranii nu dispun de forta fizica necesara pentru a se implica in comiterea unor fapte de acest fel.

§2. Sexul

Este cercetat acest criteriu, deoarece exista infractiuni care se savarsesc cu precadere de catre barbati (faptele de violenta), iar altele de catre femei (inselaciunea). Altele pot fi savarsite numai de catre barbati (violul), iar altele numai de catre femei (prostitutia, pruncuciderea).

§3. Nivelul de scolarizare al faptuitorului

Este gresit sa se afirme ca persoanele cu un nivel de scolarizare redus comit mai frecvent infractiuni decat cele cu pregatire scolara medie sau superioara. In realitate, toate categoriile de persoane savarsesc fapte penale, cu deosebire ca cei cu pregatire inferioara sunt mai frecvent implicati in fapte de violenta, iar cei cu pregatire superioara comit fapte ce presupun cunostinte de specialitate: fals, delapidare, infractiuni la regim fiscal si chiar fapte ce presupun folosirea tehnicii de calcul.

§4. Deficiente de natura psihica

Potrivit art. 48 Cod penal, iresponsabilitatea constituie o cauza care inlatura caracterul penal al faptei. Organele judiciare sunt obligate sa ceara, din oficiu sau la solicitarea faptuitorului, efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice. Exista si situatii cand, potrivit art. 117 Cod de procedura penala, efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice este obligatorie, cum este cazul omorului deosebit de grav, prevazut de art. 176 Cod penal.

Criminologia studiaza numai nevrozele si psihozele care graviteaza la limita dintre licitul si ilicitul penal. O alta mare categorie de boli psihice - psihozele - constituie obiect de studiu doar pentru psihiatrie.

§5. Situatia consumului de droguri si de bauturi alcoolice

a. Consumul de droguri

Poate constitui un factor care favorizeaza sau inlesneste savarsirea de fapte penale. La noi, faptele savarsite in aceste conditii sunt inca destul de rar intalnite.

b. Consumul de bauturi alcoolice

Alcoolismul continua sa ramana una din cele mai primejdioase plagi sociale si constituie un factor criminogen mai ales pentru infractiuni de violenta. Problema alcoolismului si a raporturilor sale cu criminalitatea este deosebit de ampla si necesita abordari corespunzatoare, neputand fi rezolvata in afara unui sistem garantat de protectie sociala a individului.

§6. Particularitati etnice si rasiale

Studiul criminalitatii include, pe langa numarul faptelor comise, si insusirile specifice diferitelor rase. Aceste preocupari exista in special in tarile cu populatii compacte apartinand unor rase diferite: S.U.A., Republica Sud-Africana etc.

In Romania, persoanele apartinand altor rase sunt intr-un numar nesemnificativ. Dupa 1990, numarul acestora este in continua crestere si, o data cu aceasta, creste si numarul faptelor specifice rasei sau etniei: chinezi, arabi, africani, turci etc.

Organele judiciare intampina dificultati in cazul faptelor savarsite de tigani, deoarece nu cunosc legile dupa care ei se conduc, obiceiurile lor, existenta unor instante de judecata proprii etc.

§7. Modul de ocupare a timpului liber

Sociologia, pedagogia admit ca timpul liber inseamna odihna, divertisment si preocupari pentru dezvoltarea personalitatii. Modul de petrecere a timpului liber este in stransa legatura cu gradul de civilizatie, cu conceptiile despre viata ale omului, cu aspiratiile si idealurile sale.

O confirmare a faptului ca oamenii nu stiu sa-si foloseasca timpul liber o constituie si rezultatele unui studiu criminologic privind faptele de omor savarsite in judetul Iasi pe o perioada de 20 de ani (1 ianuarie 1969-31 decembrie 1988), care atesta ca cele mai multe fapte se savarsesc duminica si in sarbatorile legale sau religioase, anume de trei ori mai multe fapte decat intr-o zi lucratoare.

BIBLIOGRAFIE

1. R.M. Stanoiu, Introducere in criminologie, Bucuresti, 1989.

2. N. Giurgiu, Elemente de criminologie, Iasi, 1992.

3. Gh. Nistoreanu, C. Paun, Criminologie, Bucuresti, 1996.

4. Gh. Mihai, V. Popa, Repere criminologice, Bucuresti, 2000.

5. I. Iacobuta, Radiografia crimei, Iasi, 1995.

Subiecte pentru teme de control

1. Conceptul de personalitate.

2. Conceptul de personalitate a infractorului.

3. Factori care influenteaza formarea personalitatii.