TIPURILE, SUBTIPURILE SI VARIETATILE DESENELOR PAPILARE

TIPURILE, SUBTIPURILE SI VARIETATILE DESENELOR PAPILARE

Tipurile⁸ sunt grupe mari de desene papilare impartite dupa forma generala a crestelor care alcatuiesc regiunea centrala. Dupa acest criteriu, toate desenele papilare se impart in cinci tipuri fundamentale:

1) tipul arc (adeltic);

2) tipul lat (monodeltic);

3) tipul cerc (bideltic);

4) tipul combinat (polideltic);

5) tipul amorf.

Cele cinci tipuri fundamentale ale desenelor papilare prezinta, la randul lor, multiple particularitati care permit ca unele dactilograme sa poata fi deosebite cu usurinta de altele, desi ca forma generala sunt de acelas aspect.

Luandu-se in considerare si alte criterii ca nucleul, pozitia sau numarul deltelor fiecare tip se divide la randul sau in grupe mai mici numite subtipuri si varietati.

1. Tipul arc (adeltic)²

Tipul arc, cunoscut si sub numele de adeltic, este cel mai putin raspandit, insumand circa 7,1% din totalul dactilogramelor. El are o forma foarte simpla.

La desenele de tipul arc, crestele papilare pornesc de la o margine a

Prima definitie a tipurilor de desene papilare a fost facuta de Jean Evangheliste Purkinje. El a categorisit noua tipuri de desene papilare. Tipurile de dactilograme digitale definite de Purkinje au stat Ia baza tuturor clasificarilor si a clasificarilor adoptate mai tarziu pentru divizarea dactilogramelor in grupuri cat mai mici. (J.E Purkinje, Gomentatio de examine psyhologicoorgani visuset sistematis cutanei Breslau. 1823)

In greceste "a" = fara "delta" = delta

falangetei spre cealalta, urmand aceeasi directie cu crestele ce se afla in regiunea bazala din dreapta catre stanga.

Cu cat creste departarea fata de regiunea bazala, cu atat crestele papilar se curbeaza mai puternic formand o convexitate catre varf fara a se intoarce catre marginea de unde au plecat, fiind asemanatoare arcurilor de cerc de unde si denumirea de tip arc.

Datorita faptului ca dactilograma de acest tip nu are decat doua feluri de creste papilare (usor curbate si puternic curbate), in zona centrala nu se vor gasi laturi, cercuri si spirale iar cele trei regiuni specifice ale desenului papilar digital nu pot fi distinct limitate intre ele. Din aceasta cauza tipul arc nu are nici delte, fapt pentru care se mai numeste tip adeltic.

Tipul arc se imparte la randul sau in doua subtipuri:

Ø arc simplu;

Ø arc pin (piniform).

La subtipul arc simplu, denumit pe scurt arc, crestele papilare au forma unor linii curbate. formand o convexitate mai pronuntata catre varful falangetei. Crestele papilare de la baza desenului sunt aproape paralele cu santul de flexiune ce desparte falangeta de falangina. La acest subtip se pot intalni in functie de forma generala a crestelor ce-l formeaza, cinci varietati:

Ø arcuri paralele; (fig. 15)

Ø arc lipit dreapta; (fig. 16)

Ø arc Iipit stanga; (fig. 17)

Ø arc cu lat lipit dreapta; (fig. 18)

Ø arc cu lat lipit stanga. (fig. 19)

Latul se considera in dreapta sau stanga in functie de partea in care el isi are sectorul rotunjit. Arcuri paralele se considera atunci cand in campul papilar nu se formeaza nici o figura in afara acestor creste, care au traiectorie regulata de arc de la o margine la cealalta a falangetei. Arcul lipit (dreapta sau stanga) se formeaza in situatia cand una din crestele centrale este usor oblica si pe ea se sprijina alte creste. Aceste creste sunt lipite la capatul din dreapta de creasta de sprijin arc lipit dreapta sau aceasta creasta se afla situata in stanga si ele sunt lipite de ea la capatul lor din partea stanga arc lipit stanga.

In cazul arcului cu lat in centrul campului papilar apare o creasta ce are traiectoria unui lat care nu este liber, ci lipit de crestele invecinate.

Fig.15 Fig.16 Fig.17

Fig.18 Fig.19

Examinand un desen papilar din subtipul arc pin (piniform) se constata ca un numar de creste de la baza au o orientare paralela cu santul de flexiune, iar o anumita creasta situata mai spre centrul dactilogramei, dupa un anumit drum. capata brusc o traiectorie verticala ca un ax. Urmatoarele creste papilare ocolesc aceasta creasta sau se sprijina pe ea printr-o convexitate foarte accentuata si astfel intreaga figura ia forma unui pin sau brad, de unde si denumirea specifica.

La subtipul arc pin (ca si la arcul cu lat lipit dreapta sau stanga) se creeaza uneori o figura in forma de triunghi, care nu trebuie confundata cu delta, pentru ca laturile ei nu reprezinta liniile marginale a trei regiuni distincte (limitantele). Aceasta forma de delta se numeste delta falsa.

La arcul pin, regiunea centrala poate fi mai usor delimitata, existand un inceput de desen central intre creasta paralela cu santul de flexiune situata la baza axului vertical si cea care-l inconjoara pe la varf. Subtipul arc pin se prezinta in trei varietati:

Ø arc pin (fig. 20);

Ø arc pin cu ax in dreapta (fig. 21);

Ø arc pin cu ax in stanga (fig. 22).

 

Fig. 20 , Fig. 21 , Fig. 22

2. Tipul lat (monodeltic)

Acest tip al desenelor papilare este cel mai raspandit insumand 59,7% din totalul dactilogramelor.

Este denumit tip lat acel desen papilar in care una sau mai multe creste din regiunea centrala pornesc dintr-o margine a desenului papilar de pe falangeta, se indreapta catre marginea opusa, fara sa o atinga, se inconvoaie, formand o bucla (lat) si se intorc la marginea de unde au plecat. Deci, denumirea vine de la forma generala a crestelor papilare din regiunea centrala, care sunt asemanatoare unor laturi introduse unul in altul. In literatura de specialitate dactilogramele de acest fel se mai numesc si bucle¹.

Examinand un lat in mod izolat, se disting la el urmatoarele parti componente: (fig. 23.).

a

Fig. 23 - Structura unui lat:   b

a) capul latului (partea rotunjita);

b) bratele latului;  c

c) deschizatura latului;

Laturile pot fi orientate vertical, oblic sau orizontal si totodata, pot avea bratele lungi scurte.

La tipul lat se disting destul de usor cele trei regiuni specifice desenului papilar digital, precum si cele doua limitante. In punctul unde se intalnesc aceste regiuni se formeaza numai o singura delta, astfel ca acest tip de dactilograme se mai numeste si tip monodeltic. Delta se gaseste intotdeauna in partea opusa deschizaturii latului.

__________ ______ ____ _____ _______ ______ ____________

In greceste "monos" = singur, "delta" = delta.

Dr. Constantin urai Elemente de criminalistica si tehnica criminala - Politie stiintifica. Bucuresti 1947. pag.125

Pentru ca un desen papilar sa fie incadrat in tipul lat, este suficient sa aiba in regiunea centrala cel putin un singur lat liber, cu conditia ca acesta sa nu fie lipit de una din limitante.

In cazul cand in centrul desenului se gaseste un singur lat si acesta nu este liber, atunci dactilograma respectiva face parte din tipul arc, subtipul arc simplu sau arc pin, varietatea cu lat in dreapta sau in stanga.

Desenul papilar de tip lat, in functie de cele doua pozitii posibile ale deltei si ale deschizaturii latului are doua subtipuri:

Ø Subtipul lat dextrodeltic¹²;

O dactilograma se considera ca face parte din acest subtip, atunci cand in desenul papilar delta se afla in partea dreapta, iar deschizatura latului se afla in stanga. Deci, latul porneste din partea stanga, formeaza bucla si se intoarce in aceeasi parte (vezi fig. 24.).

Ø Subtipul lat sinistrodeltic¹³.

Se apreciaza ca face parte din acest subtip, dactilograma care are delta in partea stanga, iar deschizatura latului in partea dreapta. Latul porneste din dreapta, formeaza bucla si se intoarce de unde a plecat. (vezi fig. 25).

 

Fig. 24 Fig. 25

Sunt situatii cand divizarea in subtipurile descrise nu este suficienta, pentru excluderea din faza examinarilor dactiloscopice a uneia sau alteia din dactilograme, astfel ca in continuare se iveste nevoia de a micsora mai mult grupurile pentru a putea exclude si alte desene papilare care la prima vedere par asemanatoare. Un element nou ce poate fi luat in considerare in micsorarea grupurilor la tipul lat este forma deosebita a nucleului.

Nucleul acestui tip de desen papilar este constituit din latul cel mai ulterior din regiunea centrala, cu tot ce este cuprins intre bratele sale.

In functie de forma sub care se prezinta nucleul, dactilogramele monodeltice se divid in 12 varietati, indiferent de faptul ca subtipul este dextro sau sinistrodeltic astfel:

In latineste dextro = dreapta

In latineste "sinister" = stang.

Ø latul simplu, cunoscut sub denumirea de nucleu alb, este forma clasica a tipului monodeltic. Nucleul este format dintr-un lat care intre bratele sale nu mai are nici o figura papilara (fig. 26);

Fig. 26

Ø latul simplu cu inel, cu butoniera sau bifurcat este la fel cu cel descris mai sus cu deosebirea ca pe traseul unuia din bratele latului se formeaza unul din cele trei detalii (fig. 27 - 29). Cand se formeaza doua sau toate, cele trei detalii deodata pe traseul latului, varietatea poarta denumirea detaliului cel mai apropiat de capul Iatului;

Fig 27 Fig. 28 Fig. 29

Ø latul cu punct (cu fragment sau cu mai multe puncte), atunci cand latul simplu are intre bratele mentionate (fig. 30 - 32;

 

Fig. Fig. 31 Fig. 32

Ø latul liniar este dactilograma cu nucleul format dintr-o bucla ce inconjoara una, doua, trei sau chiar mai multe creste liniare. Cand intre bratele latului se gaseste numai o creasta rectilinie se numeste lat liniar (propriu-zis) sau lat cu bagheta (fig. 33). Cand sunt mai multe creste poarta, dupa caz, denumirea de lat biliniar, triliniar sau multiliniar (fig. 33 - 36);

Fig. 33 Fig.34 Fig. 35 Fig. 36

Ø latul liniar cu inel, cu butoniera sau bifurcat se considera atunci cand are in nucleu o singura creasta papilara, care se bifurca sau care are pe traseul sau fie un inel, fie o butoniera (fig.37 - 39)

Fig. 37 Fig. 38 Fig. 39

Ø latul racheta este, nucleul format dintr-un lat ale carui brate, in loc sa mearga paralel, se unesc dupa o scurta distanta, luand forma unei rachete de tenis (fig. 40);

Ø latul cu semn de intrebare, are in interiorul sau o creasta papilara care se curbeaza Ia capatul superior luand forma unui semn de intrebare (fig. 41);

Ø latul concav este, dactitograma al carei nucleu se formeaza dintr-un lat sau mai multe, care au un traseu de forma concava fata de santul de flexiune a falangetei (fig. 42);

Fig. 40 Fig. 41 Fig. 42

Ø laturile suprapuse simple se intalnesc la dactilograma al carei nucleu este constituit dintr-o bucla ce inconjoara doua laturi alaturate ale caror brate invecinate se intersecteaza reciproc (fig. 43). Cand in interiorul laturilor suprapuse se gaseste cate o bagheta, se numesc laturi suprapuse liniare (fig. 44);

 

Fig. 43 Fig. 44

Ø laturile comune (adiacente), simple sau liniare se gasesc la dactilograma monodeltica al carei nucleu are in interior doua laturi care au un brat comun, fiecare lat putand contine cate o creasta papilara izolata (fig. 45 - 46);

Ø laturile duble (paralele), simple sau liniare se intalnesc la desenele papilare cu nucleul format dintr-un lat in interiorul caruia se gasesc alte doua laturi independente si paralele ce pot contine fiecare la randul lor cate o bagheta (fig. 47 - 48);

Fig. 45 Fig. 46

Fig. 47 Fig. 48

Ø nucleul monodeltic exceptional se intalneste la dactilogramele digitale ale caror laturi centrale inconjoara una sau mai multe figuri avand forme ce nu pot fi incadrate in nici una din varietatile enuntate (fig. 49 - 50).

 

Fig. 49  Fig. 50

3. Tipul cerc (bideltic)

Este format din creste papilare care urmeaza circular curbura falangetei si, prin unirea cu punctul de plecare, dau nastere la doua unghiuri situate in extremitati opuse, intre bratele acestor doua unghiuri, crestele papilare existente se rotesc asemanator unui vartej de unde si numele de tip cerc sau vertical.

Dactilograma de tip cerc ca si cea de tip lat, are intotdeauna in structura ei clar delimitate cele trei regiuni specifice desenului papilar digital. Deoarece, la acest desen papilar, centrul se prezinta in forma de cercuri concentrice, in spirale, in forme ovoidale sau in laturi contrare - care se incolacesc intre ele - regiunea centrala va fi un desen complet inclus si de forma circulara, astfel incat cele trei regiuni se intalnesc in doua puncte unde se formeaza doua delte; de aceea se mai numeste si tip bideltic.

Dactilogramele digitale bideltic pot fi recunoscute dupa configuratia crestelor papilare care formeaza nucleul desenului si, in raport cu acesta, sunt divizate in sapte subtipuri:

Ø Subtipul circular, este dactilograma al carei nucleu il constituie o creasta papilara asemanatoare unui cerc. Acest subtip are cinci varietati:

- cercuri concentrice: nucleul are aspectul de cercuri independente introduse unul intr-altul si care se succed fara a se atinge in vreun punct (fig. 51)

- cerc legat: nucleul are forma unui cerc introdus intr-un alt cerc cu care este tangent intr-unul sau mai multe puncte (fig. 52);

 

Fig. 51 , Fig. 52

- cerc cu spirala spre dreapta sau spre stanga: nucleul este constituit dintr-un cerc urmat de o creasta papilara lipita sau libera, ce se roteste ca o spirala in jurul acestuia. Sensul de rotatie poate fi spre dreapta sau spre stanga (fig.53);

Fig. 53

a) spre dreapta b) spre stanga

- cerc cu punct, in interiorul nucleului circular exista o creasta papilara sub forma unui punct, sau a unui fragment de creasta papilara (fig. 54);

Fig. 54

a) cu punct b) cu fragment

- cerc neregulat, nucleul este constituit dintr-un cerc cu sau fara punct, inconjurat de creste papilare ce au o forma care nu poate fi incadrata in nici una din varietatile enuntate (fig. 55).

Fig. 55

Ø Subtipul spirala este dactilograma de tip cerc al carei nucleu il formeaza o creasta papilara care se roteste ca o spira ce se departeaza de punctul central, cu sensul de rotire spre dreapta sau spre stanga. Ea se prezinta sub trei varietati, si anume:

- spirala simpla, este desenul papilar digital cu nucleul constituit dintr-o singura creasta ce se roteste departandu-se de ax, cu sensul spre dreapta sau spre stanga (fig. .56);

Fig. 56

- spirala dubla este desenul papilar constituit din doua creste papilare paralele ce se rotesc impreuna in acelasi sens sau in sensuri contrare, departandu-se de ax spre dreapta sau spre stanga (fig. 57);

Fig. 57

- latul spirala este dactilograma care are nucleul format dintr-un lat ale carui brate se rotesc ca o spirala dubla, cu sensul spre dreapta, sau spre stanga (fig. 58)

Fig. 58

Ø Subtipul ovoidal (elipsoidal) se caracterizeaza prin existenta unui nucleu format dintr-o creasta papilara care in traiectoria sa ia aspectul unui oval alungit perpendicular pe santul de flexiune, orizontal sau oblic spre dreapta ori spre stanga (fig. 59)

Fig. 59

Ø Subtipul racheta, are nucleul constituit dintr-o creasta papilara care, in traiectoria sa, ia forma unui oval ascutit la baza si terminal cu o bagheta care ii da aspectul unei rachete de tenis orizontala sau perpendiculara pe santul de flexiune ori inclinata fie spre dreapta, fie spre stanga desenului (fig. 60)

Fig. 60

Ø Subtipuri laturi gemene, sau contrare este dactilograma care are nucleul constituit din doua laturi contrare ce se incolacesc intre ele si ale caror brate se indreapta in directii opuse, desenul regiunii centrale semanand cu un vartej (fig. 61)

Fig. 61

Ø Subtipul bideltic buzunar, se defineste printr-un nucleu constituit din doua laturi independente ale caror brate se indreapta in aceeasi directie spre dreapta sau spre stanga - dar unul il inconjoara pe celalalt, dand regiunii centrale aspectul unui bob de fasole sau al unui buzunar (fig. 62). Acest subtip este produs de combinarea a doua nuclee monodeltice finalizate cu un desen papilar ce are in compunere doua delte.

Fig. 62

Ø Subtipul bideltic combinat, rezulta din amestecul unui nucleu monodeltic cu un desen adeltic (fig. 63)

Fig. 63

Ø Subtipul bideltic exceptional, se caracterizeaza prin aceea ca desenul papilar desi are doua delte, nucleul sau are o forma care nu poate fi incadrata la nici unul din subtipurile bideltice enuntate (fig. 64).

Fig. 64

IV. 2 4. Tipul polideltic¹

Acest tip cuprinde dactilogramele digitale care au o forma mai rar intalnita si este constituit din combinarea unuia sau a doua desene de tipul lat cu unul de tip cerc, sau prin combinarea a doua desene de tip cerc, in urma careia rezulta intotdeauna un desen papilar cu mai mult de doua delte, de unde si denumirea de tip polideltic.

In raport cu numarul deltelor, tipul combinat se imparte in doua subtipuri:

- Subtipul trideltic caracterizat prin existenta a trei delte rezultate din combinarea unei dactilograme de tipul lat cu una de tip circular (fig. 65a).

- Subtipul quatrodeltic se caracterizeaza prin existenta a patru delte rezultate din combinarea a doua dactilograme de tipul circular sau a uneia de tip circular cu doua de tip lat (fig. 65b)

Fig. 65a  Fig. 65b

IV. 2 5. Tipul amorf⁴

Tipul amorf cuprinde dactilogramele digitale care au crestele nesistematizate pe regiuni. Caracteristica sa consta in topografia neregulata a crestelor papilare, de unde isi trage si denumirea de amorf. Totusi, si la aceste desene papilare se pot distinge anumite particularitati care au determinat divizarea lor in trei subtipuri, dupa cum urmeaza:

In greceste "polys" = mai multi, numeros

In greceste "tri" = trei

In greceste "quatre" = patru

In greceste "amorphos" = fara forma

Ø Subtipul simian¹. Remarcat pentru prima data in anul 1883, este constituit din desenele papilare digitale ale caror creste, in configurarea lor, nu au nici o trasatura comuna cu celelalte tipuri. Descoperitorul acestei forme, Charles Fèrè, fost director al Laboratorului criminalistic din Lyon, il descria astfel: "De, la baza falangetei pornesc din acelasi punct doua feluri de linii, unele paralele cu pliul articular, altele elipsoidale cu varful plasat aproape de extremitatea degetului.

Acest sistem de linii circumscriu un spatiu de linii drepte verticale si oblice fata de axul longitudinal al degetului si dispuse in evantai"².

Subtipul simian, caracteristic maimutelor, a fost intalnit de Fèrè la sase epileptici si, sub forma asemanatoare, a mai fost gasit la unii degenerati si deficienti mintal, in Romania acest tip de desen papilar nu a fost intalnit.

Ø Subtipul danteliform. Desenul papilar la acest subtip este format, in total sau in parte, din fragmente de creste papilare care cad perpendicular pe santul

flexiune avand o forma asemanatoare unei ghirlande sau verigilor incomplete ale unui lant. Aceste fragmente de creste se succed neregulat, iar uneori sunt presarate cu sectoare punctiforme, creand aspectul unei dantele, de unde si denumirea subtipului³. Atunci cand dactilograma este numai partial formata din fragmente cu caracteristicile descrise mai sus, apare o combinatie de creste papilare danteliforme, cu creste papilare normale, desenul respectiv facand parte tot din subtipul danteliform, varietatea danteliform combinat (vezi fig. 66).

Fig. 66a  Fig.66b

Desene papilare cu zone danteliforme au facut obiectul cercetarilor si in preocuparile specialistilor din India, S.U.A. si din alte tari.

S-a stabilit ca desenele papilare danteliforme sunt individuale atat de la individ la individ, cat si de la deget la deget. Prezenta statornica a tipului de desen papilar danteliform la membrii unei familii cu patru generatii a demonstrat ca el este rezultatul unor mutatii cromozomice, cu caracter ereditar, si nu a unei cauze accidentale⁴

In latineste "simius" = maimuta

Ch Fèrè, Note sur Ies empreints de la pulpe des doights et des gros octeel, Paris, 1891

Dr. Constantin Turai si C.Panghe. Un nou tip de desen papilar digital palmar si plantar "tipul danteliform" si problemele de clasificare si identificare medico-legala si criminalistica pe care Ie ridica. Comunicare tinuta Ia Societatea de stiinte medical, sectia medico-legala, Bucuresti 1963

Dr. Constantin Turai si C. Panghe, Cercetari eredo-biologice si criminalistice privind desenele papilare digitale, palmare si plantare cu zone danteliforme. Arhiva lnstitutului de medicina Iegala "Prof dr. Mina Minovici". Bucuresti 1969.

Ø Subtipul nedefinit, il constituie dactilogramele carora, din cauza distrugerii dermului, ca urmare a unor Ieziuni ori a existentei unei cicatrice, nu li se poate distinge subtipul dupa criteriul formei regiunii centrale (fig. 67)

Fig. 67