CONTINUTUL CONSTITUTIV AL INFRACTIUNII DE CONTRABANDA

CONTINUTUL CONSTITUTIV AL INFRACTIUNII DE CONTRABANDA

1. Latura obiectiva:

Aspectul obiectiv sau latura obiectiva a continutului infractiunii desemneaza totalitatea conditiilor cerute de norma de incriminare privitoare la actul de conduita pentru existenta infractiunii. Elementele componente ale laturii obiective care trebuie examinate in vederea stabilirii acesteia sunt: elementul material, urmarea imediata si legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata.

Elementul material al infractiunii de contrabanda sau actul de conduita interzis prin norma de incriminare se exprima exclusiv printr-o

actiune, respectiv - trecerea peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal de marfuri sau de alte bunuri. Prin trecerea peste frontiera trebuie inteles atat introducerea cat si scoaterea din tara a marfurilor sau altor bunuri. Si intr-o situatie si in cealalta, se realizeaza o eludare a regulilor de control vamal, adica marfurile sau bunurile trecute peste frontiera in modalitatea incriminata sunt sustrase regimului vamal. Din aceasta perspectiva s-a apreciat ca elementul material al infractiunii de contrabanda are un caracter complex deoarece 'reuneste' un act de introducere sau de scoatere din tara a marfurilor si un act de sustragere de la aplicarea regimului vamal. In realitate avem de-a face cu un singur act, acela de trecere a marfurilor peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal prin aceasta realizandu-se sustragerea de la aplicarea regulilor vamale. Conditia sau cerinta esentiala a elementului material al contrabandei se refera la locul savarsirii ei.In conformitate cu art. 175 din L nr. 141/1997, cerinta intrinseca a laturii

obiective este imprejurarea ca infractiunea de contrabanda se comite prin alte locuri decat cefe stabilite pentru controlul vamal.

Potrivit art. 2 alin. 1 din L. nr. 141/1997, introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor, a mijloacelor de transport si a oricaror alte bunuri este permisa numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. Reluand aceasta problema, prevederile din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei, aprobata prin L. nr. 243/2002, dispun ca trecerea frontierei de catre persoane, mijloace de transport, marfuri si alte bunuri se face prin punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului international. Trecerea frontierei se poate face si prin alte locuri, in conditiile stabilite de comun acord prin documente bilaterale incheiate de Romania cu statele vecine. Art. 9 din ordonanta precizeaza ca deschiderea de noi puncte de trecere sau inchiderea temporara ori definitiva a celor existente se face prin hotarare a Guvernului. Guvernul Romaniei da publicitatii lista cuprinzand punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului international, punctele de mic trafic si treceri simplificate.

Deschiderea ocazionala a unor puncte de trecere in vederea desfasurarii unor activitati cu caracter festiv sau religios si orarul lor de functionare se efectueaza cu aprobarea inspectorului general al politiei de frontiera.

Cat priveste notiunile de punct de trecere a frontierei, punct de mic trafic si punct destinat trecerilor simplificate, acestea sunt definite la art. 1 lit. i. si j. din O.U.G. nr. 105/2001. Potrivit acestora, punctul de trecere a frontierei este un loc organizat de Guvernul Romaniei pentru trecerea frontierei de stat, iar punctul de mic trafic si punctul destinat trecerilor simplificate sunt locuri organizate de Guvern pentru trecerea frontierei de stat a persoanelor din zona de frontiera, intr-o forma simplificata, convenita prin conventii si acorduri incheiate cu statele vecine.

Asadar, trecerea marfurilor sau bunurilor prin alte locuri decat cele prevazute la art. 2 alin. 1 din L. nr. 141/1997, art. 8 si 9 din O.U.G. nr. 105/2001 astfel cum sunt definite la art. 1 lit. i. si j. din aceeasi ordonanta constituie elementul material al contrabandei. De asemenea, constituie alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal si locurile de trecere inchise temporar sau definitiv prin hotarare a Guvernului.

In punctele de trecere se organizeaza si se efectueaza controlul de frontiera al persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si altor bunuri atat la intrarea cat si la iesirea din tara, precum si controlul vamal. Controlul de frontiera are ca scop verificarea si constatarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege pentru intrarea si iesirea in/din tara a persoanelor, mijloacelor de transport, marfurilor si altor bunuri (art. 11 din O.U.G. nr. 105/2001). Controlul vamal urmareste prevenirea incalcarii reglementarilor vamale si stricta respectare a conditiilor si termenelor legale, precum si descoperirea fraudelor vamale (art. 56 alin. 1 din Regulamentul de aplicare a Codului vamal al Romaniei, aprobat prin H.G. nr. 1114/2001).

Desi in lege nu se prevede expres, este limpede ca trecerea marfurilor sau bunurilor peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal duce la eludarea controlului, la sustragerea de la regimul vamal.

Urmarea imediata a infractiunii de contrabanda consta in starea de pericol creata pentru acele interese ale statului care privesc regimul vamal si, eventual, in producerea unei pagube materiale reprezentand sumele legal cuvenite pentru operatiunile de trecere a bunurilor peste frontiera si nepercepute.

Pornind de la faptul ca legea nu a stabilit expressis verbis vreo conditie privitoare la rezultatul infractiunii de contrabanda, in literatura juridica s-a exprimat parerea potrivit careia aceasta ar avea ca rezultat intotdeauna o stare de pericol si niciodata o vatamare materiala. De

asemenea, eventualele pagube materiale inregistrate de stat au fost considerate 'consecinte subsecvente consecutive''. Drept urmare, s-a concluzionat ca infractiunea de contrabanda 'nu constituie, in principiu, o fapta penala de rezultat material sau o infractiune de prejudiciu'.

Realitatea obiectiva ne arata ca anual, prin fapte de contrabanda se aduc prejudicii de miliarde de lei bugetului de stat si ca ratiunea pentru care a fost incriminata aceasta fapta consta, in primul rand, in interesul statului de a inlatura pagubele ce i se produc. Din acest punct de vedere consideram ca urmarea imediata a contrabandei este complexa.

Legatura de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata a contrabandei, oricare ar fi ea (starea de pericol sau prejudiciul cauzat statului) rezulta din materialitatea faptelor- ex re[1].

2. Latura subiectiva

Latura subiectiva ca element al continutului infractiunii cuprinde totalitatea conditiilor cerute de lege cu privire la atitudinea constiintei si vointei faptuitorului fata de fapta si urmarile acesteia, pentru caracterizarea ei ca infractiune[2]. Elementul subiectiv principal in care se exprima mai evident atitudinea constiintei si vointei fata de fapta si urmarile ei este vinovatia. Contrabanda, in forma incriminata la art. 175 din L nr. 141/1997, se savarseste numai cu intentie directa. Cu alte cuvinte, subiectul activ nemijlocit al contrabandei are reprezentarea rezultatului faptei si urmareste producerea lui prin ducerea la bun sfarsit a actiunii sale.

Vechea reglementare (L. nr. 30/1978) prevedea in textul de incriminare (art. 72) scopul sustragerii bunurilor de la regimul vamal. In felul acesta, legea vamala indica precis forma de vinovatie specifica infractiunii de contrabanda si anume intentia directa, calificata prin conditia speciala a scopului urmarit de faptuitor.

Actuala lege (L. nr. 141/1997) a renuntat la aceasta explicatie, limitandu-se sa enunte actiunea incriminata, respectiv trecerea peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal, de marfuri sau de alte bunuri.

Din context rezulta, insa, fara indoiala ca nimeni nu se incumeta la o asemenea fapta decat cu un scop si anume acela al eludarii regimului juridic vamal. De altfel, in doctrina penala s-a admis ca, de cele mai multe ori, prin fapta infractionala se urmareste un scop, "care devine un fir conducator al intregii atitudini a constiintei infractorului, al vinovatiei lui". Scopul presupune in ultima analiza o situatie la care aspira cel ce savarseste fapta. Prin urmare, in fata evidentei, legiuitorul a considerat de prisos indicarea unui element care, oricum, rezulta din logica lucrurilor.

Subiectul activ al infractiunii de contrabanda are reprezentarea ca savarsind actiunea interzisa de lege produce o stare de pericol pentru buna si normala desfasurare a relatiilor sociale din domeniul vamal. Totodata, este in afara de orice indoiala ca faptuitorul urmareste sustragerea marfurilor si a bunurilor de la regimul vamal. in concluzie, el actioneaza cu intentie directa in sensul prevederilor art. 19 alin. 1, pct. 1, lit. a. C. pen. In privinta mobilului sau motivului care determina savarsirea contrabandei, legea nu prevede o 'conditie subiectiva necesara' pentru existenta infractiunii. Totusi, daca din probele administrate rezulta ca faptuitorul a actionat din motive josnice (cum ar fi: lacomia, dorinta de inavutire rapida sau profitand de o calamitate) se pot retine in sarcina sa circumstantele agravante prevazute la art. 75 alin. 1 lit. d. si f. din C. pen. In literatura de specialitate s-a considerat ca trecerea peste frontiera in conditii de eludare a regimului juridic vamal a unor bunuri din patrimoniul cultural national sau arhivistic trebuie sa fie retinuta ca fapta comisa din motive josnice si, in consecinta, sa se aplice prevederile referitoare la circumstanta agravanta respectiva (art. 75 alin. 1 lit. d. C, pen.). Mobilul infractiunilor, inclusiv al contrabandei, trebuie cunoscut pentru a se intelege vointa de savarsire a faptei, complexitatea si gradul de periculozitate sociala[3].

In fine, trebuie precizat ca latura subiectiva a contrabandei, ca a oricarei infractiuni, adica vinovatia, mobilul si scopul, toate fiind manifestari ale psihicului uman, vor rezulta din materialitatea faptelor si a circumstantelor in care acestea s-au comis. Mai exact, este vorba de substantialitatea faptei savarsite si de circumstantele materiale care au premers, au acompaniat si au urmat comiterii faptei[4].

SECTIUNEA VI.LEGEA NR.86 DIN 10 APRILIE 2006

Legea nr. 86/2006 este de fapt o revizuire a legii nr.141/1997 si aducerea acesteia la cerintele Uniunii Europene.S-au modificat mai multe articole pentru ca legea sa corepunda cerintelor actuale.Articolele modificate fata de legea nr.141/1997 au o clauza care spune ca articolele intra in vigoare la data aderarii Romaniei la U.E.

Prezenta lege asigura aplicarea Regulamentului Consiliului (CEE) nr. 2.913/92 de instituire a Codului vamal comunitar, cu modificarile ulterioare, publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene nr. 302/1992.

Aceasta lege a fost adoptata in vederea aderarii la Uniunea Europeana.Articolul 285 precizeaza ca Autoritatea Nationala a Vamilor este desemnata ca autoritate competenta sa aplice pentru Romania, la data aderarii la Uniunea Europeana, prevederile Conventiei privind utilizarea tehnologiei informatiilor de catre serviciile vamale, incheiata la 26 iulie 1995, in temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana - JO C 316, 27 noiembrie 1995, p. 34 - si ale Conventiei cu privire la asistenta reciproca si cooperarea intre administratiile vamale, incheiata la 18 decembrie 1997, in temeiul art. K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeana - JO C 24, 23 ianuarie 1998, p. 2.

Art. 288. - (1) Prezentul cod intra in vigoare la 60 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

(2) Pe aceeasi data se abroga: Legea nr. 141/1997 privind Codul vamal al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 180 din 1 august 1997, cu modificarile si completarile ulterioare; art. 7 din Ordonanta Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al Romaniei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 213 din 31 august 1993, aprobata cu modificari prin Legea nr. 102/1994, cu modificarile si completarile ulterioare.

(3) Declararea electronica si sistemele automatizate pentru punerea in aplicare a gestiunii de risc si schimbul electronic de date intre birourile vamale de intrare, import, export si iesire, prevazute la art. 40, 60-62 si 202-204, se pun in aplicare in termen de 3 ani de la intrarea in vigoare a prezentului cod.

(4) Dispozitiile cuprinse la art. 245 alin. (2) si (3), art. 247, art. 252 si art. 255 alin. (2) si (3) intra in vigoare la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana.