Cercetarea urmelor de sange

Cercetarea urmelor de sange

Urmele de sange detin o pondere particulara in cadrul investigarii criminalistice.

Sangele detine aproape 1/13 din greutatea unei persoane si se compune din 2 parti principale: plasma si elementele celulare formate din globule rosii- hematii, globule albe - leucocite si trombocite.

La fata locului urmele de sange se prezinta sub forma de picaturi, stropi, dare, si sunt consecinta unei actiuni violente exercitate asupra corpului persoanei, de natura sa determine, direct sau indirect, leziuni ale vaselor sanguine.

Culoarea urmelor de sange difera in functie de vechimea, cantitatea, natura suportului si factorii care actioneaza asupra lor: temperature, lumina, agenti fizici si chimici. O urma proaspata are o culoare rosu-stacojiu si un luciu caracteristic. Cu timpul luciul dispare iar culoarea se transforma in maroniu si negru.

O influenta importanta asupra urmelor de sange o au actiounile exercitate de om, respective de persoana care cauta sa indeparteze pata prin razuire, spalare sau prin distrugerea suportului sau a portiunii sale care contine urma, cum ar fi de pilda arderea prosopului, a batistei, decuparea unei portiuni din material, etc.

Expertiza urmelor de sange incadrata in categoria mai larga a expertizelor biocriminalistice este destinata sa ofere clarificari la numeroasele intrebari formulate de organele judiciare si anume daca urma este sau nu este sange, daca este de natura umana sau animala, caror grupe din sistemul AB0, serice, enzimatice sau limfocitare apartine sangele, care este organul din care provine, daca contine alcool sau elemente de natura toxica, sangele apartine unui barbat sau unei femei, care este vechimea aproximativa a urmei, etc.

Descoperirea urmelor sangvinolente

Cautarea urmelor de sange se efectueaza potrivit particularitatilor locului sau suportului cercetat, ea fiind orientata in cateva directii principale:

imbracamintea si corpul persoanelor antrenate in infractiune, urmele pot ramane in profunzimea tesaturii, la cusaturi, in mansete, pe rama pantofului, sub unghii, in par, etc.

Portiunea de teren si obiectele aflate la locul savarsirii infractiunii sau in locul in care a fost gasit cadavrul (covoare, dusumea, ziduri, usi, etc);

Instrumentele folosite in savarsirea infractiunii (cutite, topoare, etc)

Instalatii sanitare, vasele alte obiecte ce ar fi putut servi la inlaturarea urmelor sau la transportul cadavrului.

Depistarea petelor suspecte se face cu surse de lumina care dispun de filtre de culoare (rosii/verzi) capabile sa scoata mai bine in evidenta urma. Frecvent se foloseste lampa de radiatii UV. Este necesar sa se aplice si metode biologice pentru a se stabili daca pata este intradevar de sange.

Primele reactii la care se apeleaza au un caracter orientativ sau de probabilitate, pe baza de apa oxigenata sau luminol. Alte reactii relativ specifice sunt cele determinate de acidul sulfuric,reactivul Medinger sau reactivul Adler. Folosirea reactivilor tb sa se faca cu prudenta pt a lasa deschisa posib examinarii complexe a urmelor in conditii de laborator.

Fixarea: prin descriere in procesul - verbal, fotografiere. Precautii pt prevenirea contaminarii urmelor si de aici anularea posib de investigare genetica.

Ridicarea urmelor de sange - prezinta particularitati indeosebi in cazul celor ce se gasesc pe obiecte care nu pot fi transportate.

Pete uscate se pot razui sau racla impreuna cu o parte din suport (urme pe ob care nu pot fi transp).

Balti - se pot absorbi cu pipeta sau hartia de filtru, insa vor tb examinate cu max urgenta.

Pe zapada se ridica prin introducerea sub ac a unei hartii/tifon

Crengile, frunzele se taie, pamantul, nisipul se ridica cu totul.

Nu se ambaleaza ob purtatoare de urme de sange in stare uda si mai ales in material plastic. Nu se ambaleaza imbracaminte sau obiecte purtatoare de pete de sange in saci de plastic ci in saci de hartie.

Expertiza biocriminalistica a urmelor de sange

Expertiza urmelor de sange incadrata in categoria mai larga a expertizelor biocriminalistice este destinata sa ofere clarificari la numeroasele intrebari formulate de organele judiciare si anume daca urma este sau nu este sange, daca este de natura umana sau animala, caror grupe din sistemul A.B.O., serice, enzimatice sau limfocitare apartine sangele, care este organul din care provine, daca contine alcool sau elemente de natura toxica, sangele apartine unui barbat sau unei femei, care este vechimea aproximativa a urmei, in ce conditii este posibil sa se fi format urma, careia dintre pers indicate in actul de dispunere a expertizei i-ar putea apartine sangele, daca poate fi satbilit profilul ADN etc.