Tactica ascultarii propriu-zise a persoanei vatamate

Tactica ascultarii propriu-zise a persoanei vatamate

Pregatirea in vederea ascultarii victimei presupune:

studierea materialului cauzei

studierea persoanelor ce urmeaza a fi ascultate

intcmirea planului de ascultare

Tactica audierii in faza relatarii libere:

1) verificarea identitatii - reprezinta primul moment al audierii propriu-zise.

Dupa ce organul judiciar s-a edificat cu privire la identitatea persoanei vatamate, i se face cunoscut obiectul cauzei si i se arata faptele si imprejurarile in legatura cu care va fi ascutata, posibilitatea de a se constitui parte vatamata, parte civila, de a renunta la acest drept si de a fi ascultata in calitate de martor.

2) Conduita tactica in momentul ascultarii libere: organul judiciar trebuie sa se ghideze dupa:

Ascultarea persoanei vatamate cu rabdare si calm, fara a-l intrerupe (chiar daca faptele sunt relatate cu lux de amanunte);

Evitarea oricarui gest, reactie sau expresie, mai ales ironica (aborbare sau dezabrobarea afirmatiilor);

Ajutarea cu mult tact fara a sugestiona sub nici o forma;

Reorientarea relatarii spre obietul marturiei (daca martorul se pierde in amanunte sau se abate de la subiect);

Poate nota aspecte mai seminificative fara a proceda cu ostentatie ;

Relatarea spontana prezinta unele avantaje:

Persoana vatamata poate relata imprejurari necunoscute de organul de urmarie penala pana la acea data;

Pot aparea date din care sa rezulte savarsirea altor fapte penale de catre invinuit sau inculpat;

Organul de urmarire penala are posibilitatea sa studieze modul in care victima isi formuleaza declaratiile;

Pot fi evaluate sinceritatea si buna-credinta a victimei sau dorinta de razbunare.

Conduita tactica in momentul formularii intrebarilor - nu are caracter obligatoriu, teoretic; insa in practica, organul judiciar este nevoit sa formuleza intrebari pentru a limpezi anumite aspecte neclare, confuze rezultate in relatarile persoanei vatamate

Clasificare din perespectiva tacticii criminalistice:

- Intrabari de completare (relateaza mai putin decat a perceput in mod real);

- Intrebari de precizare (determinarea cu exactitate a unor circumstante);

- Intrebari ajutatoare (reactivarii memoriei, inlaturarii denaturarilor);

- Intrebari de control (verificarii afirmatiilor).

Adresarea acestor intrebari trebuie sa se faca cu respectarea regulilor tactice, similare celor de la ascultarea martorilor:

intrebarile sa fie clare, precise, concise si exprimate intr-o forma accesibila persoanei ascultate;

intrebarile sa vizeze strict faptele percepute de persoana vatamata

sa nu contina elemente de intimdare;

nu trebuie, in nici un caz, sa se sugereze raspunsul. Trebuia luata in calcul si sugestabilitatea de statut, care ii poate influenta pe cei de conditie social-culturala redusa, raportat la pozitia magistratului.

In functie de gardul lor de sugestibilitate pot fi:

- Intrebari determinative (lipsite de elemente de sugestibilitate);

- Intrabari incomplet sau complet disjunctive (grad mic de sugerabilitate; martorul este pus sa aleaga intre doua raspunsuri);

- Intrebari implicative (cu mare grad de sugerabilitate). Modelarea si tonul vocii pot constitui un factor de sugestie.

Respectarea unei conduite specifice pentru ascultarea raspunsurilor la intrebari este impusa:

Ascultarea victimei cu atentie si seriozitate;

Evitarea reactiilor bruste la contradictii, incoerente, stari de agitatie, fara exteriorizarea surprinderii sau a nemultumirii anchetatorului;

Observarea cu atentie a modului de reactionare la intrebarile asociate cu posibili indicii de nesinceritate.

Verificarea declaratiilor partii vatamate este necesara pentru stabilirea veracitatii lor si aprecierea corecta a depozitiei. Verificarea se va face prin compararea declaratiilor acesteia cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza, precum si prin efectuarea unor activitati de urmarire penale (ascultarea martorilor, invinuitilor, etc) sau altor acitivtati in afara celor de urmarire penale (studierea unor inscisuri emante de la persoana in cauza).