Identificare dupa semnalmente exterioare - metoda portretului vorbit

Identificare dupa semnalmente exterioare - metoda portretului vorbit

Pentru ca o persoana sa poata fi deosebita de o alta sub raport criminalistic si identificata este necesar ca descrierea caracteristicilor sale anatomice sa se faca dupa metode riguros stiintifice. Descrierea semnalmentelor - cunoscuta in literature de specialitate sub denumirea de metoda portretului vorbit - are in vedere caracteristicile intregului corp, accentul fiind pus pe particularitatile anatomice ale fetei.

In esenta, identificarea se face cu ajutorul unor metode si tehnici specializate, in cadrul unor activitati de urmarire penala desfasurate potrivit unor reguli tactice specifice ascultarii martorilor sau victimilor infractiunii.

METODA PORTRETULUI VORBIT

Porteretul vorbit este o metoda stiintifica care seveste la identificarea persoanelor pe baza descrierii semnalmentelor exterioare ale acestora de catre o alta persoana. In descrierea facuta sunt vizibile pe de o parte formele statice iar pe de alta parte formele dinamice. Aprecierea se face dupa un sistem cuprinzand 3 gradatii: mare, mijlociu si mic.

DESCRIEREA FORMELOR STATICE vizeaza elemente caracteristice privind talia, constitutia fizica sub aspectul general al perosanei, forma capului si a fetei, eventuale infirmitati, etc.

Talia poate fi scunda, mijlocie si inalta. In acest sens avem 3 gradatii: 160 cm pentru talia scunda, 160-175 cm pentru talia mijlocie si peste 175 cm pentru talia inalta, urmand ca aceste aprecieri sa se modifice avand in vedere conditiile de crestere a mediei inaltimii.

Constitutia fizica sau corpolenta este apreciata ca robusta sau solida, mijlocie, slaba sau uscativa, in functie de marimea sistemului osos si de masa musculara a individului. De asemenea, intereseaza si forma umerilor, lungimea gatului, particularitati ale mainilor si picioarelor, etc.

Aspectul general sau tinuta unei persoane poate fi evaluata ca sportiva, eleganta, atletica, greoaie, ori asociata unor profesiuni cum ar fi cele de ofiter, balerin, functionar, marinar, intellectual, student, etc.

CAPUL PERSOANEI - detine locul principal in descrierea portretului vorbit, astfel:

forma capului - privit din fata poate fi alungita, ovala, dreptunghiulara, triunghiulara, cu baza in sus sau in jos, patrata, colturoasa, romboidala. Din profil capul poate avea un contur normal sau regulat, tuguiat, etc. Forma capului trebuie raportata la conturul fetei si la conturul profilului;

fata se imparte de regula in 3 zone ; frontala, nazala si bucala. Zona frontala cuprinde regiunea dintre baza nasului si baza acestuia ( ? - asa scrie si in carte); zona bucala cuprinde regiunea dintre baza nasului si varful barbiei; pot fi luate in calcul si 5 zone ( fruntea, ochii, nasul, gura si barbia)

Fiecare element component al fetei se descrie separate astfel:

PARUL se descrie dupa culoare, forma carliiontata, intins, ondulat, calvitie, lungime, mod de pieptanare;

FRUNTEA se descrie dupa inaltime, latime, contur, inclinare, particularitati, mod de ridare;

OCHII se descriu dupa forma, pozitie, culoare, spatiu interocular, particularitatile pleoapelor, genelor, adancimea in orbite, etc;

NASUL are caracteristica radacina, linia dorsala sau muchia, inaltimea, latimea, baza, conformatia narilor, culoarea;

GURA SI BUZELE se descriu dupa marime, contur, culoare, pozitie, grosime, proeminenta;

BARBIA se descrie potrivit profilului ei, latimii, inaltimii, particularitatilor sale si anume plata, ascutita, ingropata, Barbie dubla, etc;

URECHEA intereseaza atat in privinta aspectului general, pozitia fata de cap cat si sub aspectul elemntelor sale componente - lob, tragus, antetragus, helis, etc;

RIDURILE sunt apreciate in functie de zona in care se gasesc , dupa forma si numarul lor. - exista posibilitatea de modificare prin operatii plastice chirurgicale.

CULOAREA PIELII variaza in functie de rasa de la alb deschis la negru.

SEMNELE PARTICULARE fac parte din elementele pretioase pentru identificarea persoanelor si cadavrelor. Tatuajul ocupa un loc important in suita semnelor particulare; el poate fi gasit pe toata suprafata corpului cu exceptia palmelor, talpilor si pielii de pe cap, de regula pentru tatuajul ornamental se prefera pieptul, spatele si bratele. Daca eventual s-a incercat inlaturarea lui chirurgicala, cu ajutorul fotografiei sub radiatii infrarosii i se poate observa forma initiala, datorita resturilor de pigment ramase in tesut.

DESCRIEREA FORMELOR DINAMICE

Denumite si functionale se refera in special la tinuta corpului, felul mersului, mimica, privirea, diferite forme de manifestare, etc.

Mersul unei personae poate fi normal, degajat, suplu, sportiv, greoi, ezitant, cu pasi mari sau mici, saltaret, cu alte particularitati date de morfologia piciorului, de anumite infirmitati, si de starea de sanatate.

Modul de manifestare - se intelege gestica, vorbirea care sunt in functie de personalitatea si temperamental individului. O pers poate fi calma, nervoasa, agitata, impulsiva etc.

Vorbirea trebuie inclusa in conturarea portretului vorbit, prin particularitatile de genul vorbirii normale,precipitate, balbaite, organizate precum si timbrului, accentului, etc.

Este necesara observarea acestor elemante cu multa atentie, deoarece infractorii versati incearca sa-si deghizeze vocea, tinuta, mersul.