URMELE LASATE DE BUZE

URMELE LASATE DE BUZE

Este binecunoscut faptul ca buzele omului prezinta particularitati prin ridurile lor coriale, insa ele au trezit interes pentru cercetarea criminalistica, ca mijloc de identificare a persoanelor dupa urmele lasate pe diferite obiecte. In urma cercetarilor stiintifice detaliate s-a stabilit cu certitudine ca liniile coriale ale buzelor au variate caracteristici individuale, cu destul de lunga durata de existenta in privinta formelor si pozitiilor pe care le au in ansamblul reliefului labial, iar prin contactul nemijlocit cu anumite obiecte din lumea inconjuratoare sunt reproduse cu multe detalii in urmele create. Astfel, prin intermediul acestor urme, se poate ajunge pana la identificarea reliefului labial[1].

Pentru ca urmele de buze sa fie utile cercetarii criminalistice, apte de a conduce pana la identificarea obiectului creator, este necesar ca cele doua obiecte sa aiba anumite proprietati, iar procesul de formare a urmelor respective sa se realizeze astfel incat in ele sa se reproduca detaliile obiectului creator. Obiectele primitoare trebuie sa fie cu suprafete netede si fara substante straine in zonele de contact. Pe asemenea suprafete sunt redate in urmele create chiar si in detaliile reliefului labial. In schimb, pe suprafete rugoase sau imbacsite cu substante straine, cum ar fi, de exemplu, obiectele de imbracaminte tesute sau tricotate, unele alimente, ca painea si fructele, proeminentele reliefului labial sunt reproduse fragmentar, prin dese intreruperi, din care cauza in urmele create nu se disting particularitatile reliefului respectiv[2].

Buzele lasa urme cu detalii utile pentru identificare cand au umezeala lor naturala, fara substante straine in cantitate perceptibila, rezultate din consumul de alimente sau bauturi. Prezenta pe buze a unui surplus de lichide sau substante grase constituie un impediment in formarea unor urme cu detalii clare ale obiectului creator.

Urmele de buze se pot prezenta sub forma vizibila sau latenta, si, in marea majoritate a cazurilor, numai ca urme de suprafata. Urmele de adancime nu se pot forma decat in conditii exceptionale, fara a avea o utilitate deosebita in individualizare, datorita deformarii la care sunt supuse buzele prin presare. De altfel aceasta deformare se intalneste adesea si in cazurile obisnuite, aspect care nu trebuie omis la examinarile comparative[3].

Obiectele cu suprafete potrivite pentru primirea si pastrarea urmelor de buze sunt foarte variate ca structura si ca destinatie. In randul lor am putea include, cu cateva exceptii, intreaga gama de obiecte apte de a primi si pastra urmele reliefului papilar[4]. Datorita formei si destinatiei lor, foarte putine din aceste obiecte, in activitatea obisnuita a omului, intra in contact nemijlocit cu buzele sale. Astfel, in procesul cautarii urmelor de buze la locul faptei, ar trebui cercetate cu deosebita atentie obiectele, care, datorita destinatiei lor, in anumite imprejurari, este posibil sa vina in contact nemijlocit cu gura omului si totodata sunt apte sa primeasca si sa pastreze aspectul general si detaliile liniilor coriale. Printre obiectele care pot deveni suporturi ale buzelor sunt obiectele de uz casnic, ca diferite pahare, cesti, carafe, sau altele pentru exercitarea anumitor profesii, cum ar fi, spre exemplu, instrumentele stomatologice ori mustiucurile instrumentelor muzicale de suflat, confectionate din sticla, portelan , metal, carton presat, mase plastice , insa cu conditia de a avea suprafete netede. De asemenea, este posibil ca, in unele situatii, sa fie suport al acestor urme si pielea corpului uman .

Totodata, cand sunt vizibile, aceste urme se descopera fara greutate , prin simpla examinare cu ochiul liber a obiectelor apte de a primi si pastra aceste urme pentru o anume perioada de timp. Daca ele se afla in stare latenta, pentru descoperirea lor este necesara o activitate mai complexa de cautare. Rar se poate intampla ca urmele de buze sa fie create la locul faptei in stare vizibila, cum este de exemplu, cazul in care buzele sunt machiate cu rujuri de calitate inferioara, care la cea mai usoara atingere a obiectelor din mediul ambiant se sedimenteaza pe suprafata de contact[6].