STUDIUL CRIMINALITATII

Sectiunea I - Consideratii generale

§1. Conceptul de criminalitate

Ca fenomen juridic, desemneaza ansamblul comportamentelor umane considerate infractiuni incriminate si sanctionate, ca atare, in anumite conditii in cadrul unui stat de drept penal.

§2. Tipuri de criminalitate

1. In sens general sau in sens concret

In sens general, criminalitatea reprezinta o totalitate de fapte penale.

In sens concret exista criminalitate de epoca, de gen, de grup etc.

2. Sub aspect cantitativ

a. Criminalitatea reala - totalitatea faptelor savarsite intr-o perioada de timp si intr-un teritoriu dat. Diferenta dintre faptele savarsite si cele reclamate sau constatate din oficiu reprezinta cifra neagra a criminalitatii.

b. Criminalitatea reclamata sau relevata reprezinta totalitatea faptelor reclamate sau constatate din oficiu.

c. Criminalitatea legala sau judiciara cuprinde:

- criminalitatea judecata;

- criminalitatea definitiva (fapte judecate prin hotarari definitive).

3. Sub aspect calitativ distingem: criminalitatea organizata, transnationala etc.

Sectiunea a II-a - Criminalitatea organizata

§1. Notiune

O forma grava, intr-o retea complicata prin marimea ei, implicand o conducere la varful sistemului planificat de actiuni criminale si structuri corespunzatoare, inferioare, adaptate sistemului etatic.

§2. Forme de manifestare

1. Traficul de droguri:

- are dimensiuni internationale;

- se extind gruparile crimei organizate;

- este organizat pe zone geografice.

2. Traficul de carne vie

Prostitutia este considerata "cea mai veche meserie", iar ca un fenomen adiacent acesteia a aparut proxenetismul.

In randul prostituatelor exista o anumita clasificare: cele din gari, cele din hoteluri si cele "de trotuar". La fel si proxenetii au clasificari pe nivele diferite.

Cea mai alarmanta situatie in acest domeniu priveste implicarea minorilor in prostitutie.

3. Terorismul

Este definit ca fiind comportamentul unui grup care, prin mijloace violente, incearca sa-si impuna vointa in fata persoanelor sau proprietatii. Aceasta forma de manifestare a crimei organizate are ramificatii internationale si preocupa intreaga lume civilizata.

4. "Spalarea" banilor

"Spalarea" banilor reprezinta operatiunile de tranzactionare a banilor "murdari" pe pietele financiar-bancare, in scopul ascunderii sursei de provenienta a acestora.

Tehnica de spalare a banilor cuprinde cateva etape:

- infiintarea conturilor colectoare;

- virarea fondurilor colectate in conturi din tari straine;

- intoarcerea in afaceri licite a capitalului virat si colectarea profitului.

5. Traficul de armament si materiale radioactive

Vanzarile ilegale de arme se dezvolta in stransa relatie cu alte ramuri ale crimei organizate, in special cu traficul de droguri. De asemenea, materialele radioactive au devenit o moneda de schimb foarte cautata.

Este cunoscut ca factorii-cheie ai traficului cu armament nu au actionat si nu actioneaza separat, ci se interfereaza in functie de evolutiile politice de pe toate meridianele globuiui, aparand noi si noi "oportunitati de afaceri" pentru crima organizata.

6. Traficul de masini furate

Se admite ca traficul de masini furate a ajuns pe locul doi dupa cel de droguri.

Bandele organizate se impart in grupari specializate:

grupa de recunoastere;

grupa tehnica;

grupa de transport;

grupa de valorificare - comercializare;

grupa de siguranta.

Sectiunea a III-a - Criminalitatea feminina

§1. Caracteristicile criminalitatii feminine bazate pe deosebirea dintre sexe

Diferentele de ordin anatomic, fiziologic, psihologic, intelectual si moral determinate de sex au influenta si asupra criminalitatii.

Majoritatea cercetatorilor considera ca sub raport intelectual, deosebirile dintre sexe sunt numai cantitative si pot fi inlaturate prin instructia femeii.

Deosebirile dintre cele doua sexe rezulta din misiunile lor diferite.

§2. Relatia dintre sexe si criminalitate

Exista o criminalitate specifica femeii si cuprinde: pruncuciderea, prostitutia, avortul, abandonarea copilului etc.

Statisticile atesta ca criminalitatea feminina este inferioara numeric criminalitatii masculine.

Cauzele inferioritatii criminalitatii feminine sunt multiple: constitutia fizica mai putin robusta, o fire mai timida, mai putina dispozitie pentru infractiunile care reclama forta, energie fizica.

Sunt si cazuri cand femeia participa la infractini in calitate de complice, fara ca barbatul sa o tradeze, acesta luand asupra sa intreaga raspundere.

§3. Prostitutia

Este considerata o forma mai usoara de criminalitate.

Daca o definim ca fiind savarsirea actului sexual in afara casatoriei, atunci, la inceput, prostitutia a fost o stare normala.

In toate civilizatiile, prostitutia si concubinajul au constituit complementul casatoriei legale.

Cauzele prostitutiei sunt multiple: ereditare, sociale etc.

Lupta impotriva ei este veche si s-a dus pe doua planuri: reglementarea oficiala si sistemul abolitionist, ambele prezentand atat avantaje, cat si dezavantaje.

Traficul de carne vie este in continua crestere, in special dupa 1989, prin deschiderea granitelor si garantarea dreptului la libera circulatie a cetatenilor romani.

Sunt cunoscute modurile de recrutare a victimelor, de scoatere din tara si de introducerea in alte tari unde urmeaza sa practice prostitutia.

§4. Pruncuciderea

Constituie una din infractiunile specifice criminalitatii feminine.

In dreptul penal este considerata o forma de omor pedepsita mai bland, datorita situatiei psihice speciale in care se afla mama imediat dupa nastere. In favoarea acestui mod de pedepsire au fost aduse argumente pertinente chiar de Cesare Beccaria.

In reglementarea actuala este pedepsita, potrivit art. 177 Cod penal, cu inchisoare de la doi la sapte ani.

Sectiunea a IV-a - Criminalitatea in perioada de tranzitie

Perioada de tranzitie este acea perioada de timp necesara societatii pentru adaptare, in urma trecerii de la o etapa la alta, de la un sistem poitic la altul.

Este admis ca societatea reactioneaza la schimbare intocmai ca un organism, adica are nevoie de o perioada de adaptare, iar tranzitia nu se manifesta numai pe plan economic, legislativ si politic, ci si la nivel social, moral si psihologic.

Statisticile care arata cresteri sau descresteri ale criminalitatii trebuie privite cu multe rezerve, deoarece tranzitia este un fenomen care favorizeaza redescoperirea faptelor si, chiar daca sunt descoperite, multe dintre ele sunt musamalizate de organele de control din cauza coruptiei existente la toate nivelurile.

Printre cele mai grave infractiuni savarsite in perioada de tranzitie se afla cele savarsite prin calculator sau cele legate de internet.

Constatarea si sanctionarea acestor tipuri de infractiuni este ingreuiata de lipsa unor organe specializate, atat la nivelul organelor financiare de control, al politistilor, cat si al procurorilor si judecatorilor.

Sectiunea a V-a - Delincventa juvenila

§1. Consideratii generale

Delincventa juvenila desemneaza ansamblul comportamentelor ilicit penale savarsite de minori (care raspund penal) si de tineri in varsta de 18-35 de ani.

Toate actele tinerilor neconforme cu legea sunt considerate actiuni deviante.

Notiunea de devianta trebuie bine inteleasa, adica sa facem deosebire intre:

- devianta pozitiva, cand individul se abate de la stereotipurile sociale si adopta norme si valori sociale superioare, si

- devianta negativa, cand individul incalca, refuza sau eludeaza indicatiile normei, recunoscute in societate.

§2. Structura si dinamica personalitatii minorului deviant

Adolescenta este caracterizata printr-un ansamblu de trasaturi evolutive, de natura bio-psiho-sociala care marcheaza incheierea heteronomiei morale si dobandirea unei creativitati personale. Este etapa in care se intampina cele mai multe dificultati in procesul educativ, din cauza frecventelor perturbari fiziologice afective, devieri caracteriale si de comportament.

§3. Factori psihologici si sociali implicati in fenomenul deviantei juvenile

1. Factori interni individuali:

a. factori neuropsihici

b. tulburari ale afectivitatii

c. precocitatea pubertatii sexuale

d. tulburari caracteriale

2. Factori externi sociali

a. modele educationale din familie si comportament deviant:

- familii dezorganizate

- climat familial conflictual

- climat familial hiperautoritar

- climat familial hiperpermisiv

b. nivelul de instruire sociala

c. impactul activitatilor din timpul liber (grupuri de la marginea strazii)

d. urbanizarea si stresul din orase

e. impactul mijloacelor de informare in masa

§4. Cauzalitatea in delincventa juvenila

Se propune ca studiul cauzalitatii delincventei juvenile sa fie de natura pluridisciplinara, presupunand analiza pe mai multe nivele, in scopul identificarii elementelor structurii specifice ale determinismului complex al delincventei juvenile.

Trebuie avute in vedere disfunctiile unor procese din cadrul unor medii subculturale ocazionale (anturaje de prieteni, grupuri stradale predelincvente etc.).

Cauzele cresterii delincventei juvenile in Romania pot fi urmarite pe cateva coordonate principale:

1. Cauze psihosociale generale care pot aduce copilul sau adolescentul in postura de delincvent;

2. Cauzele specifice perioadei de tranzitie: scaderea nivelului de trai, cresterea ratei somajului, asistenta sociala precara;

3. Cauze specifice unor tone ale tarii: cresterea numarului de divorturi, consumul de bauturi alcoolice.

4. Consumul de droguri;

5. Exploatarea sexuala a minorilor.

BIBLIOGRAFIE

1. A. Dincu, Bazele criminologiei, Bucuresti, 1993.

2. Gh. Nistoreanu, C. Paun, Criminologie, Bucuresti, 1996.

3. T. Amza, Criminologie teoretica, Bucuresti, 2000.

4. I. Pitulescu, Al III-lea Razboi Mondial - Crima organizata, Bucuresti, 1996.

5. Traian Pop, Curs de criminologie, Cluj, 1928.

6. I. Iacobuta, Oscilatia criminalitatii, Iasi, 2007.

Subiecte pentru temele de control

1. Forme de manifestare a crimei organizate.

2. Criminalitatea feminina.

3. Delincventa juvenila.