Activitati care se intreprind pentru administrarea probelor - inselaciune

ACTIVITATI CARE SE INTREPRIND PENTRU ADMINISTRAREA PROBELOR - INSELACIUNE

Principalele activitati efectuate pentru probarea infractiunii de inselaciune potrivit legii procesual - penale

Dictonul marelui Seneca ,,Inselaciunea invaluie intotdeauna delictul intr-o aparenta legalitate: ceea ce se vede este legitim; ceea ce sta ascuns este inselator"- se adevereste an multe cazuri de inselaciune solutionate. Activitatea infractionala care consta in ,,inducerea in eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevarata a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasa a unei fapte adevarate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust sau daca s-a pricinuit o paguba", trebuie reconstituita in cursul anchetei penale prin investigatia criminalistica a organelor de cercetare penala cu ajutorul mijloacelor de proba.

Activitatile intreprinse pentru administrarea probelor in cazurile de inselaciune cercetate sunt necesare pentru lamurirea problemelor in cursul cercetarii infractiunii. Dintre acestea, cele mai folosite in activitatea judiciara s-au dovedit urmatoarele:

Ascultarea partii vatamate;

Efectuarea perchezitiei;

Verificarea si ridicarea de inscrisuri;

Dispunerea constatarilor tehnico-stiintifice si a expertizelor;

Prezentarea pentru recunoastere;

Ascultarea martorilor, invinuitilor sau inculpatilor;

Efectuarea de flagrante.

Una dintre activitatile principale in cercetarea infractiunii de inselaciune savarsite in paguba proprietatii private o constituie identificarea persoanelor vatamate . Dificultatile in identificarea victimelor inselaciunii se datoreaza, in principal, faptului ca acestea nu sesizeaza organele de urmarire penala, pe de o parte, datorita sentimentului de jena ca au ajuns in aceasta postura datorita naivitatii de care au dat dovada, iar pe de alta parte, datorita temerii ca ar putea fi considerati complici ai infractorului ori trasi la raspundere ca au incercat sa-si rezolve interesele prin eludarea prevederilor legale. Totodata, avand in vedere ca escrocii isi recruteaza victimele din cele mai diverse locuri este posibil ca acestia sa fie prinsi si cercetati de organele de urmarire penala din alte localitati - sau unitati - decat locul de domiciliu sau resedinta al celor inselati. De aici, necesitatea conlucrarii permanente dintre organele de urmarire penala pentru stabilirea tuturor faptelor comise de cei cercetati, stabilirii consecintelor infractiunilor savarsite si luarii masurilor de recuperare a prejudiciilor cauzate.

Avand in vedere ca, in conformitate cu prevederile legale, pornind de la faptul ca in cazul inselaciunii actiunea penala se pune in miscare din oficiu, pentru desfasurarea acestei activitati este necesar ca organul de urmarire penala sesizat despre savarsirea infractiunii sa fi dispus inceperea urmaririi penale. Dupa identificare, organul de urmarire penala este obligat sa cheme, pentru a fi ascultata, persoana ce a suferit o paguba materiala prin infractiunea comisa. Inainte de ascultare, persoanei vatamate trebuie sa i se aduca la cunostinta dreptul la optiune pe care il are, respectiv de a participa in proces in calitate de parte vatamata, parte civila sau martor .

Din declaratia persoanei vatamate trebuie sa rezulte urmatoarele

• imprejurarile in care a cunoscut pe infractor, eventual, persoana care i l-a recomandat
• identitatea faptuitorului sau, dupa caz, semnalmentele ori alte date necesare identificarii
• problemele pentru a caror rezolvare a apelat la faptuitor
• activitatile infractorului pentru a o induce sau mentine in eroare - numele si calitatile pe care si le-a atribuit, inscrisurile pe care le-a folosit pentru a-i intari convingerea in spusele sale privitoare la posibilitatile pe care le are in rezolvarea problemelor, persoanele despre care a afirmat ca le cunoaste si il pot ajuta, inscrisurile pe care le-a primit de la infractor drept ,,garantie a respectarii angajamentului asumat s.a.
• bunurile - sume de bani, obiecte etc. - pe care le-a inmanat faptuitorului, caracteristicile individuale de identificare ale acestora, inclusiv persoanele care au asistat la inmanarea folosului necuvenit
• alte persoane inselate - datele de identificare, problemele pentru care au apelat la faptuitor, sumele cu care au fost inselate-, precum si imprejurarile in care au luat cunostinta despre aceasta
• persoanele care mai cunosc si pot furniza relatii despre activitatea infractorului;
• posibilitatea de a recunoaste pe autorul infractiunii
• daca se constituie parte civila in proces si suma pe care o solicita drept despagubire[3].

Indiferent de locul unde se executa - la domiciliu sau locul de munca - perchezitia are drept scop descoperirea bunurilor - bani, obiecte, inscrisuri etc. - ce au constituit folosul material primit de infractor ca urmare a activitatii ilicite desfasurate. Pregatind perchezitia, organele de urmarire penala nu trebuie sa piarda din vedere posibilitatea descoperirii inscrisurilor de care s-a folosit faptuitorul pentru savarsirea infractiunii: acte de identitate false, acte de studii, adeverinte de vechime in munca. In aceeasi ordine de idei, nu trebuie omisa descoperirea instrumentelor si materialelor ce au servit la falsificarea documentelor destinate sa induca sau sa mentina in eroare persoanele inselate. In aceasta categorie intra matritele, stampilele - fie confectionate artizanal, fie sustrase din diferite locuri - tusuri,cerneluri, instrumente scripturale, formulare tipizate s.a.

Descoperirea la domiciliul perchezitionatului sau la locul sau de munca a unor inscrisuri pe care acesta le-a primit de la persoanele vatamate este de natura sa duca la identificarea tuturor persoanelor inselate, constituind pe langa importante mijloace de proba, si punctul de plecare pentru extinderea cercetarilor cu privire la alte infractiuni savarsite. Daca perchezitia s-a finalizat cu identificarea si ridicarea unor inscrisuri ce atesta legaturile infractionale ale perchezitionatului, valorificarea acestora pe parcursul cercetarilor ofera posibilitatea extinderii cercetarilor si asupra altor participanti, contribuind la lamurirea rolului si contributiei acestora in pregatirea si desfasurarea activitatii ilicite, precum si la stabilirea foloaselor injuste de care au beneficiat.

Odata cu precizarea scopului principal al perchezitiei, cu prilejul pregatirii si desfasurarii acestei activitati, organele de urmarire penala nu trebuie sa omita cautarea si descoperirea unor obiecte, inscrisuri sau valori detinute contrar dispozitiilor legale - arme, munitii, toxice, stupefiante, etc., precum si identificarea in patrimoniul faptuitorului de bunuri mobile sau imobile care sa faca obiectul indisponibilizarii, in vederea repararii prejudiciului cauzat prin infractiune[4]. Este necesara semnarea spre neschimbare a inscrisurilor descoperite, de catre cel perchezitionat, precum si fotografierea tuturor obiectelor descoperite in locurile unde au fost gasite. Acestea, impreuna cu procesul - verbal, intocmit cu respectarea stricta a legii procesuale penale si regulilor de tactica criminalistica constituie importante mijloace de proba in dovedirea existentei infractiunii si a vinovatiei.

Verificarea si ridicarea de inscrisuri are o pondere deosebita in cazul inselaciunii savarsite in paguba unor societati comerciale. Ea vizeaza identificarea si ridicarea de la persoanele care le detin - societatile comerciale in patrimoniul carora s-a inregistrat paguba sau alte societati comerciale - a inscrisurilor ce servesc ca mijloc de proba, atat a celor ce au fost folosite la savarsirea infractiunii, cat si a celor utilizate pentru acoperirea ei. Inainte de a trece la efectuarea acestei activitati, organul de urmarire penala trebuie sa procedeze - ca si in cazul delapidarii - la o temeinica documentare cu privire la societatea comerciala sau sectorul de activitate in care s-a savarsit inselaciunea. Numai cunoscand natura si specificul societatii comerciale pagubite, cel ce efectueaza cercetarea va putea sa-si formeze o imagine clara cu privire la fazele procesului productiv, actele ce se intocmesc cu prilejul primirii - receptionarii materiilor prime si produsului finit, modul de intocmire si inscrisurile folosite la eliberarea materialelor din magazii si depozite, circuitul actelor financiar contabile, persoanele ce aveau - ca atributii profesionale - obligatia verificarii legalitatii si autenticitatii inscrisurilor prezentate, a completarii si respectarii regulilor instituite pentru formularele cu regim special s.a. Documentarea temeinica asigura in afara posibilitatii identificarii si ridicarii tuturor inscrisurilor in litigiu si, pe aceasta baza, a stabilirii corecte a intinderii pagubei pricinuite si identificarea persoanelor ce urmeaza a fi atrase la raspunderea materiala - in solidar cu inculpatul - in calitate de persoane responsabile civilmente. Verificarea si ridicarea de inscrisuri trebuie raportata, evident si la metodele si mijloacele folosite de infractori, concretizate in modalitatile faptice de comitere a inselaciunii .

Astfel, in cazul infractiunii de inselaciune savarsita prin folosirea de acte de vechime in munca false in vederea obtinerii pensiei, organele de urmarire penala vor proceda la verificarea si ridicarea actelor depuse de faptuitor la dosarul de calculare a pensiei. Dupa verificarea si ridicarea acestora,in vederea stabilirii autenticitatii lor, se vor efectua verificari la societatile comerciale si unitatile in numele carora au fost intocmite inscrisurile mentionate sau in locurile unde se afla arhiva unitatilor care si-au incetat activitatea, urmarindu-se daca persoana in cauza a lucrat in unitatea respectiva, perioada in care si-a desfasurat activitatea, calitatea si functia pe care a avut-o, salariul primit in ultimii ani si legalitatea acestuia in raport cu studiile si calificarea sa, etc. Toate aceste verificari trebuie sa duca la clarificarea problemei daca actul in litigiu a fost sau nu eliberat de unitatea respectiva si, in caz afirmativ, realitatea si legalitatea acestuia, implicit, persoana care l-a intocmit. In activitatea organelor judiciare si ele au fost mentionate cu titlu de exemplu.

Folosite frecvent in cercetarea infractiunii de inselaciune, constatarile tehnico-stiintifice sau expertizele sunt menite sa contribuie, prin valorificarea stiintifica a mijloacelor de proba, la clarificarea diferitelor imprejurari referitoare la conditiile in care a fost savarsita infractiunea, faptuitori, etc., in scopul aflarii adevarului . Genurile de constatari tehnico - stiintifice sau expertize difera de la caz la caz, in raport cu metodele si mijloacele folosite de faptuitor pentru comiterea inselaciunii sau acoperirea acesteia. Pentru stabilirea vechimii unor documente, a succesiunii executarii diferitelor mentiuni din cuprinsul actelor in litigiu, a autenticitatii stampilelor, sigiliilor, timbrului sec, etc.,se dispune examenul tehnic al documentelor. Acest gen de constatare tehnico - stiintifica se foloseste, de exemplu in cazul inselaciunilor comise prin acte de studii false, a celor comise prin utilizarea actelor false de vechime in munca, precum si in cazul cand este necesara stabilirea autenticitatii documentelor folosite pentru justificarea provenientei unor bunuri.

De asemenea, examenul tehnic al documentelor se dispune si in cazul unor inselaciuni in paguba unei persoane fizice, respectiv atunci cand faptuitorul s-a folosit - pentru realizarea actiunii de amagire - de acte de identitate false - buletin de identitate, legitimatii de serviciu, delegatii, etc. - si este necesara stabilirea autenticitatii acestora.

Pentru identificarea scriptorului, constatarea tehnico-stiintifica sau expertiza grafoscopica - grafica - poate lamuri o serie de probleme cum ar fi:

• daca inscrisurile in litigiu au fost executate de una si aceeasi persoana
• daca scrisul respectiv a fost sau nu executat de persoana cercetata;
• daca inscrisul folosit pentru inducerea si mentinerea in eroare a persoanei vatamate a fost executat de alta persoana decat cea care s-a folosit de el in comiterea infractiunii[9].

Atunci cand inselaciunea a fost savarsita prin intocmirea fictiva a unor devize de lucrari, expertiza tehnica poate elucida probleme de genul: natura, cantitatea si calitatea materialelor folosite,volumul de lucrari executate,contravaloarea manoperei si diferenta dintre aceasta cea incasata prin falsificarea documentelor, s.a. Alteori, pentru determinarea valorii pagubelor pricinuite patrimoniului prin inselaciune pot fi dispuse revizii contabile sau expertize contabile judiciare, problematica acestora fiind asemanatoare cu cea tratata la infractiunea de delapidare[10].

Expertiza tehnico-contabila se impune pentru stabilirea corectitudinii evaluarii cotelor parti de contributie la constituirea societatilor mixte cu capital romanesc si strain si a modului de repartizare a profitului.

O alta activitate de tactica criminalistica folosita frecvent in cercetarea infractiunii de inselaciune este prezentarea pentru recunoastere,fiind o forma de realizare concreta a identificarii.

Dupa primirea sesizarii si ascultarea persoanei vatamate, organul de urmarire penala analizeaza modul de operare folosit de faptuitor, compara semnalmentele retinute de cel inselat cu acelea ale elementelor infractoare - aflate in evidenta organelor de politie - si procedeaza la formarea cercului de banuiti. Prezentarea pentru recunoastere se face dupa regulile cunoscute pentru identificarea faptuitorilor,fie de catre victimele infractiunii, fie de catre martori oculari. Alteori, recunoasterea persoanei banuite se poate face si dupa fotografie,respectand intocmai regulile de tactica criminalistica.

Desi destul de rar, in unele situatii apare necesitatea prezentarii pentru recunoastere a lucrurilor sau animalelor ce au constituit folosul material injust obtinut de infractor.

In cazul inselaciunii in paguba unei persoane juridice, aceasta activitate se foloseste de regula pentru identificarea infractorilor care nu fac parte din randul salariatilor societatii pagubite.

Avand in vedere marea diversitate a modalitatilor faptice in care se savarseste infractiunea de inselaciune, metodele si mijloacele folosite de faptuitor in desfasurarea activitatii ilicite, practic este imposibila enumerarea categoriilor de persoane care pot fi ascultate in calitate de martori si problemele de lamurit cu acestia, precum si problematica ce trebuie avuta in vedere cu ocazia ascultarii invinuitilor sau inculpatilor.

Astfel, in cazul inselaciunii savarsite in paguba societatilor comerciale, martorii pot fi identificati dintre:

• persoanele care cunosc si pot confirma modul in care faptuitorul i-a indeplinit atributiile de serviciu, in raport cu functia si calitatea avute
• salariatii serviciilor sau birourilor de personal care au primit de la inculpat acte de studii sau vechime in munca falsificate[11], precum si cei care au operat in evidente, avand la baza astfel de acte
• membrii echipelor sau persoanele care au efectuat diferite lucrari, pentru care, ulterior, faptuitorul a intocmit devize de executie false;
• angajatii magaziilor si depozitelor de materiale, precum si conducatorii auto care pot furniza date cu privire la natura, cantitatea si calitatea materialelor primite de infractori si transportate pentru efectuarea lucrarilor;
• persoanele care cunosc imprejurarile in care au fost incheiate contractele in legatura cu care a fost desfasurata activitatea generatoare de prejudicii;
• fosti colegi de scoala a celui in cauza, precum si persoanele din cercul sau de prieteni, rude,etc., care pot confirma pregatirea scolara a acestuia, unitatile de invatamant frecventate si calificarea obtinuta;
• persoanele care au confectionat pentru faptuitor diferite matrite, suporturi, instrumente, etc.,evident, fara a cunoaste destinatia ulterioara a acestora;
• vecinii, prietenii, persoanele din anturaj, colegii de munca s.a., care pot da relatii in legatura cu modul de viata al faptuitorilor, cheltuielile facute si bunurile achizitionate in perioada ce face obiectul verificarilor s.a.

Rezulta ca ponderea o reprezinta martorii identificati din randul personalului societatii comerciale in paguba careia a fost savarsita inselaciunea si care pot furniza date privind activitatea desfasurata de catre infractori, metodele si mijloacele folosite pentru aceasta.

In cazul inselaciunii savarsite in paguba cetatenilor, de cele mai multe ori, martorii pot fi identificati din randul persoanelor care au asistat la ,,intelegerea" intervenita intre infractor si victima ori au fost prezenti in momentul inmanarii folosului material injust. In raport cu specificul cauzei si modalitatile concrete in care au actionat faptuitorii, martorii pot fi identificati - ca si in cazul inselaciunii in paguba unei societati comerciale - si din randul altor categorii de persoane: vecini, cerc de prieteni, anturaj, persoane care au vazut la infractor diferite inscrisuri, titularii cartilor de identitate sau legitimatiilor de serviciu - pierdute sau furate - etc.

Problematica de lamurit cu martorii se stabileste in fiecare caz in parte, functie de categoria de persoane din randul carora au fost identificati, precum si de imprejurarile pe care le-au perceput[12]. Astfel, in cazul inselaciunii comise prin folosirea de acte de vechime sau de studii false, ascultarea se va axa, in principiu, pe lamurirea urmatoarelor probleme:

perioada in care au lucrat in unitatea care figureaza ca emitenta a actelor de vechime in munca;

daca ii cunosc pe faptuitori si acestia au lucrati in unitatea respectiva, perioada cat au lucrat, functiile si calitatile avute, motivul plecarii din unitate s.a.;

data incetarii activitatii unitatii, a comasarii acesteia si imprejurarile in care a disparut arhiva;

unitatile la care au lucrat ulterior inculpatii, calitatile si functiile indeplinite;

unitatile scolare pe care le-au frecventat cei in cauza,perioada, fostii colegi si   motivele pentru care nu si-au continuat studiile, etc.

Cu martorii care au efectuat lucrari - al caror deviz a fost falsificat - se pot lamuri probleme de genul

• natura lucrarilor efectuate;
• data inceperii si finalizarii lucrarilor de executie;
• activitatile executate pentru organizarea de santier;
• persoanele care au prestat efectiv munca;

volumul lucrarilor executate, cantitatea si calitatea materialelor aduse, a celor folosite si destinatia celor ramase neutilizate;

• modul in care inculpatii si-au indeplinit atributiile de serviciu, persoanele cu care aveau legaturi, etc.

Martorii prezenti in momentul incheierii contractelor - conventiilor - ori in cel al inmanarii folosului necuvenit vor fi solicitati sa lamureasca probleme, ca:

• imprejurarile in care victima a cunoscut pe faptuitori;

calitatile pe care si le-au atribuit,precum si inscrisurile pe care le-au prezentat pentru a amagi victima si a-i intari convingerea in realitatea afirmatiilor facute;

• continutul contractului - conventiei - incheiat, activitatile anterioare intocmirii acestuia, persoanele prezente, eventual, obiectiile acestora - ,,garantiile" oferite de faptuitori, etc;

sumele de bani sau alte avantaje obtinute de inculpati, cu descrierea caracteristicilor individuale de identificare;

• alte persoane care au mai fost inselate in acelasi mod,precum si persoane care cunosc despre activitatea ilicita a faptuitorilor s.a.

La randul ei, ascultarea anvinuitilor sau inculpatilor trebuie sa tina cont de imprejurarile concrete in care acestia au actionat,cat si de trasaturile lor psihocomportamentale[13]. Nu trebuie omis faptul ca,in marea majoritate a cazurilor, acesti infractori versati incearca sa acrediteze ideea ca sumele de bani obtinute de la victima constituie doar un imprumut, neobtinut in conditii oneroase ori ca, manoperele folosite nu au vizat obtinerea pentru ei a unor foloase necuvenite sau o paguba de ordin patrimonial, ci au actionat in interesul bunului mers al activitatii productive, al depasirii greutatilor intampinate in aprovizionare etc., ei fiind, chipurile, victime ale faptului ca au ,,aparat" interesele salariatilor . Din acest considerent se are in vedere ca pregatirea in vederea ascultarii acestei categorii de invinuiti sau inculpati trebuie facuta cu cea mai mare atentie, organele de urmarire penala, procedand, pe langa cunoasterea faptuitorilor - in toate laturile sale psihice si de comportament - si la stabilirea procedeelor tactice cele mai adecvate de ascultare. Se considera ca - fara a exclude posibilitatea folosirii celorlalte procedee tactice de ascultare - cel mai indicat procedeu este acela al prezentarii progresive a probelor de vinovatie. Ascultarea invinuitilor sau inculpatilor trebuie sa duca la lamurirea problemelor esentiale ale cauzei, in raport cu specificul acesteia, cum ar fi:

• imprejurarile in care au cunoscut victimele;

calitatile pe care si le-au atribuit si inscrisurile de care s-au folosit pentru a le induce si mentine in eroare;

obiectul ,,tranzactiei" si ,,garantiile" pe care le-au oferit si prin care au intarit convingerea ca le vor rezolva problemele;

sumele de bani - ori alte avantaje materiale - pe care le-au primit ca urmare a inselarii victimelor etc.;

• imprejurarile in care s-au angajat la unitatile prejudiciate;

modul in care au intrat in posesia actelor de vechime in munca ori de studii, metodele folosite pentru falsificarea acestora - eventual, persoanele care i-au ajutat la falsificarea documentelor respective sau de la care au procurat actele nereale;

• perioada si unitatile unde au lucrat, ocupand functii pe baza actelor de studii false prezentate, salariul si alte drepturi banesti primite necuvenit;

modul in care si-au procurat actele de identitate si filele cec folosite la savarsirea infractiunii;

cine a falsificat actele, metodele si mijloacele folosite in acest scop, unitatile bancare unde au solicitat remiterea sumelor inscrise pe filele cec spre decontare, persoanele care au completat foile folosite pentru falsificare - matrite, stampile, sigilii, cerneluri, instrumente scripturale s.a.;

intelegerile pe care le-au avut cu furnizorii externi pentru a trece in actele insotitoare ale marfii preturi mai mici decat cele practicate pe scara internationala, folosul obtinut de acestia, sumele de bani ,,economisite" in felul acesta prin neplata integrala a taxelor vamale, pretul de vanzare al marfurilor importate pe piata interna, profitul real obtinut, profitul declarat, impozitul platit si documentele folosite in acest scop;

• imprejurarile in care au incheiat contractul in conditii dezavantajoase pentru unitate, clauzele contractuale stipulate prin inducerea in eroare a partii contractante, actele de care s-au folosit;

sumele ori alte avantaje - obtinute - in urma savarsirii infractiunilor si destinatia acestora.

Alte activitati de efectuat, in raport cu specificul cauzei

Ca si in cazul altor infractiuni, in raport cu metodele folosite de infractori, de pozitia adaptata de acestia pe parcursul carcetarilor s.a. pot fi efectuate si alte activitati.

Astfel, confruntarea este folosita atat pentru eliminarea contrazicerilor esentiale dintre declaratiile partilor, cat si pentru verificarea si precizarea recunoasterii invinuitilor sau inculpatilor, fiind considerata un proces probatoriu complimentar, rezulttul ei vizand obtinerea unor mijloace de proba orale suplimentare[16].

Atunci cand se impune, in scopul verificarii posibilitatilor invinuitului sau inculpatului de a executa falsul, in conditiile date, se poate folosi cu succes reconstituirea-de exemplu, faptuitorul este solicitat sa execute actul de studii fals ori anumite detalii ale acestuia.

Luarea masurilor asiguratorii se impune ori de cate ori s-a cauzat o paguba si prejudiciul nu a fost recuperat in alt mod.Aceasta activitate consta in indisponibilitatea prin instituirea unui sechestru asupra bunurilor mobile si imobile in vederea repararii pagubei prin inselaciune, precum si pentru garantarea pedepsei amenzii.

Ca orice alt mijloc de proba, si inregistrarile audio sau video au drept scop aflarea adevarului in ancheta penala, ele avand menirea de a dovedi imprejurarile care au procedat, insotit sau succedat incheierea contractelor in cazul inselaciunii in conventii, participantii la comiterea acesteia, gradul de participatie, bunurile care au facut scopul activitatii de inducere in eroare, mijloacele folosite pentru punerea in aplicare a rezolutiei infractionale si realizarii celei de inducere in eroare a persoanei inselate.

Practica judiciara in Romania

Adevarul enuntat in dictonul marelui Seneca: ,,Inselaciunea invaluie intotdeauna delictul intr-o aparenta legalitate: ceea ce se vede este legitim; ceea ce sta ascuns este inselator" se regaseste si in cazul prezentat in continuare, dosarul fiind instrumentat de procurorul Camelia Nita de la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti.

Prin rechizitoriul intocmit de procuror a fost trimis in judecata inculpatul Vladescu Dan Nicolae, 38 ani, agent imobiliar la S.C. ,,Light Hause Real Estate" SRL pentru infractiunile prevazute de art.215 alin.1,2 si 3 din C. pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C. pen., art.288 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin.2 C. pen., art.293, 186 si 287 alin.1 - toate cu aplicarea art.33 lit.a C.pen. De asemenea, a fost pusa in miscare actiunea penala si trimiterea in judecata a inculpatei Lucescu Gabriela Bianca, 24 ani, agent imobiliar la S.C. ,,Light Hause Real Estate" SRL, pentru infractiunile prevazute de art.26, raportat la art.215 alin.1, 2, 3 C.pen., cu aplicarea art.41 alin.2 C.pen, art.288 C.pen, art.293 C.pen., cu aplicarea art. 41 alin.2 C. pen.- toate cu aplicarea art.33 lit.a C. pen.

La sfarsitul lunii noiembrie 2003, Ber Ana s-a adresat cu o plangere Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti in care arata urmatoarele

In urma unui anunt din ziarul ,,Romania libera", B. Ana a sunat la numarul de telefon inscris in anunt, ocazie cu care a luat legatura cu o persoana care s-a recomandat ,,Besliu Iulian", agent imobiliar. Femeia fiind interesata de cumpararea apartamentului nr.8 din strada Vidin nr.8, bloc 56, sector 2, Bucuresti, a stabilit ca, in zilele urmatoare, sa viziteze apartamentul expus vanzarii.

Cu prilejul deplasarii la apartamentul respectiv, Ber Ana s-a intalnit cu o tanara care s-a recomandat ,,Serban Elena", care a confirmat ca era proprietara apartamentului. Dupa vizionare, B.A. a fost de acord sa cumpere apartamentul in cauza, contra sumei de 28.500 Euro, stabilind totodata sa-l plateasca in mai multe transe, pana la sfarsitul anului 2003.

Conform intelegerii, in ziua de 10 noiembrie 2003, cele trei persoane (agent imobiliar, cumparator si ,, vanzator") s-au intalnit la Biroul Notarului Public State Florica, unde au incheiat un antecontract de vanzare-cumparare(autentificat sub nr.763/10.11.2003),prilej cu care,Serban Elena a prezentat notarului titlu de proprietate (falsificat), cartea de identitate cu numele Serban Elena (falsificata), certificatul fiscal si extrasul de carte funciara. Dupa perfectarea antecontractului de vanzare-cumparare, B. Ana, ,,Besliu Iulian" si ,,Serban Elena" au mers la autoturismul cumparatorului, unde vanzatorul a primit suma de 8.000 Euro si s-a intocmit o chitanta de mana, in dublu exemplar, prin care se certifica primirea sumei mentionate, fiind trecute seriile si numerele bancnotelor. Aceasta chitanta a fost semnata si de ,,Besliu Iulian", in calitate de intermediar al vanzarii-cumpararii. Pentru contravaloarea prestatiilor sale, Ber Ana i-a dat 4.000.000 lei.

Cei trei au stabilit ca, pana la sfarsitul lunii decembrie 2003, Ber Ana sa plateasca suma restanta de 20.500 Euro,sa fie perfectat contractul de vanzare-cumparare. Ulterior, notarul public State Florica a incunostiintat-o pe Ber Ana ca apartamentul achizitionat mai fusese tranzactionat de aceleasi persoane la alt notariat public.

Organele Parchetului, in baza celor sesizate, au luat masuri de verificare si strangere a probelor necesare.

In ziua de 27 noiembrie 2003, conform normelor de procedura penala, in vigoare la acea data, s-a trecut la organizarea unui flagrant, in timp ce ,,Besliu Iulian" primea diferenta de bani de la Ber Ana.

Momentul flagrantului a fost consemnat intr-un proces-verbal de constatare a infractiunii si inregistrat pe pelicula foto si video, precum si pe caseta audio.

Cu prilejul acestei actiuni a fost identificat Vladescu Dan Nicolae, care se recomanda cu numele de ,,Besliu Iulian", asupra sa gasindu-se o serie de obiecte si documente pe care le folosea in activitatea infractionala; carti de vizita pe numele ,,Besliu Iulian"; un electrosoc camuflat intr-o lanterna; un spray paralizant marca NATO; patru chei false, asemanatoare cu cheile de la apartamentul ce urma a fi tranzactionat; doua plicuri cu fasicuri de hartie taiate in bancnote (ulterior inculpatul a recunoscut ca intentiona sa le substituie plicurilor cu bani daca partea vatamata ar fi dorit sa renunte la tranzactie). De asemenea, in autoturismul lui Vladescu s-a descoperit un aparat de tiplat, folosit de catre acesta la falsificarea actelor de identitate.

In zilele de 17 noiembrie si respectiv 2 decembrie 2003, Dragus Floarea si Dragus Andreea, din Bucuresti, au sesizat organele politiei despre faptul ca doua persoane, care s-au recomandat pe numele de ,,Besliu Iulian" si ,,Serban Elena", le-au vandut fictiv, in data de 11 noiembrie 2003, apartamentul nr.8 din strada Vidin nr.8, bloc 56, sector 2, contra sumei de 30.000 USD, fiind in acest fel prejudiciate. In urma audierii celor in cauza si a actelor de cercetare penala administrate, au rezultat urmatoarele

in cursul anului 2003 Lucescu Gabriela Bianca, indemnata de concubinul sau Vladescu Dan Nicolae, a inchiriat apartamentul nr.8 din strada Vidin. Cu ocazia incheierii contractului de inchiriere, tanara a obtinut si o copie a actului de proprietate a numitilor Serban Elena si Ardeleanu Adrian Georgian; 

pe baza documentului de proprietate, in copie,Vladescu Dan Nicolae a confectionat in fals un nou contract de vanzare - cumparare, precum si o incheiere de intabulare a imobilului respectiv, documente ce au fost prezentate notarilor publici State Florica si Mircea Elena

tot Vladescu a confectionat si carti de identitate pe numele de Serban Elena ( cu fotografia lui Lucescu Gabriela Bianca ), Ardeleanu Adrian Georgian ( cu fotografia sa ) si Besliu Iulian( cu fotografia sa ), documente ce au fost folosite de cei doi concubini pentru comiterea de infractiuni;

in declaratiile sale, Vladescu si-a recunoscut faptele savarsite si modul in care a confectionat actul de proprietate al apartamentului in cauza, astfel incat sa para autentic, semnandu-l atat el cat si concubina cu numele de ,, Ardeleanu Adrian" si ,,Serban Elena". Totodata, el a confectionat cartile de identitate cu cele doua nume ale proprietarilor apartamentului si numele de ,,Besliu Iulian" si ,,Marinescu Andreea", folosind calculatorul, imprimanta, scanner-ul si aparatul de tiplat pe care il detinea;

 in cazul partilor vatamate, Dragus Floarea si Dragus Andreea, actiunea de inducere in eroare a inculpatilor s-a realizat in acelasi mod ca in cazul lui Ber Ana. Existand conexiune intre fapte, prin ordonanta, s-a dispus conexarea plangerilor partii vatamate Dragus Floarea la plangerea formulata de Ber Ana;

 cei doi concubini au motivat savarsirea faptelor, deoarece aveau nevoie de bani pentru a-si trata copilul, Vladescu Ana, in strainatate, copil care este grav bolnav si nu a putut fi tratat in tara; cele sustinute de acestia au fost confirmate si de medicul care supraveghea copilul ;

semnaturile executate atat de Vladescu Dan Nicolae, cat si de concubina sa, sub identitati false, au fost expertizate criminalistic, concluziile fiind certe ca le apartin.

In ceea ce priveste stabilirea infractiunilor pentru care inculpatii Vladescu Dan Nicolae si Lucescu Gabriela Bianca au fost trimisi in judecata se constata ca, pe parcursul fazei de urmarire penala, faza finalizata cu intocmirea rechizitoriului si trimiterea in judecata a inculpatilor, scopul urmarit de catre organele de cercetare penala si organele de urmarire penala a fost acela de a proba atat latura obiectiva, cat si cea subiectiva a infractiunilor comise.

Daca subiectii infractiunii au fost identificati in persoana inculpatilor Vladescu Dan Nicolae si Lucescu Gabriela Bianca, in primele momente ale flagrantului, probarea intregii activitati infractionale a acestora s-a desfasurat pe parcursul unei perioade de timp determinate in care au fost administrate probele pe baza carora s-a conturat convingerea procurorului pe de o parte ca faptele au fost savarsite de inculpati, iar pe de alta parte ca inculpatii au savarsit faptele descrise si retinute in rechizitoriu.

In ceea ce priveste latura obiectiva a infractiunii prevazute de art.215 alin.1 si 2 C. pen. s-a pornit de la plangerea formulata de Ber Ana, catre Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, care a aratat ca notarul public State Florica a incunostiintat-o despre faptul ca apartamentul in cauza ce urma a-i fi vandut, conform antecontractului de vanzare - cumparare nr.763/10.11.2003, de catre numita Serban Elena, mai fusese tranzactionat de aceleasi persoane, respectiv ,,Besliu Iulian", in fapt inculpatul Vladescu Nicolae si ,,Serban Elena", in fapt inculpata Lucescu Gabriela Bianca.

In baza sesizarii partii vatamate Ber Ana s-a procedat la organizarea unui flagrant, cele constatate fiind consemnate in procesul- verbal de constatare a infractiunii flagrante, in plansele foto si procesele- verbale de consemnare a convorbirilor telefonice inregistrate pe casete audio si video folosite la inregistrarea flagrantului.

Toate aceste mijloace de proba au servit la dovedirea laturii obiective a infractiunii de inselaciune comisa de catre inculpatul Vladescu Dan Nicolae. Astfel, elementul material al infractiunii a fost probat, reliefandu-se prin mijloacele de proba mentionate, atitudinea inculpatului de a o induce in eroare pe partea vatamata atat cu privire la adevarata sa identitate, la calitatea sa, la proprietarul apartamentului tranzactionat si a realitatii tranzactiei efectuate.

Se constata ca inculpatul si-a creat o legenda prin falsificarea actelor de proprietate si a actelor de stare civila, fapt demonstrat de probele materiale (actele incriminate atasate la dosarul cauzei).

Actiunea de inducere in eroare este probata, fara putinta de tagada, si de catre inregistrarile video si audio atasate la dosar si autorizate conform dispozitiilor legale, a caror transcriere este materializata in procese-verbale de cosemnare a convorbirilor telefonice si de redare a imaginilor video surprinse.

In ceea ce priveste urmarea imediata, declaratiile partii vatamate si ale inculpatului arata ca, in urma manoperelor dolosive folosite de catre inculpat, numita Ber Ana i-a inmanat acestuia o suma importanta de bani, ceea ce demonstreaza ca a fost indusa in eroare de catre inculpatul Vladescu Dan Nicolae, deci manoperele dolosive ale inculpatului si-au atins scopul scontat, respectiv inducerea in eroare a victimei, creandu-se starea de pericol social prevazuta de lege, si implicit, s-a vatamat interesul legal ocrotit de catre dispozitiile legale.

Precizam ca inculpatul a fost recunoscut din grup de catre partile Ber Ana si Dragus Florea, procesele-verbale intocmite cu ocazia confruntarii efectuate fiind alte mijloace materiale de proba referitoare la probarea laturii obiective a infractiunii (element material, urmare imediata si legatura de cauzalitate).

Mentionam faptul ca probarea savarsirii infractiunii de inselaciune in forma continuata, respectiv aplicarea art.41 al.2 C.p. referitoare la art.215 al.1, 2, 3 C.p., se face prin declaratiile partilor vatamate Dragus Florea si Dragus Andreea, prin actele false intocmite de catre inculpat si cu privire la aceasta tranzactie si prin confruntarile efectuate intre cele doua parti si inculpat.

La dosare se afla de altfel si rapoartele de expertiza grafoscopica, mijloace de proba care arata fara dubiu ca inculpatul a falsificat scrierea si subscrierea si a semnat in fals cu semnaturi din fantezie actele ce au servit la inducerea in eroare a partilor vatamate Dragus Florea si Dragus Andreea.

Latura subiectiva a infratiunii, respectiv faptul ca inculpatul a actionat cu intentie directa si calificata rezulta din probele mentionate mai sus ca sidin declaratiile de recunoastere ale acestuia.

In ceea ce priveste infractiunile savarsite de catre inculpata Lucescu Gabriela Bianca si acestea sunt probate de declaratiile inculpatului Vladescu Dan Niculae, actele falsificate si declaratiile de recunoastere ale sus-numitei.

Din aceste probe reiese ca inculpata l-a ajutat efectiv pe inculpatul Vadescu Dan Niculae sa savarseasca infractiunile care s-au retinut in sarcina sa, participand alaturi de aceasta la inducerea in eroare a partilor vatamate Ber Ana, Dragus Florea si Dragus Andreea.Astfel, sus-numita s-a folosit de cartea de identitate pe numele de Serban Elena, a folosit cartea de identitate falsificata de inculpatul Vladescu si la intrevederea cu partile vatamate s-a prezentat ca fiind proprietara apartamentului.Ca atare, conform definitiei date de lege, sprijinul efectiv acordat inculpatului constituie infractiunea de complicitate la infractiunea de inselaciune, fals in inscrisuri oficiale si fals privind identitatea.

CONCLUZII CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DE CERCETARE CRIMINALISTICA A INFRACTIUNII DE INSELACIUNE

In activitatea organelor de cercetare penala apar tot mai des cazuri de inselaciune deoarece tot mai multi oameni recurg la manopere dolosive din dorinta de a se imbogati cat mai repede. Desigur, activitatea infractionala este posibila si lesne de intreprins cand cei care inseala se prevaleaza de nume, calitati mincinoase, acte false, etc., iar pe de alta parte de naivitatea, lipsa de atentie, usurinta cu care pagubasul accepta minciunile escrocului.

Din evidentele si statisticile I.G.P. rezulta ca, in ultimii ani s-a inregistrat o scadere a cazurilor de inselaciune solutionate de organele de cercetare ale Politiei.

Cele mai des intalnite in ultimii ani au fost inselaciunile ,,in conventii" astfel ca pe piata vanzarii- cumpararii de imobile se comit inselaciuni datorita lipsei de vigilenta a cumparatorilor la incheierea contractelor. Prin urmare, trebuie luate masuri de prevenire in sensul ca actele de proprietate originale ale imobilelor trebuie pastrate numai la titularii dreptului de proprietate al acestora, verificarea autenticitatii extrasului de carte funciara la autoritatea competenta,verificarea identitatii si concordantei dintre datele de pe titlu de proprietate si cartile de identitate prezentate ale presupusilor titulari, precum si incheierile de intabulare ale imobilelor respective ce au fost prezentate notarilor publici care au perfectat tranzactia.

Cele mai multe dintre escrocheriile inregistrate sunt insa cele indreptate impotriva avutiei publice, a societatilor comerciale si a celorlalti agenti economici integrati in procesul economic actual.

Criminalitatea economico-financiara a cunoscut o crestere substantiala, iar printre infractiunile mai des intalnite sunt cele de inselaciune prin emiterea de cecuri fara acoperire.

Mediul de afaceri este intre altele influentat de gradul de asigurare a (securitatii) creditului, de blocajele financiare si, in mod deosebit, de respectarea dispozitiilor legale referitoare la folosirea instrumentelor de plata.

Astfel, sumele refuzate la plata cu cec, cambie si bilet la ordin, ca urmare a incidentelor de plata, au crescut anual de la 397 miliarde lei, in 1997, la 7.437 miliarde lei, in anul 2001, cu toate implicatiile negative induse pe lantul comercial in care a aparut fiecare plata neefectuata. In perioada iulie 2001-iulie 2002,incidentele de plata au crescut, ca valoare cu 50 %, fiind cauzate de 14.533 de persoane.

Escrocheriile cu credite de consum inregistrate in Capitala in anul 2005 sunt un rezultat al superficialitatii bancilor in verificarile privind solvabilitatea clientilor, unul dintre motive fiind cu siguranta faptul ca sumele imprumutate sunt oricum asigurate. Anchetatorii au solicitat tuturor bancilor din Capitala sa le comunice daca indivizi identificati de ei ca posibili infractori au obtinut credite de consum, iar in caz pozitiv sa le permita accesul la dosarele lor de imprumut. Ancheta a decurs greoi deoarece bancile, cu exceptia a doua dintre ele, au refuzat sa colaboreze, invocand secretul bancar. Abia dupa interventia Parchetului, informatiile au parvenit politistilor atunci avand o imagine reala asupra fraudelor: sute de credite ilegale si un prejudiciu total cu foarte multe zerouri.

La nivelul intregii Capitale, fenomenul escrocheriilor cu credite bancare este mult mai mare, desi nu s-au mai semnalat escrocherii, ancheta este departe de a fi finalizata, dat fiind numarul foarte mare de persoane implicate.