Administrarea probei cu martori

Administrarea probei cu martori

Propunerea probei cu martori se face de regula de parti, respectiv, de reclamant prin cerere de chemare in judecata si de parat prin intampinare sau la prima zi de infatisare. Nepropunerea probei in conditiile aratate atrage ca sanctiune, decaderea partii din dreptul de a mai propune probe in cursul judecatii, cu exceptia cazurilor prevazute de art. 138 C. civ. In virtutea rolului activ al judecatorului, proba cu martori poate fi dispusa si din oficiu chiar daca partile se impotrivesc.

Instanta poate sa margineasca numarul martorilor propusi, tocmai pentru a se asigura egalitate de tratament partilor.

Dupa ce martorii au fost propusi, se va pune in discutie incuviintarea ascultarii lor. Pentru a se evita sicanele si tergiversarile, inlocuirea martorilor nu se va incuviinta, decat in caz de moarte, disparitie sau motive bine intemeiate, in care caz lista se va depune in termen de 3 zile de la incuviintare (art. 186 alin. 3 C. proc. civ.).

Dupa incuviintarea probei testimoniale, instanta va dispune citarea martorilor, impotriva martorului care lipseste la prima citare, instanta poate emite mandat de aducere iar in pricini urgente se poate dispune aducerea martorilor cu mandat chiar la primul termen

(art. 188 alin. l si 2). Daca dupa mandatul de aducere, martorul nu se prezinta, instanta va putea pasi la judecata (art. 188 alin. 3), ea putandu-i aplica martorului amenda potrivit art. 108 alin. l pct. 2 lit. a C. proc. civ. Daca instanta "paseste' la judecata in conditiile in care martorul nu s-a prezentat nici cu mandat de aducere, suntem in prezenta unei sanctiuni specifice ce poate interveni in cazul nerespectarii unui termen judecatoresc si nu a sanctiunii decaderii partii din dreptul de a administra proba cu martori, deoarece decaderea este o sanctiune procedurala care intervine in cazul termenelor legale peremptorii.²³⁰

Ordinea ascultarii martorilor este stabilita de presedintele completului, acesta tinand seama si de cererea partilor. Fiecare martor va fi ascultat separat de ceilalti, iar cei neascultati nu vor putea fi de fata (art. 196 alin. l si 2).

in practica, de regula sunt ascultati primii, martorii propusi de reclamant, urmand a fi audiati martorii propusi de parat.

inainte de a lua marturia, presedintele va cere martorilor sa arate: numele, indeletnicirea, locuinta si varsta; daca este ruda sau afin cu una din parti si in ce grad; daca se afla in serviciul uneia din parti; daca este in judecata, in dusmanie sau in legaturi de interes cu vreuna din parti (art. 192 C. proc. civ.).

in conditiile art. 193 C. proc. civ. martorul, in functie de confesiunea lui, va depune sau nu juramant, inainte de a fi ascultat, martorul depune urmatorul juramant:

"Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu.' in timpul depunerii juramantului, martorul tine mana pe cruce sau pe Biblie. Referirea la divinitate din formula juramantului se schimba potrivit credintei religioase a martorului. Martorul de alta religie decat cea crestina, in timpul juramantului, nu va tine mana pe cruce sau pe biblie. Cel fara confesiune va depune urmatorul juramant: "Jur pe onoare si constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu', iar martorii care din motive de constiinta sau confesiune nu depun juramantul, vor rosti in fata instantei urmatoarea formula: "ma oblig

G. Boroi, O. Spineanu-Matei, Codul de procedura civila, editie ingrijita si adnotata, Editura AII Beck, Bucuresti, 2005, p. 325-326.

ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu'. Presedintele va atrage atentia martorului asupra obligatiei ce o are de a spune adevarul si a nu ascunde nimic din ceea ce stie, in caz contrar savarseste infractiunea de marturie mincinoasa, facandu-se mentiune despre toate acestea in declaratia scrisa. Minorul care nu a implinit 14 ani nu depune juramant, insa i se va atrage atentia sa spuna adevarul.

De regula, in procesul civil, martorului i se pun intrebari prin intermediul presedintelui, mai intai de partea care 1-a propus si apoi de partea adversa. Daca instanta considera ca anumite intrebari nu au legatura cu pricina, sunt jignitoare sau tind sa dovedeasca fapte a caror dovedire este oprita de lege, instanta nu va incuviinta intrebarile respective. La cererea partii, instanta va arata in incheierea de sedinta atat intrebarile, cat si motivele pentru care au fost inlaturate.

Martorul nu are voie sa citeasca un raspuns scris de mai inainte, insa se poate folosi de insemnari cu incuviintarea presedintelui, dar numai in anumite cazuri, si anume cand insemnarile privesc cifre sau denumiri (art. 196 alin. 3 C. proc. civ.).

Marturia este scrisa de grefier dupa dictarea presedintelui de complet sau a judecatorului delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfarsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce acesta a luat cunostinta de cuprinsul marturiei, in conditiile in care martorul nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire despre aceasta. Adaugirile, stersaturile sau schimbarile efectuate in cuprinsul marturiei trebuie incuviintate si semnate de judecator, grefier si martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute in seama. Locurile nescrise din declaratie trebuie implinite cu linii, astfel incat sa nu se poata adauga nimic (art. 198 C. proc. civ.).

Dupa ascultare, martorul ramane in sala de sedinta pana la sfarsitul sedintei de judecata, afara numai daca instanta hotaraste altfel (art. 196 alin. 3 teza I, C. proc. civ.). El poate fi intrebat din nou daca instanta gaseste de cuviinta, iar daca opiniile martorilor se contrazic, ei pot fi confruntati.

Daca instanta are banuieli puternice ca martorul cu stiinta a facut afirmatii mincinoase sau a fost mituit, va incheia proces-verbal si va trimite martorul in fata autoritatilor penale (art. 199 C. proc. civ.).

Martorul poate solicita sa plateasca cheltuielile de drum si sa fie despagubit in functie de starea sau indeletnicirea sa si timpul pierdut (art. 200 C. proc. civ.).