CAILE DE ATAC IN MATERIE CONTRAVENTIONALA

INSPECTORATUL DE POLITIE AL JUDETULUI
MEHEDINTI

POLITIA MUN.DROBETA TURNU SEVERIN

CAILE DE ATAC IN MATERIE CONTRAVENTIONALA

I N T R O D U C E R E

Cadrul legal general in materia dreptului contraventional este O.G.nr.2/2001,deoarece ea reglementeaza cadrul comun al contraventiilor. Aceasta ordonanta este un act normativ ce cuprinde atat norme substantiale,referitoare la institutia contraventiei,institutia sanctiunilor,cat si norme procedurale,privitoare la intocmirea actelor de constatare si sanctionare a contraventiilor,caile de atac si executarea sanctiunilor contraventionale.

Cu tot caracterul sau de generalitate,O.G.2/2001 nu acopera in totalitate sfera reglementarilor generale. In virtutea prerogativelor sale,legiuitorul a dezvoltat prin acte normative speciale,principiile generale cuprinse in legea contraventionala generala prin legi complinitoare. O asemenea lege este, de pilda,O.G.nr.55/2002 privind regimul juridic al sanctiunii prestarii unei activitati in folosul comunitatii.

Legile contraventionale generale sunt cele care cuprind norme ce reglementeaza nasterea,modificarea si incetarea raporturilor juridice contraventionale ori norme de stabilire si de sanctionare a contraventiilor cu sfera mare de aplicare,daca acelasi fascicul de relatii de aparare sociala este reglementat de mai multe norme contraventionale,dintre care unele au o sfera de incidenta mai restransa decat celelalte. Este lege contraventionala generala O.G.nr.2/2001.

Legile contraventionale speciale sunt legile care cuprind norme de stabilire si de sanctionare a contraventiilor si norme generale derogatorii de la cele continute in O.G.nr.2/2001.

Toate legile contraventionale speciale trebuie interpretate in spiritul celor generale. Interesul deosebirii in legi contraventionale generale si legi contraventionale speciale consta in aceea ca in cazul unui concurs real de legi,vor avea prioritate in aplicare legile speciale. Dandu-se eficienta acestei reguli,in practica judiciara a fost anulat procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei,deoarece agentul constatator a aplicat o lege generala,desi fapta in cauza era prevazuta de o lege speciala .

Daca exista concurs real de legi generale sau de legi speciale,prioritate in aplicare au legile posterioare .Pe de alta parte,in situatia in care forta juridica a legilor aflate in conflict este diferita,problema se solutioneaza pe baza regulii preferintei legii cu forta juridica superioara,indiferent de data legilor in cauza. De exemplu,o hotarare a guvernului este inferioara unei legi.

C A P I T O L U L  I

PLANGEREA CONTRAVENTIONALA

Impotriva procesului-verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plangere in termen de 15 zile de la data inmanarii sau comunicarii acestuia.

Partea vatamata poate face plangere numai in ceea ce priveste despagubirea,iar cel caruia ii apartin bunurile confiscate,altul decat contravenientul,numai in ceea ce priveste masura confiscarii.

Dintre cele trei faze ale procesului contraventional,faza judecatii poate lipsi,fara ca aceasta sa fie considerata o situatie de exceptie. Intr-adevar,nu putem vorbi de un proces contraventional daca nu avem un act de constatare a unei contraventii. Dar,dupa incheierea acestui act,care in majoritatea cazurilor este procesul-verbal de constatare,nu este obligatorie parcurgerea fazei judecatii,decat daca contravenientul sau o alta persoana,ce are calitate procesuala activa,formuleaza plangere impotriva actului constatator.

Parcurgerea fazei judecatii in procesul contraventional este o facilitate pe care o au titularii plangerii contraventionale. In lipsa acesteia,procesul-verbal de constatare a contraventiei devine irevocabil si dobandeste calitatea de titlu executoriu. In acest caz,procesul a progresat,trecand direct de la prima faza la ultima-faza punerii in executare a sanctiunilor contraventionale.

Plangerea contraventionala este o cale de atac specifica dreptului contraventional. Plangerea este o cale de atac,deoarece ea vizeaza un act procesual,respectiv actul constatator. Regulile de forma ale plangerii contraventionale conform art.47 din O.G.2/2001,sunt cele ale dreptului procesual civil,nu ale dreptului procesual penal,asa cum ar fi justificat.

Aplicarea dreptului procesual civil,ca drept comun in cadrul procesului contraventional,nu are acoperire in principiile si natura dreptului contraventional. Dreptul contraventional reglementeaza un domeniu care are natura penala,pentru ca deosebirile dintre contraventii si infractiuni nu sunt de ordin calitativ,ci cantitativ.

Conform art.31 din O.G.2/2001,titularii plangerii trebuie sa o formuleze in termen de 15 zile de la data cand a luat la cunostinta de incheierea actului constatator,care are loc prin inmanarea unei copii de pe acesta,cu ocazia intocmirii lui sau prin comunicarea postala in cazul in care nu se realizeaza prima ipoteza. Persoana care probeaza ca din cauze mai presus de vointa ei nu a putut depune plangere,poate fi repusa in termenul de formulare a acesteia daca actioneaza in conditiile art.103 Cod proc.civ. In cazul in care termenul de formulare a plangerii contraventionale este depasit din culpa titularului,plangerea urmeaza a fi respinsa ca tardiva.

In jurisprudenta si doctrina mai veche era controversata problema daca poate formula plangere contraventionala contravenientul care a semnat procesul-verbal de contraventie si a facut plata pe loc a sanctiunii amenzii. Intr-o opinie s-a sustinut ca,fie si numai simpla semnare a procesului-verbal de contraventie de catre contravenient,fara obiectiuni,inseamna o recunoastere a datoriei ce reiese din actul constatator. Alti autori considerau ca plata pe loc a amenzii constituia o recunoastere a vinovatiei de catre contravenient. Aceste puncte de vedere nu au fost acceptate,cu rare exceptii,de catre instante. Punctul de vedere care s-a impus este ca plata amenzii sau semnarea fara obiectiuni a procesului verbal de contraventie nu determina pierderea dreptului contravenientului la exercitarea caii de atac a plangerii contraventionale.

In afara de contravenient,pot formula plangere contraventionala persoana vatamata si cel caruia i-au fost confiscate bunurile. Persoana vatamata si cel caruia i-au fost confiscate bunurile pot formula plangere numai in ceea ce priveste despagubirea,respectiv referitor la masura confiscarii. In practica s-a hotarat ca nu pot formula plangere parintii pentru copiii majori,sotul sau angajatorul contravenientului. De asemenea,jurisprudenta consemneaza cazuri in care plangerea contraventionala formulata de administratorul unitatii angajatoare a fost respinsa,deoarece singura sanctiune aplicata prin actul de constatare si sanctionare a fost amenda.

Introducerea plangerii contraventionale de catre o persoana fara calitate atrage solutia respingerii acesteia ca fiind formulata de o persoana fara calitate procesuala activa. In cazul persoanei juridice,plangerea trebuie formulata de catre reprezentantii acesteia,in numele ei.

Mijlocul procesual prin care se poate invoca depasirea termenului de formulare a plangerii contraventionale este exceptia de tardivitate,care este o exceptie absoluta si se va solutiona inaintea judecarii fondului cauzei. Pe de alta parte,sarcina probei cu privire la data comunicarii procesului-verbal de contraventie revine organului constatator si nu persoanei sanctionate contraventional. In schimb,daca procedura comunicarii procesului-verbal de contraventie s-a derulat prin intermediul postei,existand confirmare de primire,sarcina probei in ceea ce priveste lipsa calitatii de a primi corespondenta a persoanei care a semnat de primire revine petentului,nu organului constatator. Nu intotdeauna existenta unei semnaturi pe procesul-verbal de contraventie poate constitui dovada comunicarii acestuia,ci numai semnatura de la rubrica de inmanare a procesului-verbal. In cazul in care procesul-verbal de contraventie a fost comunicat prin posta cu aviz de primire,data de la care curge termenul de 15 zile este data inmanarii plicului catre contravenient,iar nu data la care acesta a primit avizul. Borderoul de expediere a corespondentei nu constituie dovada a comunicarii procesului-verbal de contraventie,deoarece nu exista certitudine cu privire la primirea actului de constatare.

Daca petentul nu se prezinta sa ridice corespondenta,se apreciaza ca organul constatator trebuie sa efectueze comunicarea prin procedura afisarii.

Nu poate fi atacat prin folosirea procedurii rezervate plangerii contraventionale un act de control fiscal,chiar daca organul de control a intocmit cu acelasi prilej si un proces-verbal de contraventie. Cele doua acte vor putea fi atacate numai prin folosirea unor proceduri distincte si anume procedura contraventionala,in cazul procesului-verbal de contraventie si procedura fiscala in ipoteza atacarii actului de control fiscal (art.172 si urm.C.proc.fisc.).

C A P I T O L U L II

EFECTELE PLANGERII CONTRAVENTIONALE

Plangerea insotita de copia de pe procesul-verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator,acesta fiind obligat sa o primeasca si sa inmaneze depunatorului o dovada in acest sens.

Plangerea impreuna cu dosarul cauzei se trimit de indata judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia.

Plangerea suspenda executarea. Plangerea persoanelor prevazute la art.31,alin.2 suspenda executarea numai in ceea ce priveste despagubirea sau,dupa caz,masura confiscarii.

Plangerea contraventionala trebuie sa fie insotita in primul rand de procesul-verbal de contraventie. Petentul poate anexa la plangerea formulata orice inscrisuri doveditoare cum ar fi:acte medicale,acte de stare civila,acte de proprietate asupra bunurilor,etc.

Formularea plangerii contraventionale determina producerea unor efecte juridice. In privinta contravenientului,formularea plangerii contraventionale are ca efect suspendarea executarii sanctiunilor aplicate,iar in ceea ce priveste celelalte parti,persoana vatamata si proprietarul bunurilor confiscate,introducerea plangerii are drept consecinta suspendarea executarii despagubirilor sau a pedepsei complementare a confiscarii. Depunerea plangerii prealabile la alt organ decat cel competent nu atrage decaderea titularului,ci ea va fi considerata depusa in termen,deoarece orice institutie sau autoritate care primeste o sesizare este obligata sa o trimita la organul competent. Institutia sau autoritatea la care s-a depus plangerea contraventionala o va trimite impreuna cu dosarul cauzei,de indata,judecatoriei in a carei circumscriptie a fost savarsita contraventia. Introducerea plangerii contraventionale,in termenul legal,suspenda executarea sanctiunii contraventionale. Plangerea persoanelor vatamate si a celor carora li s-au confiscat bunuri suspenda executarea numai in ceea ce priveste despagubirea sau,dupa caz,masura confiscarii.

Depunerea plangerii contraventionale direct la instanta nu atrage vreo sanctiune pentru persoana petentului,practica judiciara fiind in acest sens. Introducerea plangerii contraventionale la instanta este utila cel putin in cazurile in care organul constatator,din diverse cauze,nu trimite plangerea la instanta competenta. Pe de alta parte,anumite acte normative prevad ca plangerea sa se depuna direct la instanta(O.U.G.105/2001 privind frontiera de stat a Romaniei).

Aceasta practica a fost confirmata recent de catre Curtea Constitutionala care a constatat neconstitutionalitatea art.32 reprodus mai sus. Prin Decizia nr.953/2006,instanta de control constitutional a statuat ca ,,art.32 din O.G.2/2001 nu ingradeste accesul liber la justitie al persoanelor interesate,ci instituie norme de procedura privind formularea plangerii formulate impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. Aceasta modalitate de reglementare reprezinta,potrivit art.126 alin.2 din Constitutie,optiunea exclusiva a legiuitorului."

Prin Decizia nr.953/2006,Curtea constata ca se pune problema incalcarii accesului liber la justitie din perspectiva faptului ca organul din care face parte agentul constatator ar putea sa nu inainteze instantei de judecata plangerea depusa impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei. Desi textul legal impune obligatia si nu latitudinea acestuia de a o inainta instantei de judecata,totusi,asa cum rezulta din dosarul in care a fost invocata exceptia de neconstitutionalitate,cu toate ca autorul a expediat prin posta plangerea sa,organul din care face parte agentul constatator nu a inaintat-o instantei.

Curtea Constitutionala retine ca primordial in analiza acestei probleme de constitutionalitate este faptul ca,prin decizia pe care a pronuntat-o,sa se asigure accesul liber la justitie al oricarei persoane. Astfel,existenta oricarui impediment administrativ,care nu are o justificare obiectiva sau rationala si care ar putea pana la urma sa nege acest drept al persoanei,incalca in mod flagrant prevederile art.21,alin.1-3 din Constitutie. In cazul de fata,obligatia depunerii plangerii la organul din care face parte agentul constatator,ca si conditie de acces la justitie,nu poate fi justificata in mod obiectiv si rezonabil nici prin faptul ca,primind plangerea,organele administrative ar avea cunostinta de ea si nu ar porni la executarea amenzii aplicate. Mai mult decat atat,textul de lege criticat poate da nastere la abuzuri savarsite de catre agentii organelor administrative,ceea ce,in final,chiar daca ar duce la tragerea la raspundere penala sau disciplinara a acestora,ar ingreuna sau chiar nega dreptul contestatarului la accesul liber la justitie.

Pentru toate aceste motive,Curtea constata ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.32 alin.1 din O.G.2/2001 este intemeiata,urmand sa o admita.

Jurisprudenta ulterioara Decizieinr.953/2006 tine seama de considerentele acesteia.

C A P I T O L U L III

PROCEDURA SOLUTIONARII PLANGERII CONTRAVENTIONALE

Judecatoria va fixa termen de judecata,care nu va depasi 30 de zile si va dispune citarea contravenientului sau,dupa caz,a persoanei care a facut plangerea,a organului care a aplicat sanctiunea,a martorilor indicati in procesul-verbal sau in plangere,precum si a oricaror alte persoane in masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.

In cazul in care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie,judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata in procesul-verbal de constatare a contraventiei.

Asa cum am afirmat mai sus,regulile procesuale aplicabile procesului contraventional sunt cele din materia dreptului procesual civil. Instanta competenta sa solutioneze plangerea,dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa in termen,asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate,daca acestia s-au prezentat,administreaza orice alte probe prevazute de lege,necesare in vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal si hotaraste asupra sanctiunii,despagubirii stabilite,precum si asupra masurii confiscarii. In cazul accidentelor de circulatie,instanta este obligata sa citeze asiguratorul mentionat in procesul-verbal. Citarea asiguratorului se face din considerente de opozabilitate a hotararii. In practica,s-a pus problema daca in cauzele ce au ca obiect judecarea unor plangeri contraventionale impotriva proceselor-verbale incheiate ca urmare a producerii accidentelor de circulatie este necesara citarea si a celorlalti conducatori de vehicule implicati in accident. S-a decis ca,atata timp cat anularea sau mentinerea procesului-verbal de contraventie determina efecte juridice si in privinta celuilalt conducator de vehicul,se impune citarea acestuia.

In cazul contraventiilor referitoare la depasirea vitezei, instanta poate pretinde organului constatator sa prezinte dovada inregistrata.

Hotararea judecatoreasca prin care s-a solutionat plangerea poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare,la sectia contencios administrativ a tribunalului. Motivarea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral in fata instantei. Recursul suspenda executarea hotararii.

In cazul in care instanta anuleaza procesul-verbal pentru ca o alta persoana decat contravenientul se face vinovata de savarsirea contraventiei,instanta nu poate retine culpa persoanei. In virtutea principiului personalitatii raspunderii contraventionale,o eventuala cerere in garantie este inadmisibila in cadrul procesual general de formulare a unei plangeri contraventionale.

Respingerea plangerii contraventionale. Instanta respinge plangerea petentului, pronuntandu-se fie pe fondul cauzei,fie pe cale de exceptie. Cand se pronunta pe fond si apreciaza ca petitia nu este fondata,instanta respinge plangerea contraventionala ca neintemeiata. Respingerea plangerii contraventionale,pe cale de exceptie,poate avea loc in urmatoarele cazuri:

plangerea este inadmisibila;

plangerea este tardiv formulata;

plangerea a fost formulata de o persoana fara calitate procesuala activa;

plangerea a fost formulata de o persoana fara capacitate procesuala de folosinta;

plangerea a fost formulata de o persoana fara capacitate procesuala de exercitiu;

plangerea a fost formulata de o persoana care nu poate dovedi calitatea de reprezentant;

lipseste interesul petentului;

lipseste obiectul plangerii;

plangerea contraventionala este lovita de nulitate;

plangerea contraventionala a fost depusa prematur;

exista autoritate de lucru judecat;

- contravenientul se bucura de imunitate de jurisdictie sau de imunitate substantiala(in cazul diplomatilor ).

Admiterea plangerii contraventionale. Solutiile pe care instanta le poate pronunta in cazurile in care admite plangerea contraventionala sunt:

anuleaza procesul-verbal,in cazurile in care constatarea contraventiei este netemeinica;

constata nulitatea procesului-verbal in cazurile de nulitate absoluta;

anuleaza procesul-verbal in cazurile de nulitate relativa care afecteaza incheierea actului constatator;

anuleaza procesul-verbal,constatand incidenta unor cauze care exclud contraventia sau aplicarea sanctiunilor contraventionale;

reindividualizeaza sanctiunile aplicate,in sensul schimbarii naturii acestora sau a cuantumului lor;

Admitand plangerea,instanta poate inlocui amenda cu avertisment sau poate reduce cuantumul amenzii,in limitele prevazute de lege. Daca fapta are un grad de pericol social ridicat,plangerea contraventionala prin care se cere reindividualizarea sanctiunii amenzii urmeaza sa fie respinsa ca neintemeiata. Prin alte criterii de individualizare a sanctiunii,instanta poate lua in considerare situatia materiala precara a contravenientului,in special in cazul in care acesta face dovada ca veniturile sale sunt mult sub valoarea amenzii contraventionale aplicate.

Solutionarea recursului. Prin derogarea de la regula comuna,motivarea recursului in scris nu este obligatorie,aceasta putand avea loc si prin prezentare orala direct in fata instantei la termenul de judecata. O eventuala exceptie prin care se invoca nemotivarea recursului urmeaza a fi respinsa ca nemotivata. Recursul preia caracterul suspensiv al plangerii,ceea ce inseamna ca sanctiunile aplicate prin actul constatator atacat nu pot fi puse in executare. Instanta de recurs poate admite sau respinge recursul,dar in cazul in care prima instanta nu a solutionat fondul cauzei,solutia care se impune,in caz de admitere,este aceea a casarii,cu trimitere spre rejudecare. Aceeasi rezolvare trebuie sa aiba loc in cazul in care prima instanta nu s-a pronuntat asupra unor exceptii care faceau de prisos judecarea in fond a cauzei. Hotararea instantei de recurs este irevocabila,impotriva acesteia putand fi exercitate numai caile extraordinare de atac (contestatia in anulare si revizuirea).

Cheltuielile de judecata. In privinta cheltuielilor de judecata se aplica dreptul comun, astfel ca daca intimata recunoaste pretentiile petentului la prima zi de infatisare,ea nu mai poate fi obligata la plata cheltuielilor efectuate de petent.

Plangerea impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei,recursul formulat impotriva hotararii judecatoresti prin care s-a solutionat plangerea,precum si orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciara de timbru.

Data fiind natura juridica similara cu cea a infractiunii,a determinat un regim juridic asemanator,din punctul de vedere al taxelor judiciare de timbru. Practic,conform art.36 din legea contraventionala generala,toate cererile principale sau incidentale in domeniul contraventiilor sunt scutite de taxe de timbru.

C O N C L U Z I I

Cauzele prin care sunt solutionate plangerile contraventionale trebuie sa se supuna unui regim procesual operativ,deoarece natura raspunderii contraventionale impune o solutionare cu celeritate a plangerilor in materie contraventionala.

Precaderea obliga instanta sa acorde prioritate la solutionare cauzelor care au ca obiect plangerile contraventionale. Astfel , listele pricinilor trebuie intocmite in asa fel incat plangerile contraventionale sa figureze in prima parte a acestora.

Examinand prevederile Constitutiei,nu constatam nicio piedica in recunoasterea ca izvor de drept a precedentului judiciar. Dimpotriva,Constitutia cuprinde norme care recunosc caracterul obligatoriu al unor specii de hotarari judecatoresti (deciziile Curtii Constitutionale).In combaterea acestui punct de vedere s-ar putea invoca art.61 din Constitutie,potrivit caruia:,,Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii".

Aceasta norma nu interzice insa,calitatea de izvor de drept a precedentului judiciar . In sensul recunoasterii unui rol mai important al jurisprudentei,pledeaza cateva argumente. In primul rand,nu poate fi acceptata,fara serioase rezerve,existenta unei jurisprudente neuniforme a instantelor judecatoresti,mai ales in cazurile in care diferentele exista intre jurisprudenta Inaltei Curti de Casatie si Justitie si jurisprudenta celorlalte instante sau in cadrul sectiilor aceleiasi instante. In al doilea rand,legiuitorul nu poate anticipa,in multe cazuri,evolutia relatiilor sociale,el intervenind de cele mai multe ori post factum.

Intr-o alta ordine de idei,nu pot fi negate urmatoarele argumente:valoarea juridica deosebita a unei hotarari judecatoresti,stabilirea jurisprudentei (in lipsa careia se pierde increderea in actul de justitie) si orientarea justitiei in a solutiona unitar spetele asemanatoare.

Pentru evitarea oricaror controverse,solutia privind rolul jurisprudentei in cadrul izvoarelor dreptului,ar trebui stabilita pe cale legislativa.

B I B L I O G R A F I E

Ordonanta Guvernului nr.2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraventiilor

Legea nr.180 din 11 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvenului nr.2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contraventiilor

Constitutia Romaniei

M.A.Hotca, Regimul juridic al contraventiilor, Editura C.H.Beck,Bucuresti,2007

A.Iorgovan, Tratat de drept administrativ, Editura C.H.Beck,Bucuresti,2005

Al.Ticlea, Raspunderea contraventionala, Editura Atlas Lex,Bucuresti,1996